2,968 matches
-
din secolele al XI-lea și al XII-lea, într-o întreprindere excepțională, condusă de *legații papei: cruciadele, destinate să ia înapoi mormîntul lui Hristos de la musulmani, care ocupau Ierusalimul. Francezii au jucat, împreună cu lorenii, un rol important în prima cruciadă. Propovăduită de papa Urbino II la Clermont în 1095, ea îi pune pe drumuri atît pe cei săraci, sub conducerea unor predicatori populari ca Pierre l'Ermite, cît și pe cavaleri, conduși de mari prinți precum contele Raymond de Toulouse
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și pe cavaleri, conduși de mari prinți precum contele Raymond de Toulouse sau Gaudefroi de Bouillon. Ea duce, în 1099, la luarea Ierusalimului. În secolul al XII-lea, regii înșiși se alătură mișcării: Ludovic al VII-lea la a doua cruciadă, Filip August la a treia. În acest context apar ultim paradox ordine religioase militare pentru apărarea Pămîntului Sfînt: templierii în 1119, ospitalierii (ioaniți) în 1120. Și ceilalți... Schema celor trei "ordine" sau a celor trei "funcții" preoții, luptătorii și țăranii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
militare pentru apărarea Pămîntului Sfînt: templierii în 1119, ospitalierii (ioaniți) în 1120. Și ceilalți... Schema celor trei "ordine" sau a celor trei "funcții" preoții, luptătorii și țăranii și cea a feudalității nu acoperă toată paleta societății regatului Franței în timpul marii cruciade medievale: diversitatea sa sfidează toate clasificările istoricilor. Aceste scheme, care sînt cele ale unei societăți profund rurale, ne-au determinat să lăsăm provizoriu deoparte lumea orașelor; asupra lor vom reveni. Ele nici nu trebuie să ne lase să uităm pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la limitele posibilului, cu dezvoltarea fabricării postavului în Flandra, cu punerea pe picioare de către italieni a unei largi rețele comerciale care se întindea după cum a spus Roberto Lopez, "din Groenlanda pînă la Pekin". În sfîrșit, expansiune politică, sub formă de cruciadă. Secolul se deschide cu luarea Constantinopolului de către cruciații celei de-a patra cruciade, în 1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de către italieni a unei largi rețele comerciale care se întindea după cum a spus Roberto Lopez, "din Groenlanda pînă la Pekin". În sfîrșit, expansiune politică, sub formă de cruciadă. Secolul se deschide cu luarea Constantinopolului de către cruciații celei de-a patra cruciade, în 1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil, a Spaniei musulmane și a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sub formă de cruciadă. Secolul se deschide cu luarea Constantinopolului de către cruciații celei de-a patra cruciade, în 1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil, a Spaniei musulmane și a slavilor păgîni de dincolo de Oder. Acest apogeu este în același timp clasicism politic, artistic și intelectual. Secolul papei Inocențiu al III-lea (1198-1216), al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care va asigura regența în timpul minoratului fiului lor Ludovic al IX-lea, este perioada pătrunderii capețiene în sudul regatului: Ludovic al VIII-lea face un mare turneu în regiunea Languedoc pentru a afirma drepturile regelui asupra principatelor meridionale imediat după cruciada împotriva albigenzilor dintre anii 1209-1213, dusă de baronii din nord la inițiativa papei Inocențiu al III-lea. Ludovic cel Sfînt. Domnia lui Ludovic cel Sfînt (1226-1270) a dat numele său acestui secol: pentru că, în interiorul regatului, ea marchează apogeul unei anumite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ca arbitru al creștinătății; pentru că personalitatea însăși a regelui, model al virtuților cavalerului, creștinului și cruciatului duse pînă la consecințele lor extreme, a marcat epoca sa. Din 1248 pînă în 1254, Ludovic al IX-lea conduce în Orient a șaptea cruciadă și cunoaște, în 1250, înfrîngerea și captivitatea în Egipt; el întreprinde totuși în 1270 o a opta cruciadă și își găsește moartea în fața Tunisului, după ce i-a adresat fiului său, viitorul Filip al III-lea, Învățături sau Instrucțiuni care rezumă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la consecințele lor extreme, a marcat epoca sa. Din 1248 pînă în 1254, Ludovic al IX-lea conduce în Orient a șaptea cruciadă și cunoaște, în 1250, înfrîngerea și captivitatea în Egipt; el întreprinde totuși în 1270 o a opta cruciadă și își găsește moartea în fața Tunisului, după ce i-a adresat fiului său, viitorul Filip al III-lea, Învățături sau Instrucțiuni care rezumă idealul de rege creștin. El va fi *canonizat încă din 1297 și meritele sfințeniei sale se vor răsfrînge
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secolului al XIII-lea, lunga mișcare de expansiune demografică și economică de care profitase atît de mult regatul Franței este, în liniile sale principale, terminată. Este terminat de asemenea, odată cu ultimele eșecuri ale lui Ludovic cel Sfînt, marele elan al cruciadelor: în 1291, ultimul loc creștin în Pămîntul Sfînt, Saint-Jean-d'Acre, cade în mîinile musulmanilor. Chiar în interiorul regatului, primele dificultăți economice sînt însoțite la sfîrșitul secolului al XIII-lea de violente tulburări sociale în orașele din nord și, în 1302, milițiile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1314 și 1328 a celor trei fii ai lui Filip cel Frumos, morți fără moștenitori direcți, va declanșa prima criză dinastică de după venirea la tron a lui Hugo Capet în 987. DOCUMENT Justiția lui Ludovic cel Sfînt La întoarcerea din cruciadă, în 1254, Ludovic cel Sfînt este primit de un călugăr care îi recomandă să practice justiția: "Așa că regele care se duce în Franța, făcu el, să ia aminte să facă bună și neîntîrziată dreptate poporului său, pentru ca Domnul nostru să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Abia după canonizarea lui Ludovic cel Sfînt (1297) regina Jeanne de Navarre, soție a lui Filip cel Frumos, i-a cerut lui Joinville, care fusese unul dintre apropiații lui Ludovic cel Sfînt și îl însoțise în cea de-a șaptea cruciadă, să consemneze în scris amintirile lui despre rege. Lucrarea, terminată în 1309 de către Joinville, la vremea aceea în vîrstă de 85 de ani, fu oferită fiului mai mare al reginei, viitorul Ludovic al X-lea. Redactată în limba franceză, ea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vîrstă de 85 de ani, fu oferită fiului mai mare al reginei, viitorul Ludovic al X-lea. Redactată în limba franceză, ea se compune din două părți: învățămintele și virtuțile lui Ludovic cel Sfînt; faptele sale de arme împreună cu povestirea cruciadei. Lucrarea nu a avut o audiență prea mare în Evul Mediu: pe atunci se prefera consultarea istoriei oficiale a domniei, scrisă la abația de la Saint-Denis. Din cele două manuscrise originale manuscrisul oferit lui Ludovic al X-lea și cel al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de pace la Charroux 1027 Armistițiul lui Dumnezeu 1054 Ruptura dintre Roma și Constantinopol 1066 Cucerirea Angliei de către ducele Normandiei Vilhelm Cuceritorul 1070 Mișcarea comunală din Mans 1073-1085 Pontificatul lui Grigore al VII-lea 1095 Conciliul din Clermont: proclamarea primei cruciade de către papa Urbain al II-lea 1098 Întemeierea orașului Cîteaux 1099-1100 Prima cruciadă. Cucerirea Ierusalimului Către 1100 Cîntecul lui Roland 1100 Înființarea regatului latin din Ierusalim Începutul literaturii de curte Sec. XI Mori de postav, de fier, de cînepă 1112
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Constantinopol 1066 Cucerirea Angliei de către ducele Normandiei Vilhelm Cuceritorul 1070 Mișcarea comunală din Mans 1073-1085 Pontificatul lui Grigore al VII-lea 1095 Conciliul din Clermont: proclamarea primei cruciade de către papa Urbain al II-lea 1098 Întemeierea orașului Cîteaux 1099-1100 Prima cruciadă. Cucerirea Ierusalimului Către 1100 Cîntecul lui Roland 1100 Înființarea regatului latin din Ierusalim Începutul literaturii de curte Sec. XI Mori de postav, de fier, de cînepă 1112 Revolta comunală din Laon 1115 Fundarea așezămîntului Clairvaux de către Sf. Bernard 1144 Sfințirea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regatului latin din Ierusalim Începutul literaturii de curte Sec. XI Mori de postav, de fier, de cînepă 1112 Revolta comunală din Laon 1115 Fundarea așezămîntului Clairvaux de către Sf. Bernard 1144 Sfințirea abației de la Saint-Denis 1145-1155 Portalul regal din Chartres 1147-1148 Cruciada a II-a 1152 Alienor de Acvitania se desparte de Ludovic al VII-lea și se căsătorește cu Henric Plantagenetul 1154-1189 Henric Plantagenetul, rege al Angliei 1155-1190 Frederic Barbarossa, împărat 1163 Începerea construcției catedralei Notre-Dame de Paris 1174 Privilegii pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Henric Plantagenetul 1154-1189 Henric Plantagenetul, rege al Angliei 1155-1190 Frederic Barbarossa, împărat 1163 Începerea construcției catedralei Notre-Dame de Paris 1174 Privilegii pentru tîrgurile din Champagne 1180 Moara de vînt 1182 Chrétien de Troyes: Perceval 1187 Cucerirea Ierusalimului de către Saladin 1189-1192 Cruciada a III-a 1189-1199 Richard Inimă-de-Leu, rege al Angliei 1198-1216 Pontificatul lui Inocențiu al III-lea Sfîrșitul sec. XII Busola în Europa 1204 Cruciada a IV-a. Cucerirea Constantinopolului 1204 Cucerirea Normandiei de către Filip August 1204 Constituirea Imperiului latin din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Champagne 1180 Moara de vînt 1182 Chrétien de Troyes: Perceval 1187 Cucerirea Ierusalimului de către Saladin 1189-1192 Cruciada a III-a 1189-1199 Richard Inimă-de-Leu, rege al Angliei 1198-1216 Pontificatul lui Inocențiu al III-lea Sfîrșitul sec. XII Busola în Europa 1204 Cruciada a IV-a. Cucerirea Constantinopolului 1204 Cucerirea Normandiei de către Filip August 1204 Constituirea Imperiului latin din Constantinopol 1209-1213 Cruciada contra albigenzilor 1212-1250 Frederic al II-lea, împărat 1214 Bătălia de la Bouvines 1215 Anglia: Marea Chartă 1221 Moartea Sf. Dominic 1226
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-a 1189-1199 Richard Inimă-de-Leu, rege al Angliei 1198-1216 Pontificatul lui Inocențiu al III-lea Sfîrșitul sec. XII Busola în Europa 1204 Cruciada a IV-a. Cucerirea Constantinopolului 1204 Cucerirea Normandiei de către Filip August 1204 Constituirea Imperiului latin din Constantinopol 1209-1213 Cruciada contra albigenzilor 1212-1250 Frederic al II-lea, împărat 1214 Bătălia de la Bouvines 1215 Anglia: Marea Chartă 1221 Moartea Sf. Dominic 1226 Moartea Sf. Francisc din Assisi 1229 Tratatul de la Paris între regele Franței și contele de Toulouse 1230-1240 Romanul trandafirului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Moartea Sf. Francisc din Assisi 1229 Tratatul de la Paris între regele Franței și contele de Toulouse 1230-1240 Romanul trandafirului de Guillaume de Lorris 1243-1244 Asediul și cucerirea orașului Montségur 1244 Cucerirea Ierusalimului de către turcii mameluci 1246-1248 Se construiește Saint-Chapelle 1248-1254 Cruciada a VII-a 1249 Ludovic cel Sfînt cucerește Damiette 1250 Înfrîngerea lui Ludovic cel Sfînt la Mansourah 1254 Marea ordonanță privind reforma regatului 1259 Tratatul de la Paris între Ludovic cel Sfînt și Henric al III-lea al Angliei Mijlocul sec
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
III-lea al Angliei Mijlocul sec. XIII Moara de hîrtie, roaba, răspîndirea vîrtelniței pentru tors 1261 Sfîrșitul Imperiului latin din Constantinopol 1265 Thomas d'Aquino: Summa theologica 1265 Carol de Anjou, fratele lui Ludovic cel Sfînt, rege al Siciliei 1270 Cruciada a VIII-a. Moartea lui Ludovic cel Sfînt în Tunis 1275-1280 Romanul Trandafirului de Jean de Meung 1291 Mamelucii cuceresc Saint-Jean-d'Acre Sfîrșitul statelor latine din Orient 1294-1303 Pontificatul lui Bonifaciu al VIII-lea 1297 Canonizarea Sfîntului Ludovic 1302 Prima
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
două principii egale, Binele și Răul. Catarismul s-a răspîndit în secolul al XII-lea în Italia de Nord și în sudul Franței, în special în Languedoc, unde a fost combătut mai întîi prin propovăduire (Sfîntul Dominique), apoi printr-o cruciadă. Catedrală. Biserica principală sau biserica mamă a diocezei, în care se găsește amvonul sau tronul (în latină, cathedra) episcopului. Catedrala este monumentul major al artei Evului Mediu și a devenit simbolul ei: se vorbește despre "timpul catedralelor" (Georges Duby). Cavaler
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
119 Seniori și vasali, 119 Castelele, 119 Cavalerii, 120 Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor, 121 Senioria rurală, 121 Condiția țăranilor, 122 Satul și comunitatea țărănească, 123 Cei care se roagă: o mare reformă, 123 Reforma gregoriană, 124 Cruciadă, 126 ...și ceilalți, 127 Documente: 1. Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127, 127 2. Jurămînt de pace la Beauvais (1023), 129 3. Carta eliberării din șerbie (1248), 130 11. Marele regat capețian (1180-1328), 132 Marii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se datora rolului �apostolic�, cum avea s? fie cunoscut ulterior, pe care Iorga ? i l? a asumat �n politic?. �n anii urm? tori, mai ales �n 1897 ? i 1898, a ? inut prelegeri asupra �conturului general al istoriei Evului Mediu� ? i un seminar despre �originea Cruciadelor din secolul al�XV-lea�91, care se desf?? ură �n propria să locuin??. �ntre timp, niciodat? atra? i de lux sau confort, șo? îi Iorga tr? iau modest, dar duceau totu? i o via?? fericit?. Prima c? snicie �i oferea �nc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia r? sp�ndit? că o cium? �n ? ar? , dar vorbele lui nu prea aveau efect. Comportamentul lui Iorga a fost �ntotdeauna dincolo de orice repro?; tr? ia modest, �n stil spartan ? i p? rea insensibil la lux. Dar naivitatea să politic? �i submina cruciada moral?; Aristide Blank, Regele Carol al ÎI? lea ? i asisten? îi s? i au profitat cu to? îi de acest lucru. Deoarece Iorga nu era atras de c�? tigarea banilor pe c? i necinstite, a trebuit dup? 1900 s? conduc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]