3,441 matches
-
oi bate în fereastră. Nicolae Petrașcu (1957 la Talpa Iadului de sub Ministerul de Interne) (Mai sunt trei strofe pentru vară, toamnă și iarnă) Scrisă din memorie de Aurel Popa (Popicu) 5 iulie 1993-com. Decea, Jud. Alba. Profesorul Nicolae Petrașcu, un cunoscător profund al limbii române era un mare admirator al poeților autentici din închisori: Gyr, Crainic, Ștefan Vlădoianu. Cu modestia care îl caracteriza a socotit filonul său poetic mult inferior celora de mai sus și de aceea nici nu a consemnat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îl ajuta în loc să-și țină angajamentul pe care desigur și-l luase. Nu aveau de unde să știe că Nea Pătru în celulă discuta cu Nuti foarte mult despre ziaristica dintre cele două războaie, în care el era un foarte bun cunoscător și în felul acesta se legase între ei o relație de bună conviețuire în loc de dușmănie. În afară de acest lucru, atât Nuti cât și Voinea erau oameni de o inteligență deosebită și își dăduseră de multă vreme seama de tactica de „dresaj
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
premiera la 22 februarie, în același an, la Teatrul Național din București) a înrâurit reacția comentatorilor care, cu rare excepții, au crezut că identifică în această scriere de influență franțuzească elemente de modernitate absente în dramaturgia de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi, bârfe și amantlâcuri. Cu sufletul ei curat, tânăra Sanda, crescută într-
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
Adonis (alcătuit din patru secțiuni, scrise în endecasilabi), unde se evocă atmosferă hibernal-funebră, meditațiile privind virtutea artei de a învinge timpul (în poemul Tagi-Mahal) nu sunt lipsite de fior liric. Că prozator, F. e interesat de frescă de moravuri. Bun cunoscător al istoriei și al lumii turce, el urmărește în românul Vis și realitate (1927), pe fundalul ultimelor decenii ale Imperiului Otoman, destinul unui tânăr intelectual de extracție modestă, care ajunge lider al mișcării de modernizare a Turciei. În remake-ul Daphnis
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre cei mai harnici culegători de folclor, afirmându-se, alături de S. Fl. Marian, ca un bun cunoscător și colecționar de tradiții populare din nordul Moldovei, preocupat deopotrivă de folclorul literar și muzical, de dans și costumul popular. Arhiva adunată i-a permis să alcătuiască o substanțială monografie folclorică a nordului Moldovei, din care nu a reușit să
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
mirare cum un călător ca F. nu a scris decât un inconsistent volum intitulat Priveliști și impresii din fuga trenului (1926). Publicate în toamna anului 1925, în ziarul „Lumea”, memoriile de călătorie nu trec de un prim nivel descriptiv, banal. Cunoscător de idiș, ebraică, germană, poetul încearcă să intre în spațiul dificil al traducerilor încă de pe băncile liceului, când se ostenea cu Uhland și Goethe. În atenția sa au stat, de asemenea, Heine, Adelbert von Chamisso, R.M. Rilke, Bialik, Uriel Birnbaum
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
colonel (1920), Domnul deputat (1921), Vieți zdrobite (1926), Monahul Damian (1928) încearcă să realizeze o frescă de tip realist a societății. Mediile sunt diverse și variate, de la politicieni și industriași, la funcționari neînsemnați și femei decăzute. Observațiile sunt ale unui cunoscător avizat, deși înlănțuirea lor ia adesea turnură partizană. Scriitorul nu este însă un pamfletar. Construcțiile urmăresc logica epicului, chiar dacă aproape mereu finalul are o întindere disproporționată față de rest. Înlănțuirea scenelor, succesiunea dialogurilor, aprecierile asupra personajelor, monologurile interioare constituie reușite ale
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
Ovid Densusianu. În publicistică, a mai semnat cu pseudonimele Radu Năsturel, Radu Calonfirescu, I. Corban și N. Berea. D. a fost unul dintre primii critici de profesie din literatura română, asupra căreia s-a aplecat cu perseverență și convingere. Bun cunoscător al literaturilor clasice, a practicat o critică doctă, profesorală, analitică, subminată însă de lipsa de gust. La 1868 și-a început în „Federațiunea” seria articolelor critice. Curând se angajează însă într-o polemică dură cu Titu Maiorescu și gruparea junimistă
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
1964). A colaborat la „Crai nou”, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Dacia literară”, „Monitorul de Suceava”, „Familia”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Preocupări didactice”, „Ethos” (Suceava), „Filologie și istorie” (Suceava), „Tribuna”, „Țara Fagilor”, „Ateneu”, „Argeș”. „Ultimul cunoscător complet” al spiritualității din zona Fălticenilor, cum se autorecomandă, „sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse în biblioteci”, cum îl aprecia Vasile Lovinescu, D., împătimit al cercetării tradițiilor literare, artistice și culturale ale orașului de pe Șomuz, și-a dăruit mulți ani de
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
dăruit mulți ani de cercetări devotate punerii în lumină a acestora. Pentru constituirea „Galeriei oamenilor de seamă” a scotocit arhive, a purtat o întinsă corespondență, a adunat documente și le-a orânduit în casa memorială Vasile și Horia Lovinescu. Bun cunoscător al biografiei personalităților fălticenene, D. a făcut o pasiune pentru cercetarea familiei de cărturari care l-a dat pe marele critic literar de la „Sburătorul”, iar rodul studiilor sale s-a concretizat în cartea Lovineștii (2001), unde cu franchețe declară că
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
Om vechi, rămas în urma vremurilor pe care nu le mai poate înțelege, în ultimii ani ai vieții trăiește izolat și nebăgat în seamă. Înzestrarea lui D. a fost pentru memorialistică. A scris însă și versuri, publicate în „Alăuta românească” (1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la noi -, un cod comercial și o culegere de rețete gastronomice. Între 1849 și 1855, scoate mai multe „acatiste”. Optica prin
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
audit pentru întărirea independenței și calificării acestora prin prevederi care: defineau independența auditorilor mult mai rigid decât în trecut; cereau comitetelor de audit să fie constituite din cel puțin trei membri și să fie alcătuite în totalitate din directori independenți, cunoscători ai limbajului financiar și care să conțină cel puțin un director cu expertiză în domeniul contabilității sau al managementului financiar; solicitau companiilor să adopte forma scrisă pentru Carta comitetului de audit care să specifice responsabilitățile comitetului, incluzând pe cele legate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
director cu responsabilități de supraveghere financiară. Bursa de Valori din New York și NASD au modificat standardele privind comitetele de audit (regulile NASD aplicate companiilor listate la bursă) pentru a cere fiecărui membru al comitetului de audit să fie un bun cunoscător al limbajului financiar sau să obțină această calitate într-o perioadă de timp rezonabilă după numirea în comitetul de audit. Pentru a atinge scopul comun ce constă în cunoașterea limbajului financiar, membrii comitetului de audit ar trebui să arate că
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
despre Gheorghe Șincai (1983), Samuil Micu-Clain (1986) și Petru Maior (1999), nu sunt, ca multe apărute în seria „Pe urmele lui...” a Editurii Sport-Turism, doar agreabile descrieri ale peregrinărilor celor evocați, ci temeinice lucrări de istorie literară, datorate unui bun cunoscător al operei și vieții personalităților studiate. A alcătuit ediții din scrierile lui Ion Pop-Reteganul, Septimiu Bucur, Iosif Blaga ș.a. A editat și folclor. SCRIERI: Vladimir Streinu. Critic, istoric literar, estetician al poeziei și poet, București, 1977; Pe urmele lui Gheorghe
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
roman: [...] Singura literatură care are valoare astăzi nu poate fi scrisă decît Împotriva romanului. În căutarea persoanei pierdute.” Autorul citatului adaugă că această literatură - despre proză fiind vorba - este poetică. Despre poezia romanelor lui Chevillard sau Echenoz vorbesc și alți cunoscători ai literaturii franceze contemporane. Așadar, putem conchide provizoriu și simplist, singura literatură care are valoare astăzi este poezie sau un derivat al genului. Poezia este așadar literatura pură anti-literară, literatura ieșită În decor. Revue de littérature générale nu e o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aleasă de cronici favorabile cărții, ca aceea publicată În Libération de Thomas Clerc - „Măreția Vieții sexuale...”. Mai sînt și altele, ai căror autori apelează la referințe comune, ca Sade, Bataille, Sollers; la cuvinte ca tabu, transgresare, nuditate, scandal: toată panoplia, cunoscătorii “ideologiei franceze” o știu foarte bine, nu mai insist. Se prea poate să fi apărut și cronici extrem de defavorabile Îndrăzneței scrieri, dar ele lipsesc din dosarul de presă care mi-a ajuns În fața ochilor. Cu o excepție, ce-i drept
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și, respectiv, P.P. Panaitescu. Legat de autor și destinația acestei cronici, s-au formulat și mai persistă opinii divergente. E îndeobște acceptat că redactarea s-a făcut la Curtea din Suceava și că ar aparține unui sas, fidel al voievodului, cunoscător al analisticii de cancelarie, din care s-ar fi inspirat în parte. Górka forța, în treacăt, identificarea anonimului redactor cu Hermann (Hărman), pârcălab de Cetatea Albă, în timp ce I.C. Chițimia va pleda pentru prezența unui interpolator (polon) și existența unui intermediar
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
întreaga lume tot mai multe argumente care pledau pentru diferențierea dintre tulburările de personalitate și cele psihotice. Ambele fuseseră până nu demult invocate în vederea exonerării de răspundere a autorilor diferitelor acte antisociale. Între 1824 și 1827, medicul danez CARL OTTO, cunoscător al condițiilor de detenție din închisori și adept al frenologiei, a propus utilizarea examinărilor de factură frenologică pentru diagnosticarea bolnavilor mintali ce urmau să fie supuși unor expertize judiciare. Tot de inspirație frenologică este și o surprinzător de modernă descriere
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
s-a afirmat ca scriitor pentru copii, prin plachetele de versuri Ce-a fost în pădure (1954), Sputnicul - steluța noastră (1959), Povestea bobului de grâu(1962), precum și prin volumele de proză O scrisoare călătoare (1960) și În scrânciobul vântului (1964). Cunoscător al sufletului infantil, scriitorul îi inițiază pe micii cititori - folosind calea ludicului - în tainele și rosturile lumii (Dor de mamă, 1967). În poezia pentru maturi (Vase comunicante, 1969, Am vrut să știu..., 1971, Scrisoare către tine, 1973, Revenire, 1977, Cântece
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
pentru adulți, lor fiindu-le destinată aproape întreaga sa literatură (schițe, nuvele, scenete, piese de teatru etc.), în totalitate inspirată din lumea satului transilvănean. Popularitatea sa, fără egal în lumea rurală, s-a datorat îndeosebi ideilor vehiculate de acest profund cunoscător al problematicii și sufletului țărănesc, dar și limbii cu iz popular, de o savoare aparte, în care sunt compuse aproape mai toate scrierile sale. Având un pronunțat caracter moralizator și fiind ușor didacticiste, acestea se încadrează obiectivelor culturalizatoare ale Astrei
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
din cunoscutul vers din Scrisoarea III de M. Eminescu, nu este vorba de o simplă metaforă, ci de expresia unei mentalități magice. Om de o exemplară intransigență și demnitate, învățat cu o riguroasă formație științifică, poliglot și lingvist de prestigiu, cunoscător profund al culturii populare sud-est europene și comparatist neîntrecut, profesorul Petru Caraman a realizat o operă care îl recomandă a fi cel mai de seamă etnolog român și, totodată, un cercetător din elita specialiștilor europeni în acest domeniu. ION H.
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
își complică teribil frazarea, iluzionându-se că astfel atinge profundități de filosofie nemțească. Suita de Note germane (din „Adevărul literar și artistic”), în care sunt portretizați diferiți autori și li se comentează opera (din care și traduce fragmente), relevă un cunoscător avizat al acestei literaturi. Impresii, dominate de un extaz lucid, despre sculpturi celebre din muzeele italiene sunt caligrafiate în Pietre la cari mă-nchinai (1937). Însemnări despre capodoperele unor maeștri (sculptori, pictori), ca și pe marginea unor scrieri ce îi
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
practicat meseria de strungar). După încheierea studiilor a fost angajat redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, post pe care l-a deținut până la pensionare, în 1992. A colaborat la „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Cotidianul”. Avizat cunoscător al literaturii italiene, C. a adus, prin numeroasele sale traduceri și studii critice dedicate autorilor transpuși în românește, o contribuție substanțială la promovarea în țara noastră a culturii italiene moderne și contemporane. Reușitele sale majore în acest domeniu sunt reprezentate
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
Facultății de Litere de la Universitatea din Kiev, ca bursier, până în 1911, când își ia licența magna cum laude. În 1911-1912 urmează un curs superior academic, cu o specializare pe profil pedagogic. În perioada studenției, profesorul Vladimir Peretz, eminent savant, bun cunoscător al literaturilor slave de răsărit, îl îndrumă către studiul literaturii și culturii românești, din perspectiva documentelor aflate în biblioteci și arhive din Ucraina, Rusia și Polonia. Din aceeași perioadă datează și debutul său publicistic, în ziarul „Viața Basarabiei”, unde semnează
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
CIOCÂRDIA MATILA, Dimitrie (10.I.1798, Săcueni, j. Dâmbovița - 1.I.1860, București), poet și publicist. Fiu de boier scăpătat, orfan la opt ani, autodidact pasionat, cunoscător al limbilor franceză și greacă, C.M. se afla la optsprezece ani în preajma domnitorului Ioan Gh. Caragea; în 1829 era al doilea vistiernic, și după 1830, când s-a înrolat în miliția națională ca praporgic, ajunge chiar aghiotant domnesc. A fost
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]