5,650 matches
-
Revolution. Amherst, N.Y.: Prometheus, 2005. O critică științifică la adresa bioconservatorilor, a acelor indivizi, de dreapta sau de stânga, care vor să oprească dezvoltarea în acest domeniu. Contrargumentele lui Bailey citează realități științifice. El își respectă adversarii și este extrem de convingător, după părerea mea. Consider că această carte este una dintre cele mai clare și mai complete răspunsuri la obiecțiile religioase față de biotehnologie. Buller, David J. Adapting Minds: Evolutionary Psychology and the Persistent Quest for Human Nature. Cambridge, Mass.: MIT Press
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
șuviță rebelă de teamă să nu imite gesturile maică-sii. — Bineînțeles c-am auzit, a spus mătușa Zeliha ridicând din umeri. Însă nu uita, draga mea, a continuat ea pe un ton mai blând care știa că ar părea mai convingător, că ești o Kazanci, nu o vegetariană! Asya a Înghițit cu greu, simțindu-și dintr-odată gura uscată. — Iar familia Kazanci adoră carnea roșie! Cu cât e mai roșie și mai grasă, cu atât e mai bună! Dacă nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a albit la față. Chiar atunci i-a sunat mobilul, Însă nici măcar nu s-a uitat la el. — Ai consultat un doctor Înainte să ți-l faci? a Întrebat Asya cu o expresie Îngrijorată despre care spera să pară destul de convingătoare. — Nu, a spus noua prietenă a Scenaristului Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste. Chipul ei căpătase acum o expresie gravă, ce schița noi riduri În jurul buzelor și ochilor. — O, Într-adevăr? Ei, nu contează, nu-ți face griji. Asya a dat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ne Întîlnim În barul unui hotel. Îi spun: «Dragul meu proiect, Îl vei Întîlni pe editorul meu. Fii strălucit. Dacă ai să mă auzi că spun minciuni, nu mă dojeni și mai cu seamă nu face pe miratul. Arată-te convingător, așa cum te pricepi atît de bine s-o faci». Și ne urcăm Într-un taxi. Pe tot parcursul Întîlnirii, nu izbutesc să plasez măcar o silabă. Proiectul meu vorbește neîntrerupt, ca o mitralieră. Nu se Înțelege nimic, În afară de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se afla nimeni prin apropiere. Îți comunica atunci tot felul de lucruri delicate; că Moașa profita de situația ei după ce-și obținuse postul în cortul de tuareg al Bătrânului sau că Bătrânul ar fi trebuit să dea un exemplu convingător pentru ideile lui, să se sinucidă. Terminând de șoptit, se mai asigura o dată că nu apăruse nimeni prin preajmă, apoi se uita fix în ochii tăi, triumfător, ca să citească în ei admirația pentru curajul lui de a vorbi despre asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Era mândru de uniforma lui și avea ținută. Beneficia în plus de un pumn greu cu care doborâse, se zicea, mulți scandalagii recalcitranți, aruncați în stradă ca niște cârpe. Odată a fost chiar pe punctul s-o pățească. Fusese prea convingător cu un bețiv gălăgios și îi spărsese timpanul. Noroc că a doua zi individul nu și-a mai adus aminte în ce împrejurări fusese lovit. Masiv, lat în umeri, cu un gât ca de taur, Dominic își purta și halatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu se dea totuși foc arhivei. „Poate că într-o zi...” Nu prea știau ei la ce sperau să le folosească “într-o zi” adevărul, dar nici nu se hotărau să-l arunce în foc. Și, pentru a fi mai convingători, au cerut să se anunțe că vor fi izgoniți fără milă din azil cei care ar mai îndrăzni să forțeze ușa arhivei. Într-o privință îi admiram pe bătrâni. Ce reușisem eu? Să mă revolt împotriva tatei? Să mă prefac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de Pomba Gira, dar știa sigur că În cortul umbanda fusese, și crezuse - sau se comportase ca și cum crezuse - că a fost posedată de Pomba Gira. În fine, ceea ce mi-a spus Lia la munte e adevărat, lectura ei era absolut convingătoare, mesajul din Provins era o notă de la spălătoreasă. Nu au fost niciodată reuniuni de Templieri la Granges-aux-Dâmes. Nu exista Plan și nu exista mesaj. Nota de la spălătoreasă a fost pentru noi un careu de cuvinte Încrucișate cu pătrățele Încă goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
după deget. Dacă nu erai îndrăgostită de Jack, de ce naiba a trebuit să te culci cu el? În jurul lor, cei câțiva colegi ziariști se îndreptară în scaune și își dreseră glasurile, uitându-se drept în față și prefăcându-se, deloc convingător, că n-auziseră nimic. După ce se încheie anunțul, Fran și Stevie se întoarseră cu mașina la redacție, fără să mai schimbe vreo vorbă. De obicei, zumzetul activității intense și agitația tensionată din redacției de știri ar fi constituit o alinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
lor vechi și prăpădite să-și ia exemplarul gratuit și vor pleca încărcați cu țigări, Fiesta și fulgi Cadbury’s pe care n-ar fi avut ocazia să le cumpere altfel. — Stevie, ești o minune! rânji Fran. Argumentul părea destul de convingător de fapt. Mai luă o gură din cafeaua neagră, tare, aproape imposibil de băut, făcută de Stevie și trecu la problema locului și modului în care oamenii puteau să dea anunțurile. Singurul avantaj al birourilor lor exorbitante și supraglomerate, înghesuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de felul meu, nu vreau succesul neapărat. Ce voiam, de fapt? Eram atât de lucid încât să știu de ce eram în fața lui, Dumitru Cherecheș, de 53 de ani? N-aveam nici un argument. Până atunci nimeni nu auzise de la mine argumente convingătoare. Cherecheș... cine îl adusese aici să-mi tulbure amabilitatea, nevoia aproape militărească de a intervieva cel puțin un viețaș pe zi, ca-n decembrie să închei... cine era Cherecheș? Am aflat că era un soi de lider, al celor mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Cuvinte potrivite va fi promovat de ei atît înainte, cît și după apariția lui din 1927. Atitudine cît se poate de logică: nu era, oare, Arghezi cel mai important deschizător de drum al modernismului românesc, acela care aclimatizase cel mai convingător estetismul decadent și morbid în solul sănătos al tradiției autohton(ist)e? Faptul că îi tăia lui Ion Vinea „bucățile cele mai libere” în perioada cînd scria la Cronica (1915-1916) rămîne doar un detaliu... În nr. 76, Contimporanul găzduiește o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-o Contimporanului. Articolele acestuia din urmă: „Însemnări de artă“ (nr. 45), „Arhitectura de planșetă“ (nr. 60), „Arhitectura de mîine“ (nr. 61), „Arhitectura“ (nr. 62), „Estetica nouă“ (nr. 63), „Cubism“ (nr. 71), „Colorit“ (nr. 73), jalonează, mai mult sau mai puțin convingător, o direcție plastică. Dincolo de unele naivități, „Însemnări de artă“ sintetizează destul de bine opțiunea avangardiștilor (fie ei expresioniști, dadaiști, constructiviști, abstracționiști sau suprarealiști) pentru hinterlandul canonului european, pentru marginal și refulat: „arta copiilor, arta populară, arta psihopaților, a popoarelor primitive sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o soluție nouă constructivă antiarhitectonică de-a dreptul impresionantă, după proiectul Farsky-Kroha. Apoi planul și vederile unei case din Meslice de Adolf Liebscher, care în plan și înfățișare amintește încă de școala germană, în detalii însă rămîne pură și deplin convingătoare. Interesante soluții urbaniste ne prezintă Jiri Kroha. Articole semnate de Karel Teige, V. Burian, Schmeisel, Blumm. Plastică nouă de Prohazka, Toyen și I. Styrsky”. Numărul 75 conține o nouă notiță elogioasă de prezentare, în aceeași linie puristă: „Horizont, marea revistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dramatică, monologînd cam pe aceleași teme (...) trecînd de la filipica tunătoare la entuziasmul ardent, de la clovneria studiată la mina ursuză și chiar tragică a celui neînțeles și înfrînt. (...) Se joacă, de la un moment dat, un rol ce trebuie interpretat cît mai convingător”. În descendența romantică a „cultului personajului” trecut prin extravaganța esteticii dandy, manifestele avangardiste vădesc o „conștiință a jocului” și apelează la o „gestică de comedie, uneori elegant-rostandiană, alteori burlescă”. Cu măști de clovn pe texte, autorii joacă de fapt comedia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a unui „moderat” precum N. Davidescu. Ambii autori sînt considerați critici și poeți anarhici „de marcă”... Capitolele teoretice ale lucrării - „Elementele anarhice ale liricei moderniste, Concepția anarhismului poetic, Tecnica lirismului anarhic” și „Originile anarhismului poetic” - sînt de departe cele mai convingătoare, oferind elemente importante pentru o poetică a avangardei artistice. Perspectiva conservatoare a autorului face din ele și un document relevant în sine pentru imaginea „modernismului extrem” privit din unghi academizant în România anului 1930. O trăsătură caracteristică a modernității anarhice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este preferată celei denotative, vizarea permanentă a textului fiind simptomul cel mai clar de modernitate”, însă e speculată abuziv intenționalitatea auctorială („efectul grotesc scontat de autor”). „Morala fabulei urmuziene” — consideră Mircea Scarlat — stă în „renunțarea la semnificatul tradițional”. Mai puțin convingătoare sînt însă propoziții de tipul: „Urmuz sugerează falsitatea unei estetici fără a indica posibilitatea alteia” (dar ce și de ce ar trebui să „indice”?). În fapt, avangardismul este privit de Mircea Scarlat dintr-o perspectivă tradițională, organicistă: „Fabula urmuziană este echivalentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dă pe la noi neanunțată, iar asta s-a transformat Într-un obicei cotidian. Am Încercat să mă prefac că nu sînt acasă, dar știe după ce mașină să se uite pe stradă, iar eu n-am fost niciodată o mincinoasă prea convingătoare, așa că, fără prea multă tragere de inimă, o invit Înăuntru. — Dar am sunat, zice ea cu un aer inocent, și nu erai acasă. S-a Întîmplat să fiu prin apropiere... Asta se Întîmplă tot timpul și, de fiecare dată, are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mari și zice: — O, Doamne! Nu! Nu! Dumnezeule, nu! Nu-mi vine să cred că ai putut să te gîndești că ți-aș face una ca asta. Pulsul Îmi revine la normal. Nu minte. Nimeni nu ar minți atît de convingător. Nici măcar despre așa ceva. — O, Ellie, rîde ea. Mi se pare incredibil că ți-a putut trece prin cap că aș avea o aventură cu Dan! O, scumpo! O, Ellie! Doamne, am crezut că o să mi se facă rău. Mă las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
n-a cutezat, având probe clare că pământul se învîrtește, cum o s-o facem noi?" Așa că abjurarea ta a pus multor guri o pavăză. Și mai e ceva, Galilei. ― Uită-te mai bine cum își arde vara parfumurile. Ea e convingătoare fără patos. ― Bine. Dar va trebui să duc într-o zi logica mea mai departe. Desigur, dacă nu fugi de ceea ce nu-ți place să auzi. ― Nu fug. Dovadă că stăm de vorbă. Însă n-aș vrea să renunț să
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
o justificare. Dar de ce trebuie să justific faptul că iubesc viața ca un om normal? ― Ești prea singur ca să n-ai nici o vină, Galilei. ― Mai bine spune că sunt, poate, prea bătrân ca să mai pricep de ce un rug e mai convingător decât toate vorbele mele. ― Ești singur cu tine însuți și cu morala ta bazată exclusiv pe dragoste de viață. ― Această lume nu poate fi absurdă câtă vreme recunoaștem că ea s-a născut din iubire. Tot ce e viu și
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
mai întîmplat așa ceva vara. Apoi, soarele a topit zăpada și totul a revenit la normal. ― Cred că, în curând, nu vom mai putea rătăci pe aici, Galilei. ― O să regreți liniștea acestor chiparoși. ― Tot ce se poate. ― Oamenii sunt mai puțin convingători. Spune-mi, ai fost vreodată în munți când se face ziuă? ― Am fost. De ce mă întrebi? ― Când întunericul se ridică de pe stânci, caprele ies în vârful muntelui cu boturile umede, lucind de soare, și se îndreaptă spre un lac unde
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
acel cenușiu întunecat de dinaintea zorilor, tăcuți precum șerpii. Era momentul în care până și cea mai neadormită santinelă, după o noapte liniștită, își îngăduie o clipă de odihnă. Doi de-ai noștri, deghizați în pelerini, au reușit să fie destul de convingători ca să li se deschidă porțile la ceasul acela, mituindu-i pe mercenarii bizantini care stăteau de pază. Noi am pătruns cu iuțeala vântului înlăuntrul zidurilor și, înainte de toate, i-am închis în cazarma lor pe puținii soldați din oraș. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Îl rugă să plece, căci se rușina s-o facă În prezența lui, chiar dacă Între ei nu mai existau secrete și erau căsătoriți de atâta vreme. Râgâia și tremura și-și strâmba gura cu o grimasă de dezgust atât de convingătoare, Încât Elio se gândi că nu mințea. Nu se mișcă, nici măcar când Maja Îngenunche În fața vasului și se prinse cu mâinile de colacul veceului, căci Încă voia să știe dacă avusese o viziune adevărată sau doar un coșmar, și voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
paloare bolnăvicioasă. Mâinile Îi tremurau. Ce fel de griji putea să aibă un polițist de rând? Din moment ce viața lui era teribil de complicată și de stresantă, Elio invidia viața simplă a Îngerului său păzitor - doar casă și muncă, cea mai convingătoare Întrupare a treimii Dumnezeu-Stat-Familie, pentru reprezentarea căreia ceruse el să fie numit În Parlament. O slujbă sigură În care putea să servească demn statul, o soție frumoasă, doi copii: ce-și putea dori mai mult? Elio Îl cunoștea pe fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]