6,024 matches
-
emoții, explicând de ce moartea prințesei Diana este o tragedie, iar cea a unui homeless un moment pasager de tristețe. Pornește de la o analiză a emoțiilor în viziunea lui Aristotel, Seneca, Thomas Hobbes, Sarah Fielding, Judith Butler, ajunge la epoca modernă, concluzionând că emoția este un fenomen psihosocial. Pasiunile noastre sunt condiționate de relațiile de putere și de ierarhia socială, de exemplu pasiunile politice se nasc așa cum psihicul nostru se formează conform repartizării puterilor. El critică darwinismul pentru a nu fi acordat
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
regăsească și celelalte linii caracteristice acestui element chimic: 3683,5Å, 2833,1Å, 2833,1Å ș.a.m.d. Dacă acestea există mai trebuie verificat și dacă intensitatea relativă a acestora corespunde cu cea din tabele. Dacă aceste condiții sunt realizate putem concluziona că proba conține plumb. În cazul determinărilor cantitative se măsoară intensitatea liniilor spectrale, parametru legat de concentrația elementului chimic analizat. Un spectroscop de emisie atomică cu descărcare electrică în scânteie sau arc se compune dintr-o parte electrică și una
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
factori. Volatilitatea electorală (a nu fi confundată cu tendințe pe termen lung) reflectă adeseori dezamăgirea unei părți semnificative a electoratului. Scăderea numărului de membri activi și de susținători ai partidelor a fost obiectul de studiu al multor cercetători 14. Toți concluzionează că principalele motive de dezamăgire referitoare la partide privesc partidele ca organizații oligarhice. Partidele oligarhice nu reprezintă un fenomen nou, dar acesta a devenit vizibil prin intermediul mass-media și în consecință, a generat și mai multă nemulțumire. Slăbirea partidelor și a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
italienii și elvețienii sunt singurii care beneficiază "de multă încredere" din partea a cel puțin 10% dintre polonezi. Memoria colectivă era încă vie după 45 de ani de la sfârșitul războiului: 70% dintre polonezi nu aveau încredere în germani 23. Trebuie să concluzionăm că majoritatea polonezilor simțea că aceștia trăiau într-un mediu ostil. Un astfel de sentiment poate doar să încurajeze un puternic naționalism. Cehii credeau, de asemenea, că trăiesc într-un mediu ostil. Majoritatea cehilor nu avea încredere în ruși (62
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
13% pe durata unei singure generații 31. Declinul încrederii publice în guvern reduce ceea ce David Easton a numit "suport difuz". Declinul încrederii înseamnă declinul "considerației" care a caracterizat în trecut atitudinea multor britanici, în special a clasei muncitoare. D. Kavanagh concluzionează în analiza sa spunând că "Marea Britanie nu mai este peste tot privită ca un model de inspirație democratică [...] aceasta contrastează într-un mod grăitor cu maniera în care Almond și Verba au privit Marea Britanie ca pe un exemplu de democrație
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
prăbușit, ci s-a reconstruit în mod spontan. Chiar și în acest caz extrem, democrația s-a dovedit a fi de neeradicat. Astăzi, mulți dintre cetățeni nu concep o soluție alternativă pentru regimul democratic. Documentația disponibilă nu ne permite să concluzionăm asupra unei respingeri a unei culturi civice de bază. Singura excepție care ne vine în minte este Rusia, dar aceasta este o excepție care confirmă regula: astăzi, Rusia este încă o democrație pe cale să se nască; nu este încă o
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
nu, și cea de azi, nu a avut și nu are partide politice, ci "facțiuni", cum le spune Eminescu, având în frunte "temperatori care dau semnale de la Centru către periferie" (p. 142). Caragiale explică într-un articol ce este "Centrul", concluzionând că "partidele politice nu se întemeiază pe principii, ci "pe vederi și tendințe de parvenire personală... bună negustorie, dar tristă morală". Că are la bază forme degenerate "de Eros și Tanatos e desigur evident la o analiză profundă, căci ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
într-un spațiu al transparențelor", iar exemplul cel mai grăitor oferit de profesorul Codreanu este cel al mișcării ecumenice de reconciliere a celor două biserici despărțite prin Marea Schismă și al exemplarului transmodernism al Papei Ioan Paul al II-lea, concluzionând că transmodernitatea este posibilă și în cultură "prin construcția unei hermeneutici noi, care să-i deschidă calea spre zonele de transparență ale lumii ca lumen, căci recuperarea luminii din opacitatea lumii și a culturii înseamnă cunoașterea lui Dumnezeu". Pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este deloc întâmplător faptul că Introducerea la cartea sa N. Manolescu și-o intitulează Istoria literaturii la două mâini, text în care constată că toate istoriile literare de până la el s-au scris la o singură mână. "Tot ce urmează, concluzionează Th. Codreanu, e pus la slujba dovedirii unicității istoriei sale. Confruntarea se face atât cu istoricii literari români, cât și cu teoreticienii și istoricii literari străini...". Oricum, Th. Codreanu, aduce dovezi că "scrierea la două mâini" nu este o noutate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sârbii aveau intenția să oprească lucrul la fabricile din Reșița și Anina, pentru a demonta utilajele și a le transporta în Serbia. O lună mai târziu, „Buletinul de Informații”, elaborat pe baza datelor expediate de agenții 39 și 46, a concluzionat că „cele mai mari mizerii” le îndură populația românească din zona Reșița-Bocșa-Oravița-Seasca-Montană-Iam, unde administrația locală ungară și armata sârbă au aplicat metode de intimidare și teroare. Țăranii au fost spoliați de bani, fie pentru cauze fictive, fie pentru a scăpa
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru cazul în care cele două țări s-ar afla în război. Prin propaganda desfășurată, toate organizațiile și mișcările politice, economice și culturale au promovat restaurarea Ungariei Mari și au considerat situația de după 1918 drept una provizorie. Serviciul Secret a concluzionat activitatea desfășurată de structurile specializate ungare în România astfel: 1. Ungaria întreține în România un serviciu de spionaj militar, politic și economic care caută să pătrundă în toate instituțiile statului. Populația minoritară, în mod special maghiarii, „dau cel mai mare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fondul etnic s-au păstrat „defectele” acestor trei rase; deși dispune de resurse bogate, țara este „rău administrată”; armata română era „lipsită” de armament și materiale de război, iar valoarea combativă a trupei a fost catalogată drept „mediocră”. Lucrarea a concluzionat că România „prin lipsurile de care suferă constituie într-o alianță, mai degrabă, un factor negativ”. Nu în ultimul rând, în statele Micii Înțelegeri, România reprezenta numărul cel mai important de militari, Cehoslovacia se dovedea cel mai bine înarmat, iar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
situația gravă prin care trece țara, în timp ce intelectualii „comentează între ei situația frontului din Răsărit”. Comunismul, odată cu apropierea frontului de granițele țării, a dezvoltat acțiuni din ce în ce mai periculoase. Inspectoratul de Jandarmi Iași a tras în noiembrie 1943 un semnal de alarmă, concluzionând că aderenții comuniști așteaptă ca „la momentul potrivit sau la darea semnalului să treacă la acțiune cu toată vigoarea”. Au fost amintite prinderea în flagrant la Bacău, în data de 29 octombrie 1943, a lui Nuhăm Leibu (Davidovici) în timp ce încerca
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
județele Tulcea, 13 persoane (șapte femei), Tighina, cinci persoane (trei femei), Alba (o persoană), Tutova, cinci indivizi (patru femei), Râmnicu-Sărat, două persoane (soț și soție), Roman, două persoane (o femeie), Fălciu, tot două. Pe baza cazurilor concrete, Serviciul Jandarmeriei a concluzionat: „Spionajul în favoarea U.R.S.S. se desfășoară intens, prin mijloace proprii”. În luna iulie au fost identificați trei spioni ruși la Bistricioara, județul Neamț, din care doi vor fi prinși, iar unul împușcat în luptele cu jandarmii și cinci spioni în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prioritați”. Se poate reuși și invers, însă implică mai multe riscuri. Spre surprinderea mea, Președintele României, Traian Băsescu a dat un interviu pe un canal tv. tocmai astăzi când scriu pe această temă, în care a dezbătut și acest subiect, concluzionând: Este bine să ai o minimă experiență de viață înainte de a te căsători. Vârsta optimă ar fi în jurul a 30 de ani, deoarece până la această vârstă, ai timp să te dezvolți d.p.d.v. profesional și să te formezi ca și adult
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
atunci când se va simți iubită si admirată. v Frumusețea unei femei trebuie privită în ansamblu. De la frumusețea exterioară (aspect fizic îngrijit, vestimentație aleasă cu gust, etc) până la cea interioară, care completează adevărata definiție a frumuseții ( un suflet bun, înțelepciune, etc). Concluzionând, frumusețea unei femei este reprezentată de ansamblul de aspecte și calități pe care aceasta le are, de aceea gusturile diferă. v Când te uiți în oglindă să fii mulțumită de ceea ce vezi, și să simți satisfacția că ai făcut tot
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
care se tematizează "Cum se construiește imaginea trecutului?" (Vulpe et al., 1999, p. 12). În locul unei soluționări pro domo nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui popor există, pe lângă argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani și-au petrecut doar copilăria primară în regimul comunist, Revoluția din 1989 survenind în biografia lor înainte ca aceștia să fi intrat în adolescență. Cercetări recente din psihologia memoriei au concluzionat că indivizii nu rețin în memorie evenimente publice mai devreme de vârsta de 6 ani (cu toate că amintiri private pot fi formate încă de la vârsta de 2,5-3 ani) (Jack și Hayne, 2007). Dacă dăm credit acestor cercetări, înseamnă că respondenții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
locuitori) 60,5 18,4 21,1 oraș foarte mic (mai puțin de 30.000 locuitori) 28,3 9,8 62,0 sat 41,3 9,6 49,0 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005 Ca regulă generală, se poate concluziona că nostalgia comunistă este cu atât mai puternică cu cât individul a trăit mai mult în regimul comunist. După cum era de așteptat, categoria generațională compusă din persoane de peste 65 de ani este campioana nostalgiei comuniste (55 la sută apreciind pozitiv
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
generații. Și această ipoteză rămâne valabilă doar în privința atitudinilor despre ordinea socio-politică actuală, întrucât este dificil de conceput ca generația copiilor (care nu au trăit în comunism) să influențeze în vreun fel atitudinile părinților cu privire la o perioadă din viața lor. Concluzionăm, așadar, că cea mai plauzibilă modalitate prin care se produce transferul de atitudini intergenerațional despre comunism este cea a socializării. A doua observație consistă în ideea că instituția tradițională a familiei este un agent de socializare mai influent în modelarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
gradul de participare politică, este mai bine definită și interpretată ca fiind acea capacitate a organizațiilor de a insufla spirit de solidaritate și de a crea o identitate în sectoarele sociale care împărtășesc experiențe socio-economice și culturale similare. Și, după cum concluzionează Pizzorno, "conștiința de clasă promovează participarea politică și, la rîndul său, participarea politică sporește conștiința de clasă" [1966, 262]. Această afirmație ajunge să fie un nou punct de plecare prolific, dar nu lipsit de probleme. Cine participă? Înainte de a duce
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
necesară adăugarea unei a șasea funcții, financiară sau de control al economiei, de analiză și evaluare a costurilor, a cheltuielilor, a economiilor. După ce a spus despre Camera Comunelor că "este dispusă să cheltuie mai mult decît ministrul în funcție", Bagehot concluzionează că "dacă titularul exclusiv al puterii este cabinetul, înseamnă că el trebuie să aibă o competență totală în domeniul financiar: toate activitățile costă bani, iar funcția executivului este tocmai de a coordona validitatea relativă a fiecărei acțiuni și a fiecărei
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
operativitatea instituțiilor militare, cît și gradul de coincidență a intereselor lor cu cele ale asociațiilor antreprenoriale și patronale în sens larg. De fapt, regimurile autoritare, în versiunea strict militară sau în cea mai amplă, birocratică, sînt în mod inerent instabile. Concluzionînd: modalitățile de transformare a regimurilor totalitare sînt destul de diferite de cele ale regimurilor autoritare. Într-un anume sens, regimurile totalitare eșuează, atenuîndu-și cel puțin că-derea prin anterioara, limitata transformare internă. Regimurile autoritare, în schimb, par a fi în măsură să
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
explozii sociale. Parcă supărați pe această indecizie sau lipsă de curaj, cei doi universitari ieșeni reacționează printr-un gest intelectual admirabil: unul își scoate propria viață la mezat, iar celălalt, cu prietenie, dar cu bisturiu fin, analizează, taie, sortează, arată, concluzionează, sugerează discret diagnostic. Prin intermediul istoriei sale personale, Profesorul Doru Tompea, un strălucit reprezentant al comunității universitare ieșene, ne permite să fim martorii unei perioade din istoria recentă a României despre care o bună parte dintre românii activi nu își mai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și cu Scripcaru la Medicină au fost congeneri. Care dintre aceștia erau mai autoritari, fiindcă plângeri erau? În ședința de birou a Comitetului județean al PCR din 9 februarie 1970, Mâlcomete constată unele disensiuni între conducerile universităților și cadrele didactice, concluzionând că "uneori relațiile dintre conducere institut-facultate-cadre didactice sunt concepute ca fiind de la șef la subordonat. Or, în concepția universitară, un cadru de conducere nu trebuie să se considere decât primul dintre egali"8. D. T.: Sunt nuanțări care trebuie făcute
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]