4,988 matches
-
Dynamiques sociales de la mondialisation, Québec, Presses de l’université Laval/Bruxelles, De Boeck. MICHALET Charles-Albert (2002), Qu’est-ce que la mondialisation? Petit traité àl’usage de ceux et celles qui ne savent pas encore s’il faut être pour ou contre, Paris, La Découverte. ORLEAN André (1986), „Mimétisme et anticipations rationnelles: une perspective keynésienne”, Recherches économiques de Louvain, vol. 52, nr. 1, martie, pp. 45-66. PLIHON Dominique (2001), Le Nouveau Capitalisme, Paris, Flammarion. REICH Robert (1993), L’Economie mondialisée, trad. fr.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasismului instituțional”. Miza rasială În sine nu se poate așadar reduce la o alegere afectivă de genul: a fi pentru negri sau contra lor, a avea simpatie sau antipatie pentru ei (Mayer, 1996, p. 428), a fi pentru maghrebini sau contra lor etc. Știm că percepția strict dihotomică, de tipul „Noi Împotriva Lor”, departe de a constitui regula În modurile de categorisire obișnuite, nu este decât un caz particular, ilustrând ducerea la extrem a perceperii negative a alterității În cadrul interacțiunilor sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. ROHEIM Geza (1967), Psychanalyse et anthropologie, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1950). SCHNAPPER Dominique (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. SPERBER Dan (1974), „Contre certains a priori anthropologiques”, in MORIN Edgar și PIATTELLI-PALMARINI Massimo (coordonatori), L’Unité de l’homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1996), La Souveraineté du peuple, Paris, PUF. ELIAS Norbert (1975), La Dynamique de l’Occident, trad. fr. a celei de-a doua părți din Über den Prozess der Zivilisation, Paris, Calmann-Lévy (prima ediție germană: 1939). HERMET Guy (1989), Le Peuple contre la démocratie, Paris, Fayard. — (1997), La Démocratie, Paris, Flammarion. MANN Michael (1993), The Sources of Social Power, volumul II: The Rise of Classes and Nation-States, 1760-1914, Cambridge (Marea Britanie), Cambridge University Press. — (1996), „The Emergence of Modern European Nationalism”, in HALL
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et alii (1997), Racisme et xénophobie en Europe. Résultats d’une enquête d’opinion, Bruxelles și Paris, Comisia Europeană și Eurobaromètre 47-1. BLANCKAERT Claude (1993), „La science de l’homme entre humanité et inhumanité”, in BLANCKAERT Claude (coordonator), Des sciences contre l’homme, vol. I, Paris, Ed. Autrement, pp. 14-45. BONNIOL Jean-Luc (1992), La Couleur comme maléfice. Une illustration créole de la généalogie des Blancs et des Noirs, Paris, Albin Michel. CONTE Edouard și ESSNER Cornelia (1995), La Quête de la race. Une
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
însoțită,-n chip spontan, de o mișcare analoagă,-n sens opus, a părții inferioare a trunchiului, ce-i reliefează (în contrapondere, să spunem) sânii posteriori...” Domnișoarele se umeziră vag. Carmen frisonă imperceptibil, în timp ce palatinul i se usca treptat. Nora, din contră, saliva din abundență, încât cu greu putu să-i spună domnului profesor că nu vedea ce legătură poate fi între erotică și palindrom. Vasile, însă, nu o auzi, citind și alte fraze din Bellmer: „Alcătuirile de acest gen, nu prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
1998; Arts et sciences du texte, PUF, Paris, 2001; Ulysse à Auschwitz. Primo Levi, le survivant, Cerf, col. "Passages", Paris, 2005; La mesure et le grain. Sémantique de corpus, Champion, col. "Lettres numériques", Paris, 2011; Apprendre pour transmettre. L'éducation contre l'idéologie managériale, PUF, Paris, 2013. Anne REBOUL (n. 1956), specialistă în pragmatică, cercetătoare în cadrul CNRS, preocupată de relația dintre minte și discurs, promotoare a teoriilor cognitiviste. Lucrări de referință: (în colab. cu Moeschler, J.) Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
orice cotidian național. (Acum, mă întreb și pe mine: cine și câți o să se supere pentru articolul acesta? Din păcate, știu. Și n-o să câștig nimic din asta.) Oricum, a nu se înțelege că aș judeca pe cineva. Nu, din contră, am început să înțeleg. De ceva vreme, parcă a dat dracu-n mine. Mai precis, din momentul în care m-am hotărât să-mi cumpăr mașină. Adio viață liniștită! Discut ceasuri întregi, dezbat, studiez, compar toate modelele. Mă joc pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
București, 1997. Idem, Antichități iudaice, traducere, note și indice de nume de Ion Acsan, Editura Hasefer, București, 2001. Giambattista Vico, Principi di Scienza Nuova d'intorno alla comune natura delle nazioni, Tipografia di Alcide Parenti, Firenze, 1847. Irénée de Lyon, Contre les Hérésies, în "Sources Chrétiennes", nr. 153, tom II, Edition critique d'après les versions arménienne et latine, par Adelin Rousseau, Louis Doutreleau, Charles Mercier, Les Editions de Cerf, Paris, 1969. J.B. Bossuet, Discours sur l'histoire universelle, Imprimerie de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
legătura directă între Vechiul Testament și venirea lui Hristos, Cel în care se recapitulează întreaga creație: El a venit în mod vizibil, s-a făcut carne și a fost răstignit pe lemn ca să recapituleze toate lucrurile în El. Irénée de Lyon, Contre Les Heresies, Livre V, 18.3 în "Sources Chrétiennes", nr. 153, tome II, Edition critique d'apres les versions armeniennes et latine, par Adelin Rousseau, Louis Doutreleau, Charles Mercier, Les Editions de Cerf, Paris, 1969, p. 245. 13 Wolfhart Pannenberg
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, vol. 3, Editura IBMBOR, București, 1997, pp. 248-249. 39 Theodore Häring, Der christliche Glaube, Dogmatik, Zweite Auflage, Calw und Stuttgart, 1912, p. 676, apud D. Stăniloae, op. cit., vol. 3, p. 249. 40 Irénée de Lyon, Contre les Hérésies, Livre V, 30, 4, în "Sources chrétiennes", nr. 153, tome II, Edition critique d'aprés les versions arménienne et latine par Adelin Rousseau, Louis Doutreleau, Charles Mercier, Les Editions de Cerf, Paris, 1969, p. 387. Vezi și Apocalipsa
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Paradis, Adam nu a fost perfect, ci doar perfectibil. 48 Cf. Funkenstein, op. cit., p. 207. 49 Cf. Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, vol. I, Morcelliana, 1995, p. 333. 50 Cf. Irénée de Lyon, Contre les Hérésies, V, 5.2, în "Sources Chrétiennes", nr 153, tom II, Edition critique d'apres les versions arménienne et latine par Adelin Rousseau, Louis Doutreleau, Charles Mercier, Les Editions de Cerf, Paris, 1969, p. 69. 51 Marrou, op. cit., p.
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
1955, p. 197. 51 Rudolf Karl Bultmann, "New Testament and Theology", în Kerygma and Myth, Hans-Werner Bartsch, Harper & Row (ed.), New York, 1961, pp. 1-44. 52 Scott Schauf, op. cit., p. 299. 53 Cf. Daniélou, op. cit., p. 14. 54 Irénéé de Lyon, Contre les Hérésies, IV, 14, 3, apud Daniélou, op. cit., p. 15. 55 Cf. Daniélou, op. cit., p. 15. 56 Vezi Alister E. McGrath, Historical Theology, An introduction to the history of christian thought, Blackwell Publishers, Malden, MA, 1988, p. 13. 57 Emil
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de glajă, de șist de calcar sau de mică, roșietică, verzuie, albastră sau sură, netedă sau aspră, opacă sau nu fără sclipet, ținută-n pumn ori într-un sipet, sau într-un buzunar, în rol de talisman benefic ori din contră,-n funcție de culori. Altminteri, nu și-ar da niciuna din prințese, cică, ultrasecreta-i pietricică. Excepție: cea care mănâncă cât șapte (zeci) și este încă înfometată: Papagnasse, a cărei pietricică e o stâncă“. DINȚI DE LAPTE: „Ținuți cu grijă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
frumusețea sa și nu pentru conținutul său. Din acest motiv, pentru a măsura o valoarea este nevoie de un set de indicatori atitudinali sau comportamentali. Convergența atitudinilor sau comportamentelor către un pol sau celalalt indică existența credinței religioase sau, din contră, absența acesteia. Datele utilizate în analiză au fost furnizate de o serie de cercetări de tip cantitativ, sondaje de opinie, care au oferit date comparabile atât la nivel transversal, cât și longitudinal. Sursa principală de date au constituit-o Studiul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
să interpreteze lumea înconjurătoare într-o manieră rațională și să o cunoască utilizând logica științei. Toate acestea reduc orientarea către o viziune religioasă și scad religiozitatea. Pe de altă parte, datele analizate nu susțin teoria cererii și ofertei religioase. Din contră, se pare că în cazul european diversitatea religioasă influențează puternic gradul de religiozitate, însă relația este inversă decât prezice teoria cererii și ofertei. Diversitatea redusă încurajează credința religioasă. Lipsă contactului direct cu alte religii întărește credința majoritară. Monopolul reprezintă de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mare instituției religioase comparativ cu bărbații. Dincolo de factorii de ordin individual care influențează încrederea în biserică și în instituții in general, studiile dedicate acestui subiect identifică o serie de factori de ordin contextual/ macrosocial care pot să potențeze sau, din contră, să reducă gradul de credibilitate al respectivei instituții. Un prim determinat de ordin contextual îl reprezintă experiența istorică acumulată la nivel social (Sandu, 1999; Mishler, Rose, 1997). Astfel, dacă ne întoarcem în timp, Biserica Ortodoxă a jucat în România un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
explicită fundamentului creștin al Uniunii. Se pare că Europa secularizată puternic ține încă destul de mult la moștenirea creștină și își construiește încă identitatea pe baza apartenenței religioase. Luând în considerarea acest aspect, religiozitatea românilor nu constituie nu dezavantaj, ci din contră. Românii, un popor creștin și care pune mare preț pe credința lui ar trebui să își găsească un loc în noua Europă. Revenind la întrebarea de la începutul acestui capitol: e bine sau e rău că românii sunt atât de religioși
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a modalității epistemice și a cuvintelor de distanțare (acești termeni vor fi explicați mai jos, o dată cu „modalitatea negativă”). Tonul folosit de narator va fi emfatic, încrezător, sigur de el, insuflînd o stare de confort destinatarului. Modalitatea negativă se realizează, din contră, cu mijloace lingvistice ce exprimă certitudinea sau incertitudinea privind faptele prezentate; ele includ, la fel ca în cazul modalității pozitive, verbe modale precum poate și trebuie - „Trebuie să fi mîncat pastele” (erau în frigider azi dimineață) -, adverbe cu sens modal
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
privește arabescurile psihologizării: ele se pot ramifica fără a fi prea multă nevoie să fie întemeiate în text. Textul de suprafață poate fi ignorat ca probatoriu cenzurat, puternic reprimat, impunînd lecturi simbolice cu totul neașteptate. Analiza "puristă” a caracterului, din contră, afirmă dimensiunea non-referențială și nonmimetică în arta narativă. În cuvintele memorabile ale lui Weinsheimer (1979:187): Emma Woodhouse nu-i femeie și nici nu trebuie descrisă ca fiind femeie. Există diferențe reale de prezumții esențiale care separă psihologul caracterului de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a priori apropieri de felul acesta în cazul vechilor democrații populare. De altfel, structura sistemului de partide ungar evocă Westminsterul, iar cel din Cehia poate fi asemănat cu ceea ce există în Belgia, iar Slovenia poate fi comparată cu Elveția. Din contră, Polonia, Slovacia, Croația, Țările Baltice, Balcanii ori țările provenite din fosta URSS oferă o imagine foarte amestecată. Cu condiția să fie respectat și nu folosit parțial, modelul celor patru clivaje fundamentale ar putea fi aplicat sistemelor de partide ale țărilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
precisă pe măsură ce ne îndepărtăm către est față de așa-zisa citybelt, Europa orașelor stat, care constituie "miezul" Europei: Europa Central Estică (din care nu fac parte nici Boemia, nici Moravia, nici Silezia sau Slovenia), nu se distinge de Europa Orientală. Din contră, variabila culturală axa nord/sud identificată în funcție de raporturile Biserică stat delimitează o frontieră mobilă, mai degrabă sociologică decât teritorială: limitele christianitas medievale sau ale occidens ului carolingian. E vorba și aici de limite, de o periferie pe care Rokkan o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
vom numi tranzitorie, aceste clivaje ar fi putut să pară că sunt depășite sau că ar trebui să fie recombinate cu noile linii de diferențiere a căror natură de clivaj nu ni se pare întotdeauna a fi sigură. Astăzi, din contră, ni se pare că această grilă de analiză este în întregime utilizabilă în cazul ceh, chiar dacă aici, ca și în alte situații, anumite semne de întrebare pot să existe. 1. Clivajul dominant: proprietari/muncitori Persistența și pertinența acestui clivaj în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fenomen a durat ceva timp: abia în 1995 partidul reunit în congres și-a interzis într-o manieră iterativă orice colaborare (la nivel național) cu comuniștii. De asemenea, fără nici o îndoială, pornind de la aceste date, social-democrații duc un dublu front: contra ODS (și politica sa) și contra partidului comunist (pentru a recupera electoratul său). În acest caz, ca și în celălalt, ČSSD tinde, bineînțeles, să se poziționeze pe clivajul proprietari/muncitori. Tensiunile în desfășurare din sânul ČSSD arată cât datorează această
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comportamentale între forțele prosovietice și antisovietice au fost de asemenea sporite de rețele organizaționale ale partidelor și sindicatelor. Uniunea Națională și Partidul Democrat al Muncii au folosit cu succes clivajul comuniști/anticomuniști în timpul alegerilor parlamentare din 1992 și 1996. Din contră, partidele care nu s-au încadrat în această dimensiune esențială nu au beneficiat de sprijin electoral, exceptând partidul creștin-democrat, care s-a servit de resursele organizaționale ale Bisericii. Folosirea reușită a acestui clivaj de către principalele partide lituaniene a constituit motivul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]