3,503 matches
-
lucrări laborioase de întreținere. Spre deosebire de orez, grâul nu trebuie supus unor operații speciale (decorticare) după recoltare. Genetica grâului este mai complicată decât genetica animalelor domestice, deoarece grâul este capabil de poliploidie, adică noile specii pot avea mai multe seturi de cromozomi decât specia originară (două seturi, organism diploid). Diversele varietăți de grâu actuale diferă atât prin genom cât și prin numărul de cromozomi. Grâul Einkorn este diploid (are două seturi de cromozomi) și poate fi considerat strămoșul tuturor speciilor actuale. Grâul
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
genetica animalelor domestice, deoarece grâul este capabil de poliploidie, adică noile specii pot avea mai multe seturi de cromozomi decât specia originară (două seturi, organism diploid). Diversele varietăți de grâu actuale diferă atât prin genom cât și prin numărul de cromozomi. Grâul Einkorn este diploid (are două seturi de cromozomi) și poate fi considerat strămoșul tuturor speciilor actuale. Grâul Einkorn hibridizat cu o altă plantă ierboasă sălbatică diploidă (Triticum speltoides, Triticum tripsacoides sau Triticum searsii) a generat varietățile tetraploide (cu patru
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
adică noile specii pot avea mai multe seturi de cromozomi decât specia originară (două seturi, organism diploid). Diversele varietăți de grâu actuale diferă atât prin genom cât și prin numărul de cromozomi. Grâul Einkorn este diploid (are două seturi de cromozomi) și poate fi considerat strămoșul tuturor speciilor actuale. Grâul Einkorn hibridizat cu o altă plantă ierboasă sălbatică diploidă (Triticum speltoides, Triticum tripsacoides sau Triticum searsii) a generat varietățile tetraploide (cu patru seturi de cromozomi) Emmer și Durum. La rândul lor
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
este diploid (are două seturi de cromozomi) și poate fi considerat strămoșul tuturor speciilor actuale. Grâul Einkorn hibridizat cu o altă plantă ierboasă sălbatică diploidă (Triticum speltoides, Triticum tripsacoides sau Triticum searsii) a generat varietățile tetraploide (cu patru seturi de cromozomi) Emmer și Durum. La rândul lor, aceste specii au fost hibridizate cu altă specie sălbatică, Triticum tauschiii, rezultatul fiind varietățile hexaploide: Spelt și grâul comun. Există multe sisteme de clasificare taxonomică a speciilor de grâu. Acestea se împart după sezonul
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
persoane de acum câteva mi de ani, ar trebui ca rata mutațiilor în prezent să fie foarte ridicată.. Numele de Adam și Eva sunt folosite metaforic într-un context științific pentru a descrie cei mai recenți strămoși comuni Adam cu cromozomul Y și Eva mitocondrială. Aceștia nu au trăit în același loc și nu există nici un motiv pentru care să se creadă ca au trăit în aceiași perioada, sau că s-au întâlnit și au format un cuplu. Un studiu recent
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
au trăit în același loc și nu există nici un motiv pentru care să se creadă ca au trăit în aceiași perioada, sau că s-au întâlnit și au format un cuplu. Un studiu recent a estimat faptul că Adam cu cromozomul Y a trăit în urmă cu 120 - 156 de mii de ani și Eva mitocondrială în urmă cu 99 - 148 de mii de ani.
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
realizată doar la începutul secolului al XX-lea când Hugo de Vries, Carl Erich Correns și Erich von Tschermak au ajuns în mod independent la aceleași concluzii că și Mendel, redescoperind astfel legile eredității. În 1903 apare teoria conform căreia cromozomii sunt purtătorii eredității, iar în 1909 că genele sunt localizate pe cromozomi. În 1906, William Bateson a introdus termenul genetică. În 1927, este introdus termenul de "mutație" pentru a descrie schimbările suferite de materialul genetic. În 1953 este descifrata structura
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
Carl Erich Correns și Erich von Tschermak au ajuns în mod independent la aceleași concluzii că și Mendel, redescoperind astfel legile eredității. În 1903 apare teoria conform căreia cromozomii sunt purtătorii eredității, iar în 1909 că genele sunt localizate pe cromozomi. În 1906, William Bateson a introdus termenul genetică. În 1927, este introdus termenul de "mutație" pentru a descrie schimbările suferite de materialul genetic. În 1953 este descifrata structura elicoidala, dublu catenara a ADN-ului iar în 1957 este descris mecanismul
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
sunt aranjate linear de-a lungul lanțurilor lungi de secvențe de baze-perechi ale ADN-ului. La bacterii, fiecare celulă conține în mod normal un singur genofor circular, în timp ce organismele eucariote (care includ plantele și animalele) au ADN-ul aranjat în cromozomi multipli lineari. Aceste catene ale ADN-ului sunt adesea foarte lungi; cel mai lung cromozom uman, de exemplu, are aproximativ 247 de milioane de baze azotate în lungime. ADN-ul cromozomului este asociat cu proteinele structurale care organizează, compactează și
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
La bacterii, fiecare celulă conține în mod normal un singur genofor circular, în timp ce organismele eucariote (care includ plantele și animalele) au ADN-ul aranjat în cromozomi multipli lineari. Aceste catene ale ADN-ului sunt adesea foarte lungi; cel mai lung cromozom uman, de exemplu, are aproximativ 247 de milioane de baze azotate în lungime. ADN-ul cromozomului este asociat cu proteinele structurale care organizează, compactează și controlează accesul la materialul genetic, formând un material denumit cromatina; la eucariote, cromatina este de
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
includ plantele și animalele) au ADN-ul aranjat în cromozomi multipli lineari. Aceste catene ale ADN-ului sunt adesea foarte lungi; cel mai lung cromozom uman, de exemplu, are aproximativ 247 de milioane de baze azotate în lungime. ADN-ul cromozomului este asociat cu proteinele structurale care organizează, compactează și controlează accesul la materialul genetic, formând un material denumit cromatina; la eucariote, cromatina este de obicei compusă din nucleozomi, segmente de ADN care lezează nucleele proteinelor histone. Setul întreg de material
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
materialul genetic, formând un material denumit cromatina; la eucariote, cromatina este de obicei compusă din nucleozomi, segmente de ADN care lezează nucleele proteinelor histone. Setul întreg de material genetic dintr-un organism (de obicei secvențele de ADN combinate ale tuturor cromozomilor) este denumit genom. În timp ce organismele haploide au doar o copie a fiecărui cromozom, majoritatea animalelor și a plantelor sun diploide, conținând doi din fiecare cromozomi și astfel și două copii a fiecărei gene. Cele două alele pentru o genă sunt
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
compusă din nucleozomi, segmente de ADN care lezează nucleele proteinelor histone. Setul întreg de material genetic dintr-un organism (de obicei secvențele de ADN combinate ale tuturor cromozomilor) este denumit genom. În timp ce organismele haploide au doar o copie a fiecărui cromozom, majoritatea animalelor și a plantelor sun diploide, conținând doi din fiecare cromozomi și astfel și două copii a fiecărei gene. Cele două alele pentru o genă sunt localizate într-un loc identic cu cei doi cromozomi omologi, fiecare alela moștenind
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
întreg de material genetic dintr-un organism (de obicei secvențele de ADN combinate ale tuturor cromozomilor) este denumit genom. În timp ce organismele haploide au doar o copie a fiecărui cromozom, majoritatea animalelor și a plantelor sun diploide, conținând doi din fiecare cromozomi și astfel și două copii a fiecărei gene. Cele două alele pentru o genă sunt localizate într-un loc identic cu cei doi cromozomi omologi, fiecare alela moștenind caracterele de la un părinte diferit. Multe specii au așa-zișii cromozomi sexuali
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
o copie a fiecărui cromozom, majoritatea animalelor și a plantelor sun diploide, conținând doi din fiecare cromozomi și astfel și două copii a fiecărei gene. Cele două alele pentru o genă sunt localizate într-un loc identic cu cei doi cromozomi omologi, fiecare alela moștenind caracterele de la un părinte diferit. Multe specii au așa-zișii cromozomi sexuali. Scopul lor este de a determina sexul organismului. La om și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
fiecare cromozomi și astfel și două copii a fiecărei gene. Cele două alele pentru o genă sunt localizate într-un loc identic cu cei doi cromozomi omologi, fiecare alela moștenind caracterele de la un părinte diferit. Multe specii au așa-zișii cromozomi sexuali. Scopul lor este de a determina sexul organismului. La om și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici specific masculine. În evoluție, acesti cromozomi au pierdut mult din conținutul și din genele lor
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
localizate într-un loc identic cu cei doi cromozomi omologi, fiecare alela moștenind caracterele de la un părinte diferit. Multe specii au așa-zișii cromozomi sexuali. Scopul lor este de a determina sexul organismului. La om și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici specific masculine. În evoluție, acesti cromozomi au pierdut mult din conținutul și din genele lor, în timp ce cromozomii X sunt similari altor cromozomi și conțin multe gene. Cromozomii X și Y formează o
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
de la un părinte diferit. Multe specii au așa-zișii cromozomi sexuali. Scopul lor este de a determina sexul organismului. La om și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici specific masculine. În evoluție, acesti cromozomi au pierdut mult din conținutul și din genele lor, în timp ce cromozomii X sunt similari altor cromozomi și conțin multe gene. Cromozomii X și Y formează o pereche foarte eterogena. Când celulele se divid, genomul lor întreg este copiat și fiecare
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
Scopul lor este de a determina sexul organismului. La om și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici specific masculine. În evoluție, acesti cromozomi au pierdut mult din conținutul și din genele lor, în timp ce cromozomii X sunt similari altor cromozomi și conțin multe gene. Cromozomii X și Y formează o pereche foarte eterogena. Când celulele se divid, genomul lor întreg este copiat și fiecare celulă fiica moștenește câte o copie. Acest proces, denumit mitoza, este
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
determina sexul organismului. La om și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici specific masculine. În evoluție, acesti cromozomi au pierdut mult din conținutul și din genele lor, în timp ce cromozomii X sunt similari altor cromozomi și conțin multe gene. Cromozomii X și Y formează o pereche foarte eterogena. Când celulele se divid, genomul lor întreg este copiat și fiecare celulă fiica moștenește câte o copie. Acest proces, denumit mitoza, este cea mai simplă formă de
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
și la multe alte animale, cromozomul Y conține genele care declanșează dezvoltarea unor caracteristici specific masculine. În evoluție, acesti cromozomi au pierdut mult din conținutul și din genele lor, în timp ce cromozomii X sunt similari altor cromozomi și conțin multe gene. Cromozomii X și Y formează o pereche foarte eterogena. Când celulele se divid, genomul lor întreg este copiat și fiecare celulă fiica moștenește câte o copie. Acest proces, denumit mitoza, este cea mai simplă formă de reproducere și reprezintă baza pentru
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
genetic moștenic de la ambii părinți diferiți. Procesul de reproducere sexuata alternează între forme care conțin copii unice ale genomului (haploide) și copii duble (diploide). Celulele haploid se unesc și își combină materialul genetic pentru a creea o celulă diploida cu cromozomii împerechiați. Organismele diploide formează haploide prin divizare, fără să aibă loc replicare de ADN, pentru a creea celule fiice care moștenesc la întâmplare una dintre perechile de cromozomi. Majoritatea animalelor și a plantelor sunt diploide pentru toată durata ciclului lor
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
și își combină materialul genetic pentru a creea o celulă diploida cu cromozomii împerechiați. Organismele diploide formează haploide prin divizare, fără să aibă loc replicare de ADN, pentru a creea celule fiice care moștenesc la întâmplare una dintre perechile de cromozomi. Majoritatea animalelor și a plantelor sunt diploide pentru toată durata ciclului lor de viață, forma haploida rezumându-se doar la celulele cunoscute și că gameți, cum ar fi spermatozoizii și ovulele. Deși ei nu pot folosi metodă haploida sau diploida
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
să-l integreze în genom, fenomen cunoscut sub numele de transformare. Aceste procese au ca rezultat transportul în linie al genelor, adică transmiterea fragmentelor de informație genetică dintre organismele care ar fi pe de altă parte independente. Natură diploida a cromozomilor permite genelor de pe cromozomii diferiți să se grupeze independent în timpul reproducerii sexuate, recombinându-se pentru a forma noi combinații de gene. Teoretic, genele de pe același cromozom nu s-ar recombina niciodată, însă se poate în timpul procesului de crossing-over cromozomal. În timpul încrucișării
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
genom, fenomen cunoscut sub numele de transformare. Aceste procese au ca rezultat transportul în linie al genelor, adică transmiterea fragmentelor de informație genetică dintre organismele care ar fi pe de altă parte independente. Natură diploida a cromozomilor permite genelor de pe cromozomii diferiți să se grupeze independent în timpul reproducerii sexuate, recombinându-se pentru a forma noi combinații de gene. Teoretic, genele de pe același cromozom nu s-ar recombina niciodată, însă se poate în timpul procesului de crossing-over cromozomal. În timpul încrucișării, cromozomii își schimbă între
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]