KorAP: Find »[drukola/base=creativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...115 116 117 ...443 >

11,061 matches

Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387

to creative work”, în D.B. Wallace și H.E. Gruber (eds.), Creative people at work: Twelve cognitive case studies (pp. 3-24), Oxford University Press, New York. Gniber, H.E., Davis, S.N. (1988), „Inching our way up Mount Olympus: The evolving systems approach to creative thinking”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity (pp. 243-270), Cambridge University Press, New York. Guilford, J.P. (1950), „Creativity”, American Psychologist, 5, pp. 444-454. Hennessey, B.A., Amabile, T.M. (1988), „The conditions of creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
of creativity (pp. 11-38), Cambridge University Press, New York. Johnson-Laird, P.N. (1988), „Freedom and constraint in creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity (pp. 202-219), Cambridge University Press, New York. Kipling, R. (1937/1985), „Working-tools”, în B. Ghiselin (ed.), The Creative Process: A Symposium (pp. 161-163), University of California Press, Berkeley (ediția originală: 1937). Kris, E. (1952), Psychoanalytic exploration in art, International Universities Press, New York. Kubie, L.S. (1958), The neurotic distortion of the creative process, University of Kansas Press, Lawrence. Langley

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
1985), „Working-tools”, în B. Ghiselin (ed.), The Creative Process: A Symposium (pp. 161-163), University of California Press, Berkeley (ediția originală: 1937). Kris, E. (1952), Psychoanalytic exploration in art, International Universities Press, New York. Kubie, L.S. (1958), The neurotic distortion of the creative process, University of Kansas Press, Lawrence. Langley, P., Simon, H.A., Bradshaw, G.L., Zytkow, J.M. (1987), Scientific discovery: Computational explorations of the creative process, MIT Press, Cambridge, MA. Lubart, T.I. (1990), „Creativity and cross-cultural variation”, International Journal of Psychology, 25, pp.

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
E. (1952), Psychoanalytic exploration in art, International Universities Press, New York. Kubie, L.S. (1958), The neurotic distortion of the creative process, University of Kansas Press, Lawrence. Langley, P., Simon, H.A., Bradshaw, G.L., Zytkow, J.M. (1987), Scientific discovery: Computational explorations of the creative process, MIT Press, Cambridge, MA. Lubart, T.I. (1990), „Creativity and cross-cultural variation”, International Journal of Psychology, 25, pp. 39-59. Lubart, T.I. (1994), Product-centered self-evaluation and the creative proces, lucrare de doctorat nepublicată, Yale University, New Haven, CT. Lubart, T.I., Sternberg

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Simon, H.A., Bradshaw, G.L., Zytkow, J.M. (1987), Scientific discovery: Computational explorations of the creative process, MIT Press, Cambridge, MA. Lubart, T.I. (1990), „Creativity and cross-cultural variation”, International Journal of Psychology, 25, pp. 39-59. Lubart, T.I. (1994), Product-centered self-evaluation and the creative proces, lucrare de doctorat nepublicată, Yale University, New Haven, CT. Lubart, T.I., Sternberg, R.J. (1995), „An investment approach to creativity: Theory and data”, în S.M. Smith, T.B. Ward și R.A. Finke (eds.), The creative cognition approach (pp. 269-302), MIT Press

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
T.I. (1994), Product-centered self-evaluation and the creative proces, lucrare de doctorat nepublicată, Yale University, New Haven, CT. Lubart, T.I., Sternberg, R.J. (1995), „An investment approach to creativity: Theory and data”, în S.M. Smith, T.B. Ward și R.A. Finke (eds.), The creative cognition approach (pp. 269-302), MIT Press, Cambridge, MA. MacKinnon, D.W. (1965), „Personality and the realization of creative potential”, American Psychologist, 20, pp. 273-281, Maduro, R. (1976), Artistic creativity in a Brahmin painter community. Research monograph 14, Center for South

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
T.I., Sternberg, R.J. (1995), „An investment approach to creativity: Theory and data”, în S.M. Smith, T.B. Ward și R.A. Finke (eds.), The creative cognition approach (pp. 269-302), MIT Press, Cambridge, MA. MacKinnon, D.W. (1965), „Personality and the realization of creative potential”, American Psychologist, 20, pp. 273-281, Maduro, R. (1976), Artistic creativity in a Brahmin painter community. Research monograph 14, Center for South and Southeast Asia Studies, University of California, Berkeley. Maslow, A. (1968), Toward a psychology of being, Van Nostrand

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Integration, application, and innovation”, Psychological Bulletin, 103, pp. 27-43. Noy, P. (1969), „A revision of the psychoanalytic theory of the primary process”, International Journal of Psychoanalysis, 50, pp. 155-178. Ochse, R. (1990), Before the gates of excellence: The determinants of creative genius, Cambridge University Press, Cambridge. Osborn, A.F. (1953), Applied imagination, ediție revăzută, Scribner’s, New York. Perkins, D.N. (1981), The mind’s best work, Harvard University Press, Cambridge, MA. Rogers, C.R. (1954), „Toward a theory of creativity”, ETC: A Review

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
century of research?” Psychological Bulletin, 104, pp. 251-267. Simonton, D.K. (1994a), Greatness, Guilford, New York. Simonton, D.K. (1994b), „Individual differences, developmental changes, and social context”, Behavioral and Brain Sciences, 17, pp. 552-553. Smith, S.M., Ward, T.B., Finke, R.A. (eds.) (1995), The creative cognition approach, MIT Press, Cambridge, MA. Sternberg, R.J. (1985a), Beyond IO: A triarchic theory of human intelligence, Cambridge University Press, Cambridge, MA. Sternberg, R.J. (1985b), „Implicit theories of intelligence, creativity, and wisdom”, Journal of Personality and Social Psychology, 49, pp.

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
in a culture of conformity, Free Press, New York. Sternberg, R.J., Lubart, T.I. (1996), „Investing in creativity”, American Psychologist, 51, pp. 677-688. Suler, J.R. (1980), „Primary process thinking and creativity”, Psychological Bulletin, 88, pp. 144-165. Torrance, E.P. (1974), Torrance Tests of Creative Thinking, Personnel Press, Lexington, MA. Vernon, P.E. (ed.) (1970), Creativity: Selected readings, Penguin, Baltimore, MD. von Oech, R. (1983), A whack on the side of the head, Warner, New York. von Oech, R. (1986), A kick in the seat of the

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
se completează și se dezvoltă, ale căror consecințe considerabile durează în timp. (Este vorba despre descrierea istoriei ca proces lent de fierbere.) În capitolul de față adoptăm poziția conform căreia primele noțiuni de creativitate și cercetare reprezentau ele însele fenomene creative excepționale, după cum s-a dovedit a fi contopirea lor ulterioară prin punerea conștientă în aplicare a metodologiei de cercetare. Această metodologie a avut un rol esențial nu numai în înțelegerea și decelarea semnificației creativității pentru existența omenirii, ci și prin

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
considerabil de cunoștințe și interese; și b) semnificația și înțelesul nu sunt abstracte, ci, după cum arăta William James, ci rezultă din consecințe nu întotdeauna previzibile. Din acest punct de vedere, istoria reprezintă un experiment. Câteva dintre cele mai evidente fenomene creative din istoria civilizației occidentale pot fi așadar identificate urmărind evoluția concepțiilor despre cercetare și creativitate în ultimii 2.000 de ani, precum și prin analiza asocierii lor potențiale în a doua parte a secolului al XIX-lea, după o izolare de

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
o concepție care a reapărut în special în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX. Când evaluăm concepția romanilor despre geniu din perioada următoare, descoperim că sunt atribuite două trăsături suplimentare - geniul era perceput ca forța creativă a bărbatului ilustru care le putea fi lăsată moștenire urmașilor. În această etapă creativitatea era considerată o aptitudine specific masculină, iar darul nașterii reprezinta excepția de la regulă. Viziunile occidentale timpurii asupra creativității Savanții au căzut de acord că cea mai

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
afirma că este imposibil să concepi ceva nou, iar arta în vremea sa era doar o încercare de a îmbina sau a imita formele ideale. Deși a devenit indicatorul contemporan al creativității, la începuturile istoriei originalitatea nu constituia o trăsătură creativă (Child, 1972; Dudek, în publicații periodice). Aceste concepții nu au fost contestate în mod serios vreme de aproape 1 200 de ani. În Evul Mediu s-a conturat ideea că înzestrarea deosebită sau aptitudinile extraordinare ale unui individ (aproape întotdeauna

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
beneficii subminau validitatea legilor naturale și importanța experimentelor științifice în lumea fizică (prin urmare, în lumea naturală). Dezbaterile inițiale și speculațiile cu privire la proveniența „ideilor” care au conceput un astfel de program au fost curând depășite prin creșterea încrederii în forța creativă a metodelor empirice și în capacitatea aparent nelimitată a științelor naturale de a aduce beneficii practice. Deși se consimțise statutul naturii fizice ca primă sursă de cunoaștere a științei și se accepta omul ca parte a naturii, în acea perioadă

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
de creativitate, trebuie să reținem că pentru surprinderea fenomenului au fost necesare numeroase generații de scriitori, filosofi și artiști. Impedimentele întâmpinate de ei se exprimă, de asemenea, și prin faptul că dezbaterile asupra imaginației au dus la formularea sintagmei imaginația creativă nu mai devreme de anii 1730; iar la sfârșitul anilor 1700 „imaginația însăși” a fost recunoscută ca principiu călăuzitor al creativității artistice (Engell, 1981, pp. vii-viii). Oricât de solicitante sau divergente erau uneori aceste dezbateri, de-a lungul secolului al

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
secol au fost abordate și în secolul XX. Ea a afirmat că o serie de autori din secolul al XIX-lea s-au axat pe cinci aspecte principale. Ce reprezintă creativitatea? Cine este capabil de creativitate? Care sunt trăsăturile persoanelor creative? Cine trebuie să beneficieze de pe seama creativității? Creativitatea poate fi îmbunătățită prin efort voluntar? Nimeni nu neagă că aceste probleme sunt esențiale în înțelegerea creativității, însă, în același timp, Galton este singurul care a ajuns la un progres efectiv în

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
siguranța viitorului propriilor națiuni (sperăm că cititorii noștri au observat preocuparea comună lui Adam Smith, Malthus, Galton și Terman). Terman a fost uneori acuzat de ceea ce astăzi considerăm drept abordarea limitativă a IQ ca formă de supradotare, prin excluderea performanțelor creative și nonacademice. Oricât de veridică ar fi această afirmație, evoluția cercetărilor lui Terman a fost întotdeauna impulsionată de tendința de a contribui la formarea „unei societăți americane întemeiate pe principiul valorilor” (Minton, 1988, p. 139), unde identificarea diferențelor individuale aptitudinale

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
În plus, diferențele nesemnificative între coeficientul de inteligență al subiecților și diversitatea trăsăturilor descrise de Cox comportau o atitudine prudentă față de supraestimarea impactului coeficientului de inteligență asupra creativității. Fuziunea contribuției lui Cox cu orientarea psihologiei eului a demonstrat că fenomenul creativ nu reprezintă un simplu model comportamental (psihopatologie), nu derivă dintr-un singur nivel psihodinamic (inconștientul), nu exprimă o unică trăsătură (sau dominantă) individuală (comportament antisocial) și nu posedă un singur scop adaptativ. O astfel de viziune asupra creativității a corespuns

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
vezi, de exemplu Albert și Runco, 1989; MacKinnon, 1963, 1970; Wallach, 1983). Helson (1996) a analizat decada anilor ’50 și cercetările efectuate asupra personalității creatoare începând din acea perioadă. Ea ne aduce la cunoștință că între 1950 și 1960 personalitatea creativă constituia o temă de actualitate. Fie că erau sau nu conștienți, cercetătorii creativității s-au situat în avangardă prin noua atitudine individualistă. Toate persoanele creative fuseseră transformate în eroi culturali. Helson a surprins schimbarea conceptuală, dar nu și transformările paradigmatice

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
începând din acea perioadă. Ea ne aduce la cunoștință că între 1950 și 1960 personalitatea creativă constituia o temă de actualitate. Fie că erau sau nu conștienți, cercetătorii creativității s-au situat în avangardă prin noua atitudine individualistă. Toate persoanele creative fuseseră transformate în eroi culturali. Helson a surprins schimbarea conceptuală, dar nu și transformările paradigmatice pe care am încercat să le urmărim pe parcursul istoriei cercetării creativității. În scurt timp, orizontul intereselor a cunoscut o amplificare progresivă. Unii cercetători și-au

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
New York. Bronowski, J. (1951), The common sense of science, Melhuen, Londra. Bronowski, J., Mazlish, B. (1960), The Western intellectual tradition, Hutchinson, Londra. Bullough, V., Bullough, B., Mauro, M. (1981), „History and creativity: Research problems and some possible solutions”, Journal of Creative Behavior, 15, pp. 102-116. Campbell, D.T. (1960), „Blind variation and selective retention in creative thought as in other knowledge processes”, Psychological Review, 67, pp. 380-400. Child, I.L. (1972), „Esthetics”, Annual Review of Psychology, 23, pp. 669-694. Cox, C.M. (1926), Genetic

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
B. (1960), The Western intellectual tradition, Hutchinson, Londra. Bullough, V., Bullough, B., Mauro, M. (1981), „History and creativity: Research problems and some possible solutions”, Journal of Creative Behavior, 15, pp. 102-116. Campbell, D.T. (1960), „Blind variation and selective retention in creative thought as in other knowledge processes”, Psychological Review, 67, pp. 380-400. Child, I.L. (1972), „Esthetics”, Annual Review of Psychology, 23, pp. 669-694. Cox, C.M. (1926), Genetic studies of genius, vol. 2: The early mental traits of three hundred geniuses, Stanford

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
25 years later”, Creativity Research Journal, 4, pp. 213-232. Eisenberger, R., Cameron, J. (1996), „Detrimental effects of rewards: Reality or myth?”, American Psychologist, 51, pp. 1153-1166. Ellenberger, H.F. (1970), The discovery of the unconscious, Basic, New York. Engell, J. (1981), The creative imagination: Enlightenment to romanticism, Harvard University Press, Cambridge, MA. Erikson, E. (1950), Childhood and society, Norton, New York. Feist, G.J., Runco, M.A. (1993), „Trends in the creativity literature: An analysis of research in the Journal of Creativity Behavior (1967-1989)”, Creativity

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
space of a scientist: The visionary function and other aspects of Jean Piaget’s thinking”, Creativity Research Journal, 9, pp. 251-265. Guilford, J.P. (1950), „Creativity”, American Psychologist, 5, pp. 444-454. Guilford, J.E (1970), „Creativity: Retrospect and prospect”, Journal of Creative Behavior, 5, pp. 77-67. Helson, R. (1968), „Generality of sex differences in creative style”, Journal of Personality, 36, pp. 33-48. Helson, R. (1971), „Women mathematicians and the creative personality”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 36, pp. 210-110. Helson, R.

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]