3,021 matches
-
2003 Tu, chip frumos, Esti că o primăvară, Cănd mugurii cresc, Și încep să se deschidă, Acolo, Mama, te zăresc Între petalele de floare. Și zâmbetul tău E-o rază de soare. Cand mâna ta caldă Cu-atata duioșie, Atinge creștetul meu, Si inima-mi tresaltă, Chemând numele tău. Mama, Mamă... Cu nimic sub soare Tu n-ai asemănare. Iustina, scumpă Mama mea, Ah ! Ce mult mi-ai lipsit Din viața mea... (Cu toată Dragostea și Durerea Ce-o port în
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în locul adevăratului făptaș. Ca învinuit am fost chemat în fața catedrei de „domnul” Tănăsescu, în fața căruia am spus plângând că nu sunt eu vinovatul. „Domnu” avea în mînă o nuia lungă de cătină, cu care m-a lovit, destul de ușor, în creștetul capului. Când am văzut că nuiaua coboară asupra mea, de frică, m-am scăpat pe mine și am început a plânge cu sughițuri de nu m-am mai putut opri. După un timp, am fost dat afară din clasă pentru că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nu cere nimic - pentru că nici un părinte nu poate să fie sigur că va da naștere unui copil care le va face viața fericită părinților. Ninge și mă las pradă reveriei - mă înfund în meditații și simt urcând un fluid din creștet până în tălpi și din degetele picioarelor până acolo unde craniul meu are un loc numit frumos: „șeaua turcească”. Apoi, din albul zăpezii „compun” lumina albă, cea cu care (după povestirile lui Mircea Eliade, când a fost la noi) șamanii de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cele două brațe ale Chiliei, cel nou și cel vechi. Ei bine, nu știu dacă era sămânța sau harul locului, dar pepeni de mărimea celor pe care i-am avut acolo n-am mai văzut. Popușoii creșteau până dincolo de creștetul călărețului iar inul semănat mi-a deschis multe porți. Mulți ar fi dorit să poată croi din pânza aceea îmbrăcăminte. Aveam și o micuță grădină de zarzavat care nu mai prididea să ne bucure. Dar poate că experiența agricolă cea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
au aburcat pe cal, s-au uitat în stânga șin dreapta și duși au fost, sărăcuță doamnă. Floare de băiat. Vocile tremurate, spânzurate de cârligul lacrimii m-au copleșit. O mie de bocete adunate din toată nenorocirea lumii ropoteau în grinda creștetului. Le-o fi spus, că Petrișor știa bine rusește, le-o fi spus că-i născut pe meleaguri basarabene, că are prieteni acolo și ăia, în joacă nejoacă l-au ĂDoamne ferește! În starea asta abia perecepeam mișcarea bărbaților. Care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
taiorul elegant din catifea, pe care îl împrumutasem de la prietena mea, Svetlana. Sandalele cu talpa din plută ortopedică, foarte înalte, mă făceau să par mai înaltă. Părul ușor coafat cădea puțin ondulat pe umeri. Ochelarii de soare îi țineam pe creștet, etalând superioritate și siguranță de sine. La toate acestea se adăuga parfumul franțuzesc pe care îl foloseam doar cu anumite ocazii și la care, în acea zi, nu făcusem economie. Toate acestea făceau ca prezența mea să nu treacă neobservată
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
orașe, munți, provenite multe de la băștinași, altele de la conchistadori Punta Arenas, Valparaiso, Bio-Bio, Aconcagua... Aconcagua, vulcan stins, cel mai înalt vârf al Anzilor, " Santinela de piatră" în graiul indigenilor Quechua, ne da acum bun venit chiar lângă aripa avionului, cu creștetul strălucind de nămeți, la 6962 de metri. Știam că uriașul, acum potolit, ne vestește apropierea de finalul călătoriei, Santiago, cel așezat de veacuri "la sud de Aconcagua"! Cu Aconcagua aveam să ne mai salutăm în repetate rânduri, în drumurile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de învățat. Aveam de pregătit viitorul. Despre care nu știam nimic, nici măcar dacă există. Când aud acum știri din Coreea de Nord unde oameni care au terminat rădăcinile se aude că își mănâncă proprii copii, un fior de gheață îmi trece din creștet până în tălpi. În coșmarurile noastre, viitorul semăna prea adesea cu cel coreean. Și mă întreb: de unde ne venea forța utopiei, chiar și la începutul lui decembrie ’89? * Îmi recitesc autobiografia și CV-ul. Ca să o scriu pe prima, trebuia să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
viața prestând serviciul păzirii unei singure vite. La rigoare, suntem o societate care nu face nimic să descurajeze zăcutul pe trotuar sau pe tăpșan cu ochii pe un metru pătrat de tarabă sau pe o vacă. O privire duioasă mângâie creștetul oamenilor simpli: lasă-i în amarul lor. O privire poporanistă mângâie noile șosele reparate din banul public: situația este sub control. Da, e drept că avem asfalt nou, occidental, dar n-am pierdut nimic din specificul național și integrarea în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
taxi în București. Datora asta faptului că armata o făcuse la batalionul 3 Auto din Roman ca elev-plutonier. La popotă explica doct domnilor ofițeri cum e cu moda tunsorii: nemții și anglo-saxonii se tund zero la ceafă, lăsându-și, aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de barbă, își rad capul ca bila. Profesorul ședea în cartierul actorilor și pictorilor din Tătărași între care boema era
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
rămânând lexicul violent pitoresc în notarea tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar Pipirig a Dodii căciulă Taie în două și capu-i despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul de barbă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții se cleatină, Muge ca taur. Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur. O, ce de hohote! râseră demonii, Iadul tot rîse! Însă pe creștetul munților zorile Zilei venise. Popularitatea lui Bolintineanu au făcut-o Bătăliile românilor, compuneri în genere mecanice, părând adesea niște parodii, oratorice, sentențioase, alcătuite toate după același program simplist: o expoziție a situației, o cuvântare, de obicei la un "benchet", și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care elementele tipice sunt faraonii, sicriurile de santal, parfumurile de naft și de bitum, teorbele, numele proprii sonore ca Iahveh, Thabaur, Ecbatana, într-o versificație cu ecou hohotitor, solemn: Eu sunt o piramidă a vechiului Egipt Pe-al cărui creștet luna clorotică s-a-nfipt Și-n care faraonii culcați sacerdotal Se-nșiruie-n sicriuri masive de santal. Orbitele lor pline de-al veacurilor scrum Afumă cu mirosuri de naft și de bitum Pereții necropolei profunde, unde ei Trăiesc postum în raza
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cucerit" viața. Când ar fi cazul să salveze o existență, poetul ar renunța "în fine" la artă, pentru care și-a sugrumat iubirea, renunțare care este un sacrificiu teribil, făcut însă odată pentru o femeie posedată "din tălpi și până-n creștet". Tristeța poetului e factice și erotica fanfaronă, și din totul se rețin unii psalmi, fără misticism adânc, care au totuși, prin rotația lor litanică, o remarcabilă suavitate verbală (amintind puțin umilitățile lui Péguy și ale lui Claudel): Pre Domnul lăudați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
albastră. N-ai pe cap decât un puf Unde-am mai văzut și când, Bălăior de lână moale. Eu mă uit din colț la el, În văpaia din fereastră Ce icoană florentină Cu un cerc de aur blând Pe un creștet de lumină? Copilul e o miniatură grotescă și cheală, în jurul căreia se strâng fluturii, un mamifer nechezător, care a avut însă aripi, un pui știrb cu scutece ude către care coboară totuși zmeii, în țipătul cocoșilor, și Făt-Frumos, un țânc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sigur ea era cunoscută și de către geți. Cuvîntul înseamnă tatăl cu moț sau tatăl celor moțați(ta: tată, în text Tatăl Ceresc + biți: moț), cu referire directă la faptul că în vechime geții și tracii își purtau părul legat în creștetul capului așa cum sînt amintiți în Iliada și cum este imortalizat centaurul Getos pe un crater grec din seco- lul Vll î.e.n. Iudeo-creștinii, nefiind răi de scîrbă și meseriași în furtișaguri, au pus-o pe divinitatea scito-getă în rîndul sfinților cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în locul adevăratului făptaș. Ca învinuit am fost chemat în fața catedrei de „domnul” Tănăsescu, în fața căruia am spus plângând că nu sunt eu vinovatul. „Domnu” avea în mînă o nuia lungă de cătină, cu care m-a lovit, destul de ușor, în creștetul capului. Când am văzut că nuiaua coboară asupra mea, de frică, m-am scăpat pe mine și am început a plânge cu sughițuri de nu m-am mai putut opri. După un timp, am fost dat afară din clasă pentru că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) caier - mănunchi
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
sfatului, că multe se pot și nu stau în cărți; și mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Și după ce se minunară cât se minunară, începu sfatul. Neghiniță se sui pe mâna împăratului, pe umăr, apoi în creștetul capului, și de acolo zise râzând: - Învață, măria-ta, că cei mai mici sunt cei mai mari. Împăratul, cam de voie, cam de nevoie, răspunse: - Așa e, Neghiniță, așa e. Iar cărturarii își deteră ghes pe sub masă și plecară ochii
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
va lupta din toate puterile lui pentru ca oriunde se va afla încuibat acest comunism să fie demascat și răpus.” (Corneliu Zelea Codreanu). Cutează și crede! Arhanghelul Mihail apără eroicul din noi când lupți pentru o cauză dreaptă. Curg neguri pe creștetul lumii, pământul românesc e umed de lacrimi și sânge; primejdii pentru satrapii cei pururi nesătui. Cu ochii duși departe de ceasul când scriu, când visul înălța fruntea mea până la cer, am fost aruncat în groapa cu lei. În pieptul meu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ca o văpaie de foc la lumina soarelui. Am trăit nopți înfiorătoare! M-au răscolit în miez de noapte jivine care trezesc și azi în mine emoții tulburătoare. Am trăit îndrăzniri și am răzbit primejdii. Am simțit tremurul inimii din creștet până în tălpi. Acum se stinge pe nesimțite flacăra care ne-a purtat pe cărările morții. Dar sângele nostru, mireasmă, veșnic va arde în cățui, slăvind pe Hristos, luminând cărări și inimi răpuse. Nici un pământean nu a cules atâtea ocări și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Repetă exercițiul în fiecare zi sau cât poți de des. Durata lui poate fi de la trei la treizeci minute. Sindromul jeleului Tehnica „Sindromul jeleului” te ajută să-ți destinzi corpul relaxând fiecare mușchi, pe rând, începând de la degetele picioarelor până în creștetul capului. Așează-te în poziție culcată. Alungă toate gândurile negative, chiar dacă în acea zi ai acumulat destule neplăceri. Închide ochii, respiră adânc și încearcă să fii relaxat. Închipuiește-ți că un uriaș balon cu aer cald, de un albastru viu, este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mărturisea că secretul geniului său constă în abilitatea de a extinde aria unei probleme, de a face extrapolări și de a abstractiza cât mai mult. Newton a descoperit legea atracției universale după „experiența” cu mărul care i-a căzut în creștetul capului. Atunci s-a gândit să extindă fenomenul atracției mărului de către Pământ la atracția Lunii de către Pământ. Pentru a realiza o reformulare cât mai abstractă este util de a pune de cât mai multe ori întrebarea „De ce?” până găsim un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
În cea de-a treia veghe, între orele 2-6, a văzut adevărata natură a lumii, a văzut cum avariția, înșelătoria și ignoranța produceau răul și împiedicau coborârea de pe roata renașterii. Culmea transei sale a fost Trezirea, starea de atotcunoaștere. „Din creștetul lumii în jos el nu a putut găsi nici un «sine». Ca și focul, atunci când combustibilul este complet ars, s-a liniștit. Pământul s-a mișcat încoace și încolo ca o femeie beată de prea mult vin [...] și tobele puternice ale
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mă copleșesc. Unul îmi smulge bastonul din mână; văzându-mă dezarmat, o rup de-a fuga spre a nu fi stâlcit. Dar nu fac prea mulți pași. O ghioagă trimisă ca o praștie de către unul din bătăuși mă lovește în creștetul capului. Pierd cunoștința și cad. Când îmi vin în fire, un ipistat în haine civile, un biet om mărunt, oacheș și slab, se afla lângă mine. Cum mă scol încep să vociferez! Nu-mi mai amintesc ce am spus, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]