5,110 matches
-
dintâi. De exemplu, impunerea de condiții este o consecință a intenției statului de a redresa un dezechilibru creat printr-o discriminare pozitivă inițială (condițiile vizează limitarea exercitării puterii suplimentare de piață deja acordate). Figura 6.1 - Matricea politicilor statului-gazdă cu privire la corporații (Sursa: Voinea, 2001 a) Figura 6.2 - Secvențialitatea politicilor statului-gazdă (Sursa: Voinea, 2001 a) Politicile de la 1 la 4 (discriminare pozitivă, control birocratic, impunerea de condiții, control social) sunt percepute ca fiind slabe și sunt adoptate mai frecvent de statele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sunt adoptate mai frecvent de statele slabe (cu putere de influențare mai mică - sau, altfel spus, cu avantaje de locație statice mai mici), cum ar fi, de exemplu, economiile în tranziție. Statele concurează între ele pentru a atrage investiții de la corporațiile transnaționale; problema este că majoritatea acestor state sunt slabe, deci competiția se rezumă la una între facilități, între intensitatea discriminării pozitive. În timp ce statele își folosesc doar limitat puterea (care, oricum, este redusă), corporațiile profită de acest lucru, folosind-o în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
între ele pentru a atrage investiții de la corporațiile transnaționale; problema este că majoritatea acestor state sunt slabe, deci competiția se rezumă la una între facilități, între intensitatea discriminării pozitive. În timp ce statele își folosesc doar limitat puterea (care, oricum, este redusă), corporațiile profită de acest lucru, folosind-o în mod excesiv. Reacția lor este asimetrică, deoarece o corporație nu are de ce să-și folosească puterea (capabilitățile) în mod limitat, să-și subutilizeze resursele. Mediul de afaceri care rezultă este unul anticompetitiv, dominat
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
slabe, deci competiția se rezumă la una între facilități, între intensitatea discriminării pozitive. În timp ce statele își folosesc doar limitat puterea (care, oricum, este redusă), corporațiile profită de acest lucru, folosind-o în mod excesiv. Reacția lor este asimetrică, deoarece o corporație nu are de ce să-și folosească puterea (capabilitățile) în mod limitat, să-și subutilizeze resursele. Mediul de afaceri care rezultă este unul anticompetitiv, dominat de filialele corporațiilor transnaționale, și apare de multe ori sub formă de monopol, oligopol restrâns sau
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acest lucru, folosind-o în mod excesiv. Reacția lor este asimetrică, deoarece o corporație nu are de ce să-și folosească puterea (capabilitățile) în mod limitat, să-și subutilizeze resursele. Mediul de afaceri care rezultă este unul anticompetitiv, dominat de filialele corporațiilor transnaționale, și apare de multe ori sub formă de monopol, oligopol restrâns sau colusiv. Politicile de la 7 la 10 și chiar politica 6, dacă se referă la strategii-scut, reflectă recursul excesiv la putere al statului. Numai un număr restrâns de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și structuri de piață echilibrate. Măsurile de promovare a competiției nu înseamnă laissez-faire, ci existența cadrului legal și eficiența mecanismelor instituționale prin care statul poate interveni pentru prevenirea sau redresarea eșecurilor pieței. Figura 6.3 - Un model al relațiilor dintre corporație și statul-gazdă (Sursa: Voinea, 2001 a) 6.2. Transformarea avantajelor de locație în avantaje de proprietatetc "6.2. Transformarea avantajelor de locație în avantaje de proprietate" În categoria avantajelor de locație (de tip L) intră și stimulentele acordate investițiilor străine
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de fiscalitate și la deductibilitatea unor cheltuieli. Stimulentele financiare pot apărea sub formă de subvenții guvernamentale, de credit la rate preferențiale, de participare la capitalul social. Alte tipuri de stimulente pot fi subvenționarea infrastructurii sau a serviciilor conexe desfășurării activității corporației, tratament preferențial referitor la cursul de schimb, achiziții publice etc. Lista nu este exhaustivă, stimulentele variind de la țară la țară și de la caz la caz. Pentru simplificare, ne vom referi la toate aceste stimulente folosind denumirea generică de induceri de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
obținută în condiții egale pe piață, de libera competiție. Unele dintre aceste induceri de putere de piață au caracter general: ele sunt acordate pentru toate firmele dintr-un anumit sector sau pentru toate firmele dintr-o țară. Literatura internațională privind corporațiile transnaționale oferă referințe extinse privind aceste IPP-uri generale, deși majoritatea lucrărilor de specialitate se focalizează asupra câtorva tipuri de stimulente, în special fiscale. Însă mai dăunătoare pentru mediul de afaceri sunt inducerile de putere de piață acordate individual unor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
piață, susținând, ca dezvoltare a paradigmei eclectice, că ele se transformă din avantaje de locație în avantaje de proprietate. După cum am menționat în capitolul precedent, avantajele de locație sunt netransferabile, în timp ce avantajele de proprietate se bazează pe active intangibile ale corporației, dar transferabile spațial (de la o țară la alta). Avantajele de tip O sunt orice active care generează venituri ce permit firmelor să se internaționalizeze (Dunning, 2003 c). Dunning face totodată deosebirea între avantajele de tip O disponibile pentru toate firmele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
politici și sociali. Oxelheim, Randøy și Stonehill (2003) admit existența unor avantaje de proprietate potențiale, care pot fi obținute, de exemplu, prin procesul de negociere. Ozawa și Castello (2003) suțin că avantajele de proprietate sunt tot mai dispersate în cadrul unei corporații, pe măsură ce ele sunt obținute tot mai mult la nivel de filiale. Rugman și Verbeke (2003) remarcă, de asemenea, o dispersie geografică în creștere a avantajelor specifice firmei (CTN-urilor). Reținând aceste argumente, conceptul transformării avantajelor de locație în avantaje de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
IPP-urile specifice sunt regula jocului. Modalitatea de intrare contează în această privință 2. Deși de multe ori se desfășoară ca rezultat al negocierilor, nu este un concept al teoriei negocierii 3. În teoria negocierii, avantajele de tip O ale corporației îi întăresc poziția, forțând statul să cedeze cât mai multe avantaje de tip L. Eu susțin însă mai mult: că acele avantaje de tip L acordate sub formă de IPP-uri specifice sunt transformate de corporațiile transnaționale în avantaje de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de tip O ale corporației îi întăresc poziția, forțând statul să cedeze cât mai multe avantaje de tip L. Eu susțin însă mai mult: că acele avantaje de tip L acordate sub formă de IPP-uri specifice sunt transformate de corporațiile transnaționale în avantaje de tip O. La prima vedere, acest argument este contrar naturii avantajelor de proprietate, pentru că avantajul nu provine de la corporație direct, ci de la statul-gazdă. Totuși, această situație este validă doar la momentul t0. La momentul t1, în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mult: că acele avantaje de tip L acordate sub formă de IPP-uri specifice sunt transformate de corporațiile transnaționale în avantaje de tip O. La prima vedere, acest argument este contrar naturii avantajelor de proprietate, pentru că avantajul nu provine de la corporație direct, ci de la statul-gazdă. Totuși, această situație este validă doar la momentul t0. La momentul t1, în schimb, odată ce se încheie o înțelegere între stat și corporație, fostul avantaj de locație devine specific firmei, intern acesteia și rezultând (de fapt
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acest argument este contrar naturii avantajelor de proprietate, pentru că avantajul nu provine de la corporație direct, ci de la statul-gazdă. Totuși, această situație este validă doar la momentul t0. La momentul t1, în schimb, odată ce se încheie o înțelegere între stat și corporație, fostul avantaj de locație devine specific firmei, intern acesteia și rezultând (de fapt, reproducându-se) din posesia și utilizarea sa exclusivă. Cu alte cuvinte, devine un avantaj de tip O, unic pentru firmă și generator de venituri. El rămâne astfel
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
literatura de specialitate a recunoscut deja existența unor avantaje de proprietate specifice unei anumite locații și dispersia avantajelor de proprietate la nivel de filiale. În plus, obținerea unor IPP-uri specifice într-o locație poate crește capacitatea și probabilitatea pentru corporația respectivă de a obține IPP-uri similare într-o altă locație. Nu este un activ transferabil, dar este un activ care poate fi reprodus, în funcție de anumite diferențe ale contextului local (un bun exemplu în acest sens este evoluția corporației LNM
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pentru corporația respectivă de a obține IPP-uri similare într-o altă locație. Nu este un activ transferabil, dar este un activ care poate fi reprodus, în funcție de anumite diferențe ale contextului local (un bun exemplu în acest sens este evoluția corporației LNM Ispat, care a obținut induceri specifice de putere de piață în peste zece economii în tranziție în care a făcut achiziții). Calitatea și mărimea externalităților induse de activitatea corporațiilor depinde de motivația lor investițională, care la rândul său este
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
contextului local (un bun exemplu în acest sens este evoluția corporației LNM Ispat, care a obținut induceri specifice de putere de piață în peste zece economii în tranziție în care a făcut achiziții). Calitatea și mărimea externalităților induse de activitatea corporațiilor depinde de motivația lor investițională, care la rândul său este dependentă de avantajele de locație pe care le pot accesa (Narula, Dunning, 2000). IPP-urile specifice se pot dovedi favorabile sau nefavorabile pentru economia-gazdă, în funcție de tipul de investitor străin care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care la rândul său este dependentă de avantajele de locație pe care le pot accesa (Narula, Dunning, 2000). IPP-urile specifice se pot dovedi favorabile sau nefavorabile pentru economia-gazdă, în funcție de tipul de investitor străin care le primește. De exemplu, o corporație transnațională cu adevărat globală poate folosi IPP-urile specifice pentru a le integra în strategia sa competitivă globală. Astfel, filiala locală poate fi ridicată la standardele globale ale corporației până la momentul în care IPP-urile specifice expiră. La polul opus
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în funcție de tipul de investitor străin care le primește. De exemplu, o corporație transnațională cu adevărat globală poate folosi IPP-urile specifice pentru a le integra în strategia sa competitivă globală. Astfel, filiala locală poate fi ridicată la standardele globale ale corporației până la momentul în care IPP-urile specifice expiră. La polul opus, o corporație regională sau multilocală poate folosi IPP-urile specifice doar ca o sursă de extragere a unei rente de monopol. IPP-urile specifice afectează competiția locală, în funcție de stimulentele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cu adevărat globală poate folosi IPP-urile specifice pentru a le integra în strategia sa competitivă globală. Astfel, filiala locală poate fi ridicată la standardele globale ale corporației până la momentul în care IPP-urile specifice expiră. La polul opus, o corporație regională sau multilocală poate folosi IPP-urile specifice doar ca o sursă de extragere a unei rente de monopol. IPP-urile specifice afectează competiția locală, în funcție de stimulentele oferite. Cinci ani de monopol 4, transformarea datoriilor în acțiuni 5 la un
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fi limitat și inovația va fi aproape exclusă câtă vreme avantajele de tip O pot fi asigurate prin alte mecanisme, mai ieftine. Inducerea de putere de piață poate deveni o capabilitate locală care să înlocuiască unele competențe de bază ale corporației respective. Tabelul 6.1 - Impactul politicilor aplicate de țara-gazdă asupra firmelor străine IPP-urile specifice reprezintă motivații investiționale importante pentru toate categoriile de corporații care investesc în străinătate, astfel: - pentru cele în căutare de piață, IPP-urile specifice oferă putere
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
putere de piață poate deveni o capabilitate locală care să înlocuiască unele competențe de bază ale corporației respective. Tabelul 6.1 - Impactul politicilor aplicate de țara-gazdă asupra firmelor străine IPP-urile specifice reprezintă motivații investiționale importante pentru toate categoriile de corporații care investesc în străinătate, astfel: - pentru cele în căutare de piață, IPP-urile specifice oferă putere suplimentară de piață (și, implicit, cotă de piață mai mare); - pentru cele în căutare de resurse, IPP-urile specifice contribuie la realizarea de economii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
eficiență, IPP-urile specifice ajută la extinderea ciclului de viață al produselor mature, crescând astfel rata profitului, și reduc cheltuielile pentru inovare (deoarece substituie inovarea); - pentru cele în căutare de active strategice, IPP-urile specifice susțin procesul de învățare al corporației; un activ obținut datorită unui IPP poate contribui la acumularea de active similare în medii de afaceri comparabile. De asemenea, dacă privim (din perspectiva lui Rugman) corporația drept un mijloc de diversificare financiară, IPP-urile specifice pot fi considerate o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în căutare de active strategice, IPP-urile specifice susțin procesul de învățare al corporației; un activ obținut datorită unui IPP poate contribui la acumularea de active similare în medii de afaceri comparabile. De asemenea, dacă privim (din perspectiva lui Rugman) corporația drept un mijloc de diversificare financiară, IPP-urile specifice pot fi considerate o primă de risc. Importanța diferitelor stimulente pentru investiții a fost desconsiderată în unele studii recente. Erdal și Tatoglu (2002), într-un studiu despre Turcia, și Botriæ și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
54%8 din fluxurile de investiții străine directe. Restul (aproape jumătate) poate fi atribuit unor factori mai puțin formali, mai greu de cuantificat, între care inducerile specifice de putere de piață joacă un rol crucial. Capitolul 7tc " Capitolul 7" Impactul corporațiilor transnaționale asupra statului-gazdtc "Impactul corpora]iilor transna]ionale asupra statului‑gazd\" 7.1. Balanța de plățitc "7.1. Balanța de plăți" Impactul investițiilor străine directe asupra balanței de plăți a unei țări variază în funcție de scopul investiției, de natura activității și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]