3,019 matches
-
I. Slavici, conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar, Coșbuc va rămâne colaborator asiduu al "Tribunei" mulți ani, chiar și după ce se va stabili în București. În august
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Brașov care poartă numele marelui publicist transilvănean. Bustul lui Ciprian Porumbescu din Brașov este o operă a sculptorului Vladimir Predescu. Este amplasată în parcul din apropierea Colegiului Național Andrei Șaguna, lăcaș de cultură ce amintește de prima reprezentație a operei sale, "Crai Nou". Statuia Diaconului Coresi este o operă în piatră a sculptorului Ion Meiu. Este amplasată în curtea Biserica Sfântul Nicolae din Brașov, în apropierea Primei Școli Românești, spațiu al culturii ce amintește de primele tipărituri în limba română Statuia lui
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil”, din satul Bacea, a fost adusă din Ilia învecinată la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Inscripția de consacrare se poate citi pe portalul de intrare, salvat în interiorul naosului: "„Făcutusau aciastă beseareacă în zilelia lui Apahi Mihaiu craiul din Ardealiu, i[u]l[ie] 4 1678”". Inscripția datează construcția în anul 1678, în zilele lui Mihai Apafi, principele Transilvaniei. Deși pronaosul a fost extins spre vest (probabil în 1858), clopotnița închisă, prevăzută cu fleșă zveltă, învelită în tablă
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
a lungul timpului, a publicat poezii, proze scurte, eseuri, traduceri în diverse reviste și gazete literare, cum ar fi: „Iașul literar”, „Ateneu”, „Sinteze” (suplimentul literar al ziarului județean din Bacău), „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Bucovina literară”, „Crai nou” (ziarul județean din Suceava), „Ziarul de duminică” (suplimentul literar al „Ziarului financiar”) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și cetățean de onoare al comunei sucevene Udești, locul natal al tatălui, scriitorul Eusebiu Camilar. În această comună se
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
Craii de Curtea-Veche este un roman interbelic scris de autorul român Mateiu Caragiale. Publicat în 1929, a luat autorului mai mult de două decenii pentru a-l finaliza. Romanul constituie lucrarea sa majoră. Romanul nu este celebru pentru intriga sa ci
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
secol, invitând cititorul într-o descompunere "levantină" a Bucureștiului secolului XIX și prefigurând dezbateri intense între o întreagă generație de intelectuali români despre ceea ce este specificul românesc (o controversă care avea să culmineze în filosofia lui Emil Cioran). Titlul romanului "Craii de Curtea-Veche" provine dintr-o anecdotă publicată de 'I.L.Caragiale' în revista ""Vatra"", după cum precizează ' G.Calinescu' în ""Istoria literaturii române de la origini până în present"' : " O ceată de mahalagii în frunte cu grecul 'Mlanos' s-a răsculat, sub mizilirea lui
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
present"' : " O ceată de mahalagii în frunte cu grecul 'Mlanos' s-a răsculat, sub mizilirea lui 'Gr.Ghirica', și a început a jefui orașul. 'Melanos', cu cucă de domn în cap și cu haine voievodale furate, trecea prin oraș cu «craii» lui, beat mort, călare pe măgar. Vechii crai erau deci un fel de boemi dezmățați, bucureșteni, cărora le corespunde, la altă epocă ,eroii cărții". Roman corintic, după clasificarea lui 'Nicolaie Manolescu', "Craii de Curtea-Veche" zugrăvește nobilimea crepusculară, o lume decadentă
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
grecul 'Mlanos' s-a răsculat, sub mizilirea lui 'Gr.Ghirica', și a început a jefui orașul. 'Melanos', cu cucă de domn în cap și cu haine voievodale furate, trecea prin oraș cu «craii» lui, beat mort, călare pe măgar. Vechii crai erau deci un fel de boemi dezmățați, bucureșteni, cărora le corespunde, la altă epocă ,eroii cărții". Roman corintic, după clasificarea lui 'Nicolaie Manolescu', "Craii de Curtea-Veche" zugrăvește nobilimea crepusculară, o lume decadentă, a orgiilor și a personajelor dantești, ieșite parcă
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
cu haine voievodale furate, trecea prin oraș cu «craii» lui, beat mort, călare pe măgar. Vechii crai erau deci un fel de boemi dezmățați, bucureșteni, cărora le corespunde, la altă epocă ,eroii cărții". Roman corintic, după clasificarea lui 'Nicolaie Manolescu', "Craii de Curtea-Veche" zugrăvește nobilimea crepusculară, o lume decadentă, a orgiilor și a personajelor dantești, ieșite parcă din tablourile lui 'Hieronymus Bosch'. Toate metaforele acestei lumi se construiesc sub semnul decadenței totale, a lipsei de spațializare a sentimentelor, orizontul intelectual al
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
Baronzi'. Construcția romanului ține mai mult de arhitectura unei nuvele extinse, cu detalii baroce semnificative, conținând o lume crepusculară. Epicul propriu-zis nu există, fiind înlocuit de detaliile descriptive sau de contemplare a unei lumi în derivă;astfel, în capitolul ""Întâmpinarea crailor"", scriitorul-narator participă la fanteziile celor trei personaje, 'Pantazi', "Pirgu' și 'Pasadia' ,când îl întâlnește la birtul din Covaci, în ""Cele trei hagialâcuri"" se arată modul în care personajul-narator întâlnește pe cei trei "crai", în ""Spovedanii"", se investighează în continuare lumea
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
lumi în derivă;astfel, în capitolul ""Întâmpinarea crailor"", scriitorul-narator participă la fanteziile celor trei personaje, 'Pantazi', "Pirgu' și 'Pasadia' ,când îl întâlnește la birtul din Covaci, în ""Cele trei hagialâcuri"" se arată modul în care personajul-narator întâlnește pe cei trei "crai", în ""Spovedanii"", se investighează în continuare lumea birturilor bucurestene,iar în ""Asfințitul crailor"", ultima parte, a patra, a romanului, sunt prezentate isprăvile eroilor în casa 'Arnotenilor', care duc la declinul acestui trio insolit. Cele trei personaje aparțin boemei deșănțate a
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
trei personaje, 'Pantazi', "Pirgu' și 'Pasadia' ,când îl întâlnește la birtul din Covaci, în ""Cele trei hagialâcuri"" se arată modul în care personajul-narator întâlnește pe cei trei "crai", în ""Spovedanii"", se investighează în continuare lumea birturilor bucurestene,iar în ""Asfințitul crailor"", ultima parte, a patra, a romanului, sunt prezentate isprăvile eroilor în casa 'Arnotenilor', care duc la declinul acestui trio insolit. Cele trei personaje aparțin boemei deșănțate a Bucureștilor, cu obiceiuri preluate de la fanarioții greci.' Pasasia' și 'Pantazi', coborâți dintr-o
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
la fel de repede cum au apărut. Taverna și mahalaua devin două din motivele literare ale romanului, ""adevărați Arnoteni"" fiind locuri de comemorare a unor adevărate orgii, punct de plecare pentru aventuri demne de romanele rocambolești. Romanul a fost ecranizat în filmul Craii de Curtea Veche (1995), regizat de Mircea Veroiu
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
un galben deschis. În centru este plasat un cerc de argint, cu o cruce în partea superioară. În mijlocul cercului se află stema Moldovei: capul de bour cu o stea cu opt raze între coarne, flancat de câte o semilună în crai nou. Pe un dreptunghi alb, plasat în cantonul steagului, este înscrisă titulatura domnului cu litere chirilice. Două decenii mai târziu, în 1622, Cristofor de Zbaraz, ambasadorul polonez lângă curtea lui Ștefan Tomșa (1621-1623), a descris „steagul roșu al Țării Moldovei
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În anul
Zamostea, Vijnița () [Corola-website/Science/315590_a_316919]
-
leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În anul 1723 a fost ctitorit aici un schit de călugări de către starostele Dumitru Pară din Cernăuți, în perioada stăpânirii moldovenești (sec. XVII-XVIII). Cu ocazia recensământului realizat
Zamostea, Vijnița () [Corola-website/Science/315590_a_316919]
-
a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În ianuarie
Voloca, Vijnița () [Corola-website/Science/315591_a_316920]
-
leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Voloca, Vijnița () [Corola-website/Science/315591_a_316920]
-
suculent volum de memorialistică («Sertar», 2004). Însă de acum amintirile și figurile care-i populează foșnitor memoria și-au dat drumul de-a binelea pe povârnișul literar. Ce personaj pitoresc, duhliu, parșiv, magnetizant! Ce hedonist hipnotizat de cearcănele mateine ale «Crailor» de altădată, surfilate prin acribia și reveriile dandyste ale lui Radu Albala! Ce amestec intens condimentat de sarcasm și ghidușie, de sentimentalism și acid ironic, alintându-se cu mucalită autocompătimire, dar observând sagace și necruțător falimentul moral și compromisurile mercantile
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
din anul 1433. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa "O samă de cuvinte": Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața."" În ianuarie
Vilaucea, Vijnița () [Corola-website/Science/315596_a_316925]
-
leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața."" În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Vilaucea, Vijnița () [Corola-website/Science/315596_a_316925]
-
a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În ianuarie
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În ianuarie
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]