2,938 matches
-
pe umerii lui Isus și pornirea spre Golgota. Ambele mănăstiri se afla pe strada care pornește de la Poarta Leilor din estul cetății Ierusalimului și însoțește zidul de nord al Muntelui Templului. Ioan 19 (5): „Isus a ieșit deci afară, purtând cununa de spini și haina de purpură. «Iată Omul» ("Ecce homo"), le-a zis Pilat.”
Ecce Homo () [Corola-website/Science/317307_a_318636]
-
să (ierte?) În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Biserica dispune de icoane valoroase (Mântuitorul, Maica Domnului cu pruncul) care datează din secolul al XIX-lea. Biserica de lemn din Mădârjești este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, fiind așezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în formă de navă, cu altar poligonal. În interior
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
restaurare a bisericii și, eventual, includerea într-un ansamblu împreună cu conacul Palade Secară, construcție din piatră aflată vizavi de amplasamentul bisericii. Biserica de lemn din Costești este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
clopotniță, pe sub care se face accesul în curtea bisericii. Potrivit specialiștilor, biserica de lemn din Fedeleșeni are o deosebită valoare arhitecturală. Biserica de lemn din Fedeleșeni este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Acoperișul bisericii este din șindrilă, în patru ape
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
stil clasic și cioplit din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombardamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la . Pe gazonul de lângă
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
să se căsătorească. Iancu se iubise înainte cu Smaranda (Ioana Anton), fiica Mutului (Nicolae Urs), pe care a părăsit-o apoi. Fata înnebunise și începuse să umble pe ulițele satului și prin pădure în rochie de mireasă și cu o cunună de flori pe cap. Tatăl Marei, Grigore Așchie (Valentin Teodosiu), și tatăl lui Iancu, Haralamb Vrabie (Tudorel Filimon), stabilesc ca nunta să aibă loc în joia de dinaintea începerii Postului Mare din săptămâna următoare. Satul este condus de un sfat popular
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
El și-a susținut argumentația că filmul e un kitsch prin mai multe elemente prezente în film: mireasa care are pe gât o pată în forma hărții României, fata nebună care umblă prin pădure îmbrăcată în alb și cu o cunună de flori pe cap, piticul din sat care se îndrăgostește de o pitică cu nas de clovn de la circ, inventatorul care poartă pe spate o pereche de aripi și aleargă la final în direcția bisericii în timp ce comuniștii trag în el
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
Statuia îl reprezintă pe doctor în picioare cu o carte în mâna stângă, actul de fondare a clădirii spitalului în mâna dreaptă și câteva din publicațiile sale pe postament. Soclulea din marmură, este decorat în relief cu panouri realizate din cununi de lauri. În 1998, cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de activitate spitalicească în orașul Bârlad, Spitalul Municipal de Adulți Bârlad și Societatea Culturală "Al I. Cuza" din Bârlad au emis o medalie comemorativă. Gravată de M. Fetița, medalia
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
trei raze în relief, suflate cu argint, raza din centru fiind decorată cu granule. În centrul ordinului, în câmp emailat albastru, se află imaginea în relief, poleită cu aur, a Stemei de Stat a Republicii Moldova. Stema este înconjurată de o cunună din două ramuri de palmier, suflate cu argint. Diametrul ordinului este de 45 mm. Ordinul are pe revers un ac de siguranță cu care se prinde de haină.
Ordinul de Onoare (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/321328_a_322657]
-
și un epitaf scris de Costache Negruzzi și înscris cu caractere chirilice. <poem>""Nemernice străine, dacă cumva vei trece " Pe lâng-această mută și tristă peatră răce "Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, "Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! "Patriotism, blândeță, amor religios, " Tot ce în lumea asta e mare și frumos, "Cu Alexandru Sturza în groapă stau închise... "Așa ne arată Domnul că toate-s numai vise; "C-un
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
înscrie tipului I. Tinda scurtă este tăvănită, nava acoperită cu o boltă "a boutte", altarul acoperit identic cu cel de la Margina. Majoritatea surselor indică pentru ridicarea lăcașului anul 1779. Tipul de plan, proporțiile armonioase și frumoasele multiconsole de la îmbinările ultimelor cununi de bârne de la altar, par să justifice această datare. Biserica a suferit însă o restaurare incisivă cândva pe la începutul secolului XX, restaurare care a adus modificări serioase monumentului inițial, în primul rând învelitoarea acoperișului de șindrilă a fost schimbată cu
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
denticuli, blazoane, flori de crin și lauri, deasupra căruia un înger stă de pază. Așezată pe prima treaptă a soclului, abandonată meditației, o femeie întruchipează durerea. Veșmântul amplu, capul lăsat pe palma stângă, profilul nobil, cu părul strâns în coc, cununa de lauri din mâna ei dreaptă, executate cu mult realism, au, dincolo de aparența familiară și de mesajul ușor de descifrat, tensiunea unei trăiri ce pare că nu se va irosi și nu se va banaliza niciodată. Monumentul funerar al Domniței
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
lună și jumătate și au realizat o replică a bustului din piatră turnată. Ei au studiat câteva monede care îl prezentau pe împărat din profil, nefiind găsite alte dovezi, precum fotografii, din care să se observe detaliile bustului, în special cununa de lauri. Replica bustului a fost turnată de secția de restaurare ceramică a Muzeului ASTRA. În mai 2006, s-au finalizat lucrările de restaurare a ansamblului monumental comemorativ Francisc I al Austriei, amplasat în zidul celei de-a treia centuri
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
fost construită pe locul alteia, arsă de tătari în incursiunea lor de jaf din anul 1717. Datarea ei este dată de o inscripție. Încadrată tipologic bisericilor sală, cu un plan dreptunghiular, alungit spre est, biserica din Dragomirești este edificată din cununi de bârne, din lemn de brad, în conformitate cu specificul arhitecturii maramureșene. Meșterii dulgheri au utilizat în construcția monumentului de cult aceleași tehnici constructive, prezente și la construcțiile din gospodăria țărănească, conferind astfel o excepțională unitate stilistică arhitecturii din zonă. Din punct
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica este simplă, cu plan dreptunghiular la navă și o absidă pătrată, decroșată în raport cu planul navei. Descrierea bisericii ar trebui începută cu un fapt deosebit de important, legat nu atât de pereții din cununi de bârne, prinse în cheotori, cât mai ales de rezolvarea tehnică pe care meșterii constructori au găsit-o în construirea ei, prin suprapunerea peste căpriorii învelitorii a unor “aruncătoare de ape”. Este vorba de niște bârne lungi de circa doi
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
pandantivi, serafimii. Pe arcul dintre catapeteasmă și naos se văd alte scene, ca: „Schimbarea la Față”, „Adormirea Maicii Domnului” și „Pogorârea Sfântului Duh”. Una din scenele cu un conținut foarte semnificativ din punct de vedere social-național al poporului român este: „Încoronarea cu cununa de spini”, prin care se face aluzie la Gheorghe Doja. Îl reprezintă pe Iisus în mantie roșie, împărătească, stând jos și cu mâinile legate. În stânga tabloului un grup de demnitari cu figuri răutăcioase, îmbrăcați în nobili ai Imperiului Habsburgic. Scena
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
cei patru călăreți sunt considerați a simboliza Ciuma, Războiul, Foametea și, respectiv, Moartea. Interpretarea apocaliptică creștină este acea că cei patru călăreți aduc Apocalipsa asupra lumii înaintea de Judecata de Apoi. Călărețul are asupra sa un arc si poartă o cunună a victoriei. Interpretări: Irenaeus, teolog creștin important, susține că defapt calul alb este insuși Hristos. Această interpretare va fi susținută mai târziu de diverși școlari. Alți îl interpretează ca fiind duhul sfânt, sau un ghid pentru "calea cea dreaptă". In
Cei patru călăreți ai Apocalipsei () [Corola-website/Science/325559_a_326888]
-
fi defapt Anticristul sau reprezentarea unor profeți falși, citând diferența dintre calul alb in Revelația 6 si Iisus pe un cal alb in Revelația 19. In Revelație 19, Iisus are multe cunune, dar in Revelație 6, călărețul are doar o cunună. Simbolizează Războiul. Este ilustrat ținând în sus o sabie de parcă ar fi gata pentru bătălie. Culoarea roșie si sabia ar reprezenta "sângele ce urmează a fi vărsat". Simbolizează Foametea. Are asupra sa o balanță, indicând felul în care pâinea a
Cei patru călăreți ai Apocalipsei () [Corola-website/Science/325559_a_326888]
-
altar. Lăcașul primea lumina zilei înăuntru prin câteva ferestre mărunte, două la biserica bărbaților și două la altar. Turnul era protejat de un coif ascuțit peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
în arcuri dublouri, pe extrados. Împletitura este secundară, din 1867, și a fost atunci tencuită și zugrăvită. Modificările planimetrice și structurale din 1867, precum și adausul turnului, au slăbit rezistența bisericii la forțele laterale, conducând în timp la slăbirea tălpilor și cununilor de sub streașină. Micii contraforți, tiranții și stâlpii de beton interiori au fost adăugați în secolul 20 ca să rezolve această problemă. Betonul este dăunător structurii de lemn, concurând găurile din acoperiș la degradarea construcției.
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
împreună cu orchestra Radio, condusă de Constantin Arvinte, a imprimat la Radio România București. Începe să cânte încă de mic copil fiind nelipsit de la serbările școlare ce aveau loc în satul natal Căianu Mic. <br>1978 - devine solist al Ansamblului folcloric ”Cununa de pe Someș” unde se perfecționează ca interpret al cântecului popular și împreună cu care susține spectacole în țară și străinătate: Franța, Germania, Polonia, Danemarca, Israel, Grecia, Portugalia, Olanda, Ungaria, etc. <br>1984 - face primele sale înregistrări la Radio Târgu Mureș cu
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
reprezintă pe Primul Consul într-un car, însoțit de figuri înaripate. David alege să-și glorifice modelul într-o reprezentare care se apropie de alegorie, dar fără simboluri. Nu este prezentă aici nici Victoria înaripată, nici carul celest și nici măcar cununa de lauri. Calul ridicat pe picioarele din spate dă impresia că își va lua zborul, iar acest sentiment este întărit de vântul care-i scutură coama și coada. Gestul comandă și arată victoria. Mantaua roșie amintește de pelerina lui Apollo
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
este numele unei fortificații romane situate la est de Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei. Locația exactă a acestei fortificații nu este cunoscută, dar este posibil ca aceasta să fi fost prezentă în locul numit „Sub Cununi”, în apropiere de Grădiștea de Munte. În anul 106, în timpul războiului daco-roman, Tiberius Claudius Maximus a condus o subunitate de cercetași, care a primit ordinul să-l prindă pe regele dac fugar, Decebal. Înainte ca romanii să-l poată captura
Ranisstorum () [Corola-website/Science/330752_a_332081]
-
rocă mai dură, din care a fost construit soclul acestuia. În interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celulă simbolică cu inscripția: "Smerită închinare lui Horea, Cloșca și Crișan", în partea de est, o "Victorie Înaripată" ținând în mână o cunună de lauri, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-i de Horea, Cloșca și Crișan. Obeliscul este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu sub denumirea " Obeliscul închinat memoriei lui Horea, Cloșca și Crișan". În 1937, în timpul
Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia () [Corola-website/Science/330402_a_331731]
-
latină, de asemenea a dobândit experiență că și tatăl său în domeniul comerțului și finanțelor. De tânăr a scris în ebraică cartea „Tzurat Hayesodot” (Formă elementelor), incluzând reflexii pur filozofice asupra lumii și naturii, iar mai apoi, cartea „Ateret zkenim” (Cunună bătrânilor),carte teologica închinata conceputului de divinitate și înțelesului profețiilor care cuprinde un comentariu la pericopa „Hine anohi”, și în care își exprima ostilitatea față de filozofii antici și admirația față de misticismul Cabalei. Ulterior a început să scrie un comentariu la
Isaac Abrabanel () [Corola-website/Science/329093_a_330422]