4,953 matches
-
de calitate ale confecțiilor. Cerință/Enunț: Înscrieți în dreptul fiecărei condiții de calitate din prima coloană, numărul corespunzăto r caracteristicilor la care se referă din a doua coloană. Caracteristici Descrierea caracteristicii ... a. draparea; 1. absorbția și cedarea umidității corpulu i; ... b. contracția; 2. număru l de fire/10 cm2; ... c. permeabilitatea; 3. modificare dimensională; ... d. higroscopicitatea; 4. capacitatea de a forma cute și pliuri; ... e. desimea. 5. circu lația aerului și a căldurii; 6. se exprimă în cm și depinde de finețea
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
evaluat: Proprietățile fibrelor naturale Obiectiv de evaluare: Elevii vor fi capabili să precizeze caracteristicile organoleptice ale fibrelor. Cerință/Enunț: Completați afirmaț ia de mai jos cu informaț ia completă și corectă. Răspuns: 1 - alb-gălbui; 2 - mat; 3 - moale (p lăcut). Contracția constă în ............(1)......țesăturilor și poate fi .........(2)............ Proprietatea firelor ce exprimă forța sau greutatea la care rezistă firul până la rupere se numește ......( 1)................ Fibrele de bumbac au culoare alb sau ....(1)...., luciu...(2)......, tușeul ...(3)...... Exemplul 4 Domeniu evaluat
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
A și literele coloanei B. A Caracteristici B Descriere 1. masa țesăturii a. circulația aerulu i și a căldurii 2. rezistența la frecare b. număru l de fire pe 10cm2 3. draparea c. absorbția și cedarea umididății corpulu i 4. contracția d. se exprimă în g/m2 5. permeabilitate la aer e. modificare dimensională 6. h igroscopicitatea f. capacitateade a forma cute și pliuri 7. desimea g. păstrarea aspectului în timpul utilizării h. șifonare (6p) 2. Scrieț i pe foaia de răspuns
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
procesul de confecționare modificări neînsemnate ale contururilo r. (3p) 4. Caracteristicile comune țesăturilor și tricoturilor sunt: a. desimea; b. deșirabilitatea; c. masa/ml sau masa/m2; d. tendința de rulare. (15p) 5. Stabiliți p rin săgeți corespondențele: caracteristici fizico-mecanice draparea, contracția caracteristici tehnologice desimea, grosimea, lățimea caracteristici ig ienico-sanitare higroscopicitatea, permeabilitatea (16p) 6. Prezentați factorii care influențează masa țesăturilor, completând casetele libere. (3p) 7. Încercuiți varianta corectă pentru următorul enunț: ,,Țesăturile piuate sunt din ................” a. bumbac; b. lână; c. mătase; d.
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
casetele libere. (3p) 7. Încercuiți varianta corectă pentru următorul enunț: ,,Țesăturile piuate sunt din ................” a. bumbac; b. lână; c. mătase; d. fibre chimice. (26p) 8. Tricoturile au unele proprietăți specifice comparativ cu țesăturile. a. Explicați care este cauza ce determină contracția tricoturilor. b. Definiți caracteristicile negative ale tricoturilor. Notă: Se acordă 10p d in oficiu. Barem de corectare și notare (21p) 1. randament ridicat al mașinilor de tricotat;ciclu de producție scăzut; - consum redus de materie primă; - preț de cost scăzut
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
-semifasonate. (3p) 4. a, c. Se acordă punctaj maxim pentru răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau incomplet se acordă 0p. Factorii care influențează masa țesăturii 123 12 1213 130 (15p) 5. caracteristici fizico-mecanice: desimea, grosimea, lățimea; (5p) caracteristici tehnologice: draparea, contracția; (5p) caracteristici ig ienico-sanitare: h igroscopicitatea, permeabilitatea. (5p) (16p) 6. - natura și finețea firelor; (4p) - grosimea,structura țesăturii; (4p)desimea țesăturii; (4p) - procedeul de finisare. (4p) (3p) 7. b. (26p) 8. a. Contracția tricoturilo r față de dimensiunile inițiale se datorează
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
desimea, grosimea, lățimea; (5p) caracteristici tehnologice: draparea, contracția; (5p) caracteristici ig ienico-sanitare: h igroscopicitatea, permeabilitatea. (5p) (16p) 6. - natura și finețea firelor; (4p) - grosimea,structura țesăturii; (4p)desimea țesăturii; (4p) - procedeul de finisare. (4p) (3p) 7. b. (26p) 8. a. Contracția tricoturilo r față de dimensiunile inițiale se datorează elasticității firelor care tind să-și îndrepte porțiunile buclate. (10p) b. Deșirabilitatea - desfacerea șirurilo r de ochiuri când se rupe firul. (8p) Tendința de rulare- rularea pe marginea rândului sau a șirului de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
claritatea și obiectivitatea gândirii, calmul, liniștea interioară, echilibrul psihic. INHIBIȚII: proces funcțional activ care suspendă sau diminuează manifestările afectiv comportamentale. INIMA: organ intern central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism. INSOMNIE: dificultatea de a intra într-un mod armonios și natural, în starea de somn, precum și aceea de a avea un somn continuu pe tot parcursul nopții, fără momente de trezire. INTESTIN GROS: partea
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
un avantaj al explorării față de tehnicile descrise anterior. (102, 198) Tomografia laringeană în dinamică Metoda este utilizată în studiul fonației și permite evaluarea activității glotei prin aprecierea profunzimii dintre corzile vocale și fermitatea închiderii lor, aspectul imaginii ventriculului lui Morgani, contracția sfincterului glotic și tiroaritenoidianului extern. Între intensitatea sunetului generată prin presiunea subglotică, impedanța electrică a laringelui și imaginea tomografică laringeană la nivelul ventricularului Morgani există o relație deterministică ce conferă date anatomofuncționale utile diagosticului în investigația poligrafică. (figura 1.24
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
normale (figura 1.26): Sub aspectic fiziologic glota trece prin următoarele faze: - faza de deschidere în care glota este deschisă în abducție; - faza de închidere sau de acolare în care mușchii interaritenoidieni apropie cartilajele aritenoide; - faza de îndepărtare în care contracția mușchilor cricotiroidieni întinde corzile vocale; - faza de elongație maximă în care contracția mușchilor cricotiroidieni este maximală; - faza de apropiere în care contracția mușchilor tiroaritenoidieni interni determină deschideri scurte rapide, ritmice și fusiforme ale glotei; - faza de acolare. (figura 1.27
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
faza de deschidere în care glota este deschisă în abducție; - faza de închidere sau de acolare în care mușchii interaritenoidieni apropie cartilajele aritenoide; - faza de îndepărtare în care contracția mușchilor cricotiroidieni întinde corzile vocale; - faza de elongație maximă în care contracția mușchilor cricotiroidieni este maximală; - faza de apropiere în care contracția mușchilor tiroaritenoidieni interni determină deschideri scurte rapide, ritmice și fusiforme ale glotei; - faza de acolare. (figura 1.27) Glotograma se modifică în raport cu intensitatea și înălțimea sunetului, cu trecerea de la un
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
faza de închidere sau de acolare în care mușchii interaritenoidieni apropie cartilajele aritenoide; - faza de îndepărtare în care contracția mușchilor cricotiroidieni întinde corzile vocale; - faza de elongație maximă în care contracția mușchilor cricotiroidieni este maximală; - faza de apropiere în care contracția mușchilor tiroaritenoidieni interni determină deschideri scurte rapide, ritmice și fusiforme ale glotei; - faza de acolare. (figura 1.27) Glotograma se modifică în raport cu intensitatea și înălțimea sunetului, cu trecerea de la un registru la altul, cu schimbarea vocalei și tehnicii de emisie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
500 Hz, potențiale de unitate motorie de tip monofazat, iar frecvențele de până la 2000 Hz generează potențiale polifazice, la frecvențe de descărcare de peste 500 Hz, ceea ce permite cântatul pe o gamă de până la 2 - 4 octave. Tiroaritenoidienii se alungesc în timpul contracției, maxim la sunetele înalte și de intensitate maximă. Parametri traseului variază în special funcție de înălțimea sunetului și mai puțin în funcție de intensitatea emisiei sonore. (11) Traseul EMG de fonație se înregistrează o activitatea electrică musculară proporțională descărcărilor nervoase, sub forma unui
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
urmărește să conștientizeze relaxarea mușchilor într-o ordine adecvată, accentuând mai ales pe mușchii care în cursul somnului nu sunt decât rareori relaxați. Inducția relaxarii nu are nimic comun cu somnul. Eficiența obținerii relaxării se poate testa prin comanda unei contracții locale urmată de o „prăbușire' a segmentului de membru și resimțirea unei senzații agreabile de scufundare. 3. Faza activării intrasofronice constă în menținerea relaxării musculare și inducerea unei deconectări psihice prin încurajări și sugestii pozitive. 4. Faza sugestibilității pozitive are
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
spasmelor. Întreruperea și reluarea vorbirii („stop-go”) este un procedeul introdus de Van Riper (1957) cu scopul de a obișnui pe bâlbâiți să-și oprească vorbirea ori de câte ori presimt apariția unui spasm, încât prin pauza realizată să pregătească continuarea pronunțării, atenuând astfel contracțiile tonice sau clonice. Procedeul masticației („chewing method") se referă la efectuarea simultan cu vorbirea a unor mișcări de masticație cu gura larg deschisă, disfazicul imaginându-și că are un aliment în gură, iar aceasta are ca efect reducerea spasmelor. Metoda
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
exersează în fața oglinzii prin imitarea logopedului și înțelegerea planșelor cu secțiunea sagitală a sistemului fonoarticulator. Articularea fonemului p se realizează în expir, după un inspir moderat, prin direcționarea aerului spre cavitatea bucală și vestibulul bucal, la o presiune controlată prin contracția mușchiului orbicular al buzelor. Păstrând poziția corectă a sistemului articulator, dezocluzia bilabială pe linia mediană generează o expulzie sonoră a suflului de aer, specifică sunetului p, a cărei intensitate va trebui conștientizată tactil de către subiect pe fața dorsală a mâinii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
eliminarea vocalei î parazitare. Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală, cu inspir pe nas în etapa de relaxare musculară și expir scurt pe gură, cu suflu puternic, cu buzele rotunjite și obrajii umflați în etapa contracției musculare. 2. Exerciții pentru obraji, buze și mandibule : Umflarea simultană a ambilor obraji cu menținerea pentru câteva secunde a retenției aerului, apoi evacurea prin dezocluzie bilabială; - Umflarea alternativă a obrajilor prin trecerea aerului sau a unei „guri de apă' din dreapta
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ci, ge, gi, dar fonemul s este sunetul de bază. Poziția sistemului articulator pentru articularea fonemului s Canalul constrictor se formează din vârful limbii îndoit în jos și incisivii superiori, între care se formează un șant median menținut ferm prin contracția limbii. Marginile limbii acoperă lateral molarii superiori, iar anterior incisivii inferiori pentru a direcționa exclusiv median printre buzele întredeschise curentul fricativ articulator. îfigura 2.6.) Buzele acoperă ferm arcadele dentare pentru a nu permite deperdiția interdentală de aer, iar comisurile
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
relaxare izovolumică și această tendință continuă spre vârsta mijlocie, când detorsiunea este aproape completă înaintea deschiderii valvei mitrale (9). S-a sugerat că fibroza subendocardică ar putea să explice creșterea torsiunii VS cu vârsta prin reducerea funcției subendocardice și amplificarea contracției subepicardice care nu mai are „antagonist”. Pe de altă parte, creșterea torsiunii ar putea reprezenta un mecanism compensator pentru reducerea funcției longitudinale cu vârsta, similar creșterii funcției radiale. Efectul efortului fizic asupra parametrilor de torsiune a fost evaluat de Burns
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
sunt complexe, dar aceasta se datorează în special aterosclerozei coronariene, modificărilor structurale vasculare, disfuncției microcirculatorii, disfuncției endoteliale și factorilor neurogenici. Odată cu înaintarea în vârstă apare și o scădere ușoară a inotropismului. Viteza de scurtare a fibrelor miocardice este redusă, durata contracției fiind prelungită. Fracția de ejecție și fracția de scurtare prezintă o reducere comparativ cu adulții sănătoși, fără a se modifica însă procentual. Reducerea complianței și creșterea rezistenței peretelui ventricular au impact asupra presarcinii. Miocardul mai rigid se va relaxa mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
a Ca 2+ citosolic, scăderea ratei de pompare a Ca2+ din reticul, modificarea activității miozinice prin creșterea proporției de izoenzimă V3 versus V1 (mecanism codificat genetic) care duce la reducerea velocității de scurtare a fibrei miocardice și alungirea duratei de contracție (12,13). Intervenția mitocondriei- este controversată, fiind discutate modificarea de permeabilitate și modularea activității prin căi de semnalizare complexe (18). Adenozina endogenă și peptidul parathormon--dependent, prezent în miocitele atriale, ar avea rol cardioprotector împotriva stresului ischemic și a fenomenului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
parametrii se ameliorează semnificativ dacă este influențată expresia pompei de transport a calciului din reticulul sarcoplasmatic (SERCA2a) (42). Antrenamentul fizic are capacitatea de a stimula eliberarea Ca2+ sarcoplasmic sechestrat și astfel ameliorează performanța cardiacă. Umplerea tardivă telediastoică rămâne adecvată datorită contracției atriale eficiente. De aceea, vârstnicul are frecvent hipertrofie atrială (35). Alte modificări cardiace legate de vârstă sunt: -remodelarea atrială - hipertrofie, fibroză, dilatarea atriului stâng; absența modificărilor evidente în atriul drept; -hipertensiunea pulmonară secundară disfuncției diastolice VS cu creșterea presiunilor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
calcificarea valvelor mitrală și aortică, calcificări de inel valvular, cu apariția mai frecventă a stenozei aortice și a insuficienței mitrale degenerative; insuficiența aortică este în schimb consecința dilatării rădăcinii aortei; -poate apărea zgomot 4 (consecința creșterii umplerii ventriculare tardive pe seama contracției atriale), iar 50% dintre vârstnici au suflu sistolic gradul I -II (37); -flux coronarian normal în repaus în absența bolii coronariene, dar creșterea duratei de contracție și scurtarea diastolei la orice nivel al frecvenței cardiace, asociată cu scăderea presiunii diastolice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
consecința dilatării rădăcinii aortei; -poate apărea zgomot 4 (consecința creșterii umplerii ventriculare tardive pe seama contracției atriale), iar 50% dintre vârstnici au suflu sistolic gradul I -II (37); -flux coronarian normal în repaus în absența bolii coronariene, dar creșterea duratei de contracție și scurtarea diastolei la orice nivel al frecvenței cardiace, asociată cu scăderea presiunii diastolice aortice, afectează perfuzia coronariană; -raportul cerere-ofertă de oxigen afectat de creșterea masei VS, scăderea rezervei de flux coronarian; -modificările degenerative din țesutul excito-conductor - reducerea numărului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
susține și o meta-analiză efectuată pe 18.712 pacienți (46). Din acest motiv, la vârstnici scade rezerva de debit cardiac, care la efort trebuie susținut de creșterea debitului sistolic. Această creștere este posibilă datorită menținerii umplerii ventriculare tardive și alungirii contracției miocardice. În practică, administrarea agoniștilor beta adrenergici are un efect mai redus inotrop și cronotrop, în timp ce răspunsul vascular la alfa agoniști nu este influențat în mod semnificativ. În fine, afectarea barorecepției determină și suscepti - bilitatea crescută (de 3-4 ori) la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]