5,854 matches
-
înțelege. Condiția sa o anticipează pe cea romantică a omului de geniu, care “n-are moarte, dar n-ar nici noroc”. Situându-se însă în contextul fabulei, Cantemir se sustrage condiției sale și oferă o rezolvare, cam forțată, dar perfect credibilă în contextul imaginar, fabulos al basmului pe care și-l inventează ca să poată supraviețui. Persoanele reale, deformate de agresivitatea și intransigența autorului, reprezintă idei antinomice: pe de o parte Puritatea, Adevărul, Dreptatea, pe de altă parte Viclenia, Minciuna, Tirania. Aduse
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
conduce care valorizează mobilizarea actorilor urbani în jurul unor obiective de dezvoltare împărtășite. A conduce orașul, aglomerația urbană, aria urbană înseamnă a-i valorifica potențialitățile de dezvoltare, miza fiind aceea de a ridica orașul la rangul de actor economic și politic credibil, adică susceptibil să pună în act strategii. În practică, o bună guvernare urbană, în măsura posibilului, înseamnă a dota orașul cu un maximum de atribute metropolitane. În definirea cea mai exigentă, o metropolă vizează să fie în același timp centru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta o adevărată dezbatere democratică. Înainte era dificil de discutat plecând de la procedurile și de la reglementările unui urbanism abscons"344. La nivel operațional, proiectul urban apare ca o alternativă credibilă la funcționalismul urban discreditat de criza periferiilor. Spre deosebire de acel model pseudoștiințific, proiectul se prezintă ca o alegere politică. De asemenea, el constituie un remediu la "urbanismul liberal caracterizat, în anii 1980, de reînnoirea cultului pentru obiectul izolat, pentru capodoperă, ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ține mai mult de punerea în scenă a democratizării, de teatralizarea ei și mai puțin de adevărata democratizare a proceselor decizionale. Conștientizarea diferitelor obstacole nu știrbește cu nimic convingerea privind necesitatea dezvoltării participării democratice. Aceasta continuă să rămână singura alternativă credibilă în condițiile lipsei de încredere a cetățenilor în acțiunea publică și ale neputinței guvernanților de a-și fundamenta deciziile pe definirea interesului general ai cărui garanți sunt. Ea se integrează mai degrabă în politica de comunicare a aleșilor, din care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului industrial, care parcă lăsa să se întrevadă posibilitatea unui parcurs rezidențial în concordanță cu ascensiunea socială și întreținea în rândul întregii populații ideea unei comunități de destin. În fața acestei tendințe, crearea condițiilor unei mobilități sociale și rezidențiale, singura bază credibilă a unei colaborări între indivizii a căror interdependență nu mai este asigurată de ordinea producției, devine miza majoră a construirii puterii aglomerației urbane. La această scară, plecând de la diagnosticul exact al diferitelor obstacole întâlnite în căutarea unui loc de muncă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
face societatea". Această demistificare a conștiinței noastre republicane nu ne scutește să dăm dovadă de vigilență în fața riscurilor pe care cecitatea democratică le creează de asemenea pentru coeziunea socială a metropolelor noastre. Dacă, istoric vorbind, "inventarea socialului"551 a făcut credibilă democrația dotând-o cu o miză concretă, nimic nu garantează astăzi că dezvoltarea sa consolidează solidaritatea, mai ales când dezbaterea democratică include din ce în ce mai mult și fără îngrădire exprimarea intereselor particulare, și nu reflecția asupra binelui comun. Dezamăgirea pe care o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cantitative, permit cunoașterea prețului lor și a comportamentelor de lectură, tipologiilor cititorilor și necititorilor, evoluării percepute, judecăților de fond și formă etc. Printre altele, dispozitivele de evaluare, în special gerate în comunicarea internă, nu sunt decât foarte rar pertinente și credibile (alegerea arbitrară a unei perspective cantitative, insuficienta dimensiune și reprezentativitate a eșantioanelor, redactări aproximative ale chestionarelor sau ghidului de întreținere, trecerea prin ierarhia care alterează libera exprimare). Documentul de comunicare internă este un produs care poate fi exploatat, astfel, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unor paradoxuri comportamentale. Stă în puterea managerului organizației de a le corecta, dar și în puterea indivizilor înșiși, să-și calibreze comportamentul funcție de propriul referențial axiologic și nu după avantajele de imagine ale momentului. O organizație devine cu atât mai credibilă, cu cât cultura sa este mai coerent structurată și mai orientată valoric. Analiza culturii unei organizații nu poate fi completă fără precizarea componentelor sale de bază. Astfel, dincolo de aspectele cognitive, afective și normative, E. Schein (1993, p. 372) consideră că
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Profesor universitar emeritus Univ."Al.I.Cuza" Iași Cer sincere scuze pentru informațiile incomplete sau eronate despre unii dintre cei nominalizați, și îndeosebi pentru cei eventual absenți din listă, întrucât nu am dispus de nici o altă sursă orientativ-informațională suficient de credibilă. Orice completare, de la oricine ar veni, va fi considerată ca binevenită întru întregirea unui inventar cu personalități de elită ale satului, deși am convingerea fermă că nu cei care "au învățat și au plecat" (între care mă număr și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ferită de calea năvălitorilor, unde s-au aciuat casele actualului sat. Tot legenda spune că prima care s-a instalat pe actualul amplasament a fost văduva Stanca de unde și numele de Stâncășeni. După o altă informație, istorică și deci mai credibilă, rezultă că satul Onești zis și Chipereni, a dispărut ca urmare a ciumei teribile din anul 1907. Cât privește biserica satului, ea ar fi fost ctitorită în timpul lui Ștefan cel Mare (?) din lemnul unor stejari din pădurea existentă pe acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mine un efort extraordinar de voință și stăruință, cu atât mai mult cu cât eram și eu în proces de formare, și cu cât nu voiam să abdic de la pretențiile nivelului universitar. Îmi amintesc (știu că e greu să fiu credibil, dar o spun pentru mine) cum nu de puține ori mă prindea miezul nopții în biroul de lucru de la Universitate ... când mă pomeneam cu portarul semnalându-mi cât e de târziu (desigur, nu din grijă pentru mine ... ci pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prinde: "Costică, spune drept unde ai fost astăzi"? "Cum unde, pe dealurile din jurul Iașului". Atunci cum de bocancii tăi sunt lustruiți așa cum ai plecat dimineață" ? Încearcă el să spună că i-a șters cu ceva ... ce mai ... n-a fost credibil și a recunoscut că a fost la meci. Cum d-na Jana Martiniuc se vedea aproape zilnic cu nevastă-mea ... n-a răbdat să nu-i spună că uite ce mai teren fac bărbații noștri ... și nu numai că s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Eroul Desperado își recapătă trupul fizic, goana prin timp, suspansul (întâmplarea). Clarissa Dalloway era o adiere de emoții și amintiri. Lanark (Alasdair Gray) consemnează un șir de agonii fizice. Eroii Desperado descoperă că inteligența fără substanță (trup real) nu e credibilă, nu are suspans, deci riscă să ucidă lectura. Eroii lui David Lodge, Malcolm Bradbury, Julian Barnes, Jonathan Coe au vieți foarte concrete. Pe de altă parte, inteligența lor ridiculizează, desființează orizontul lor de așteptare. Tradiția basmului, cu iubirea fericită (sau
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
est, aceștia erau descriși ca inteligențe primitive, obsedate, care fie că doreau să se pună trup și suflet în slujba sistemului, fie că visau să fugă din el. Eroul comunist nu avea alte mobile. Era deci o ființă schematică, greu credibilă. Dacă surpriza lecturii a fost furată de cenzură, credibilitatea a supraviețuit în comunism datorită "șopârlelor", a ceea ce se citea printre rânduri, a șmecheriilor menite să păcălească cenzura. În ce privește "trucurile" Desperado, deci, autorii estici sunt chair mai bogați decât cei vestici
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt fiecare străfulgerări de gânduri, se datorează probabil faptului că Lodge a început cu un pumn de nuvele care, la un moment dat, se intersectează oarecum forțat. Pentru un începător e o carte fermecătoare, care învăluie lectorul într-o lume credibilă. * * * Ginger, You're Barmy (Ginger, ești într-o ureche, 1962) e al doilea roman publicat de David Lodge. Autorul amestecă neorealismul și comicul într-un text care se citește fără efort. Romancierul mărturisește în introducere: La fel ca naratorul, Jonathan
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mea. LV. Cum reacționezi când lectorul interpretează textul și găsește în el ceva ce n-ai pus acolo cu bună știință? Îți plac lecturile răstălmăcitoare? Încerci să le ghidezi? PA. Dacă lectorul înțelege taina timpului, dacă e dispus să împingă credibilul dincolo de realul imediat, dacă acest lector e dispus să treacă hotarul către spațiul unde ființa și neființa sunt una, atunci nu are nici cea mai mică nevoie de călăuzirea mea. LV. Frazele tale sunt scurte poeme. Există elemente autobiografice în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
stau cu adevărat lucrurile pe lume, dar refuză să se pronunțe. Ca idee, distopia e prea la îndemână, prea teatrală. Tocmai de asta și refuz distopia clădită cu bună știință. Ca presimțire rea, distopia e mult mai puternică și mai credibilă. LV. Poezia ta e și sfioasă și îndrăzneață. E iubirea o temă importantă pentru tine? Crezi că orice poet trebuie să scrie poezie de dragoste la un moment dat, ori e cazul să scoatem iubirea din poezie? Ca orice Desperado
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
existența dumnezeirii. A făcut-o, însă, doar după ce a demonstrat existența subiectului gânditor care, tocmai pentru că gândește, se instituie ca o esență independentă în unitatea sa cu natura și cu dumnezeirea, pentru a da formă cunoașterii, pentru a o face credibilă. Desigur, o asemenea credință supremă putea fi conferită doar unui om, ca parte a societății, care recunoaște această valoare individuală a sa măreață, divină. Totuși, prin esențializarea conștiinței, Descartes a deschis calea introspectivă de studiere obiectivă a fenomenelor psihice. 7
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dintre jurnaliști și puterea politică toate acestea reprezintă o îndepărtare a oamenilor obișnuiți în raport cu sfera politico-mediatică. Evenimentele mediatice constituie secvențe dramaturgice ale politicii-spectacol din România. Din acest motiv, știrile sunt relevante nu prin faptul că aduc ceva nou din surse credibile, ci prin modul în care contribuie la construirea și confirmarea unei viziuni asupra lumii, la consolidarea unor opțiuni politice, a unor preferințe față de partide, programe, persoane. Pentru a înțelege practicile jurnalistice și influența lor asupra sferei politice este nevoie să
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
subiecte. Prin reportaje repetate, știri de tip headline sau promo, știrile de televiziune construiesc o anumită ierarhie a evenimentelor. 4.1.4. Dezvoltări ale teoriei agenda setting Datorită ramificațiilor politice ale ipotezei agenda setting și ale proeminenței televiziunii ca sursă credibilă și demnă de încredere pentru informarea politică, nu este surprinzător faptul că o cantitate însemnată de cercetări s-a îndreptat spre sondarea efectelor de impunere a agendei de către știrile de televiziune. Astfel de cercetări au avut rezultate variate. Însă confuziile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sunt vulnerabile doar din punct de vedere metodologic, ci suferă și din pricina limitărilor conceptuale. Cercetătorii ignoră efectele experienței directe a membrilor audienței. Este evident că cetățenii sunt dependenți de media în privința informației instituționale, însă și experiența personală reprezintă o sursă credibilă de informație. Anumite subiecte au o însemnătate personală pentru mulți dintre noi (e.g. șomajul în cazul celor care au fost recent disponibilizați etc.), prin urmare, explicațiile oferite interesului pentru anumite subiecte tratate de media trebuie să includă și experiența directă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dintre noi își poate personaliza "meniul media" va produce multiple mutații în sfera comunicării politice. Câteva sunt deja vizibile: evitarea știrilor tradiționale și pierderea credibilității informației politice, în general. Așa cum observă unii autori, pentru publicurile tinere știrile sunt mai puțin credibile decât reality-show-ul lor favorit (Iyengar et al., 2008). Analizând consecințele asupra producerii informației, se poate observa că aceste noi obiceiuri de consum duc la creșterea partizanatelor, prezente la nivelul știrilor, cu scopul de a câștiga și de a menține un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se înregistrează mai realist actuala reticență a intelectualilor de a sluji ideologiile dominante, în orice caz, anemierea sensului liniar, orizontal al istoriei a devenit o evidență atît pentru intelectuali, cît și pentru omul comun. Astăzi ni se pare prea puțin credibil ca istoria și eternitatea să se întîlnească undeva, la capătul istoriei, precum două paralele care ar putea converge într-un punct aflat la infinit. Modernitatea clasică a decuplat orizontala istoriei de la transcendentul religios. Utopiile de tip totalitar, care au pretins
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că, atunci când vorbim nu numai de adevăruri necesare, dar și de adevăruri contingente, nu am ști despre ce vorbim, ținând cont de asumpția lui Hartshorne că "necesar" și "contingent" sunt termeni corelativi. Hartshorne consideră că varianta 3) este cea mai credibilă poziție deoarece ne conduce spre acele caracteristici caretrebuie să se găsească în orice lume posibilă(adevărurile necesare) și pentru că ne ajută să înțelegem "contingența". Există câteva greșeli care au obturat înțelesul adevărurilor necesare și printre aceste, bineînțeles, concluzia argumentului ontologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de a compensa prin moduri alternative gesturi mimico-pantomimice); la copiii cu un limbaj adecvat este prezentată o inabilitate profundă de a iniția si susține o conversație cu alte persoane; folosirea unui limbaj stereotip și repetitiv; absența unui joc elaborat, spontan credibil sau a jocului socialimitativ, potrivit nivelului de dezvoltare. patternuri specifice de comportament cu interese și activități restrictiv-repetitive și stereotipice manifestate prin cel puțin unul din următoarele simptome: - preocupare anormală ca interes și intensitate pentru un comportament stereotip și repetitiv; - inflexibilitate
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]