3,199 matches
-
începere din 1772 îi consemnează pe ardeleni (pe unii cu nume și pe alții cu poreclele: bârsan, ungurean, sălăgean, almășan, etc... Venirea transfugilor s-a desfășurat pe poteci, de cele mai multe ori știute doar de localnici și care erau numite "vama cucului". Atestarea documentară datează din anii 1737 în scrierile lui Dimitrie Cantemir, 1771 în documentele lui B. Awer, completate de A. Vonw Enzely în „ General Karte Von Siebenburgen- 1789". Sunt menționate astfel așezările Grinziescul Vălenilor, Grinziescul Buzeteskhiților și Kilibizo. Satul Grințieșul
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
Iordăcheanu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Iordăcheanu (reședința), Mocești, Plavia, Străoști, Valea Cucului și Vărbila. Comuna Iordăcheanu este situată pe ambele maluri ale râului Cricovul Sărat, în zonă colinară. Se învecineaza cu comuna Gornet Cricov la nord-est, cu comuna Ceptura la est, cu orașul Urlați la sud, cu comuna Plopu, la vest și
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
trecut și asupra așezării. De altfel, în două documente din 10 iunie 1670 și 8 august 1688 se relatează că "«mânăstirea lui Iordache, vornic de pe Cricov»" fusese închinată mitropoliei de către vel medelnicerul Stroe, nepotul lui Iordache. În vatra satului Valea Cucului (spre sud) s-a descoperit o așezare daco-romanică (sec. IV-V)însemnată prin aspectele culturale inedite, iar la Ferma Plavia din satul cu denumire arhaică, Străoști, o așezare străromânească (sec. V-VIII) importantă pentru confirmarea continuității în zonă (consemnăm și
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
-lea). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea din secolele al IV-lea-al V-lea de la „Biserica Veche” din Valea Cucului; și așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea de la „Ferma Plavia” din satul Străoști. Un al treilea, clasificat ca monument memorial sau funerar, este crucea de piatră (1826) din curtea bisericii din Plavia.
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
evanghelici (1,99%). Pentru 1,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Hârsa (după reședința de atunci) și avea în componență, pe lângă satele actuale, și satele Vărbila și Valea Cucului, făcând parte din plasa Podgoria a județului Prahova. Comuna avea 1863 de locuitori ce locuiau în 402 case, o școală frecventată de 45 de elevi și 5 biserici — câte una în fiecare sat, cu excepția satului Gâlmeia. În 1925, Anuarul Socec
Comuna Plopu, Prahova () [Corola-website/Science/301706_a_303035]
-
1950, a fost inclusă în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna a primit numele de Plopu, de la noua sa reședință, satele Vărbila și Valea Cucului trecând la comuna Iordăcheanu. Singurul obiectiv din comuna Plopu inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local, clasificat fiind ca monumente de arhitectură, este biserica de lemn „Sfinții Atanasie și Chiril” (prima jumătate a secolului
Comuna Plopu, Prahova () [Corola-website/Science/301706_a_303035]
-
locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin, strâns
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Bercea este un sat în comuna Sânmihaiu Almașului din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este așezată între dealuri, cu un pârâu care se varsă în Almaș. Toponimia locurilor: pârâul Bercea, dealul Fânațelor, dealul Urzăcarului, dealul Rujii, dealul Uricul Cucului, pășunea Marinuța, pășunea și pădurea Galișului, dealu Alb și dosul Alb, pășunea și pădurea Vârticelului, pășunea și pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti, Valea și dosul Văii Merelor-deal, râtul Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța, Benea, Răstolțul Mare
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
de la bisericuța ce a fost în mijlocul satului, loc ce se află și astăzi megieșit de Alexandru Cananau. Potirul poartă numele și inscripția Maria Pulcheria Miclescu. Curtea bisericii este împrejmuită cu zid de piatră. În anul 1894 a fost numit preot Cucu Ioan până în 1905, avându-i cântăreți pe Vasile Iordache și Visarion Popovici. În perioada 1905-1929 preot a fost Mironescu Victor și cântăreți Lungu Ioan și Hartopeanu Constantin. Din anul 1929 la 1 noiembrie preot paroh a fost numit Ioan Simionescu
Miorcani, Botoșani () [Corola-website/Science/300918_a_302247]
-
ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu „Sistemul roman de clasificare a solurilor - 1980” diferențiem pentru Liveni următoarele clase și tipuri de sol: Dinamica și structura condițiilor
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
de vară și nu prea numeros. Poate rămâne și iarna în câmpiile din estul țării, dar și în văile largi. Vara cântă prin păduri, prin luncă și prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
sau păsări, ca să nu-și dea norocul, se taie din păr ori pene zicând: „Norocul mneu și rămâie acasă”. Cântatul coțofenei în apropierea casei e un semn rău și ea se alunga spunându-i-se: „Sărcăli-ț-ai de cap!”. Cucul, pasăre mult așteptată, le răspunde fetelor la întrebarea: „Cuculi, cuculi, câți ani mi-i da, până m-oi marita?”. El cântă de un numar de ori, indicând numărul anilor. Se știe că această pasăre vine la „Blagoveștenie”, adică la Bunavestire
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
că această pasăre vine la „Blagoveștenie”, adică la Bunavestire, iar oamenii consideră că e bine să aibă bani la ei când îi aud prima dată cântecul, pentru că vor avea tot anul bani mulți. In acest scop ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau bani puțini, tu să-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pasăre vine la „Blagoveștenie”, adică la Bunavestire, iar oamenii consideră că e bine să aibă bani la ei când îi aud prima dată cântecul, pentru că vor avea tot anul bani mulți. In acest scop ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau bani puțini, tu să-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ca să-1 ferească de rele.( Ileana Copil) La Sânzâiene nu se taie, nu se rupe nimic din pomi deoarece li se ia rodul. Nu se taie cu cuțitul în pâine. De la această dată se zice că nu se mai aude cucul cântând deoarece i-a tăiat coasa glasul. Oamenii cred că din acest moment această pasăre se transformă în uliu.( Ioan Brândaș) La Sânpetru, dacă tună, nu vor fi în acel an nuci și alune, deoarece tunetul le-a stins rodul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
si "Natrix natrix" (șarpe de casă). Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că de exemplu: lipanul, mreana, cleanul și foarte rar, somnul. În perioada de primăvară, peștii pătrund și pe văile laterale, în special pe Zanicel. Climă din
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Dumbrăveni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vrancea, Muntenia, România. Se află în partea de sud a județului, în Subcarpații de Curbură, pe malul stâng al râului Râmna. Denumită în vechime Târgul Cucului, localitatea s-a numit apoi Plaginești (după numele moșiei boierului Alexandru Plagino, care avea pe aici zeci de mii de hectare de arabil și păduri), devenit un timp Plăinești (cum apare la înregistrarea nașterii scriitorului Duiliu Zamfirescu din 1858, în
Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/301873_a_303202]
-
câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești se ridică
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
lui este reprezentată de mamifere că porcul mistreț ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), dihorul ("Mustella putorius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus"). Păsările întâlnite în zona sunt : ciocănitoarea ("Dentrocopas major"), porumbelul, cucul, vrăbii, rândunele, etc. Pe lângă acestea se mai întâlnesc reptile (vipera comună, broască râioasa, șopârle etc.) și nevertebrate (paianjeni, lăcuste etc.). Satele Calafindești și Botoșanița Mare se află în categoria localităților vechi din Moldova, fiind atestate documentar în secolul al XV
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]