3,638 matches
-
părăsiseră baza de hidroavioane de la Nantao după apariția zorilor, dar cumva reușiseră să se Întîlnească la cîteva minute de următorul lor obiectiv. Cum drumurile se uneau, Jim putu să vadă figura pistolarului chinez, cu pieptul gol, cu pantalonii negri și cureaua de revolver. El stătea În spatele cabinei șoferului, strigîndu-i comenzi unui culi de la volan. Jim se temea de acest fost ofițer În armata regimului marionetă chinez, ai cărui pumni de fier Încă Îi mai simțea În oasele zdrelite din ceafă. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
22. Avram a răspuns împăratului Sodomei: Ridic mîna spre Domnul Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului și al pămîntului, 23. și jur că nu voi lua nimic din tot ce este al tău, nici măcar un fir de ață, nici măcar o curea de încălțăminte, ca să nu zici: "Am îmbogățit pe Avram." Nimic pentru mine! 24. afară de ce au mîncat flăcăii, și partea oamenilor care au mers cu mine, Aner, Eșcol și Mamre: ei pot să-și ia partea lor!" $15 1. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
la amiază. Îl așteptam pe puntea șubredă de lemn. Dihania gâfâia obosită și horcăia cât ținea panta. Trecea pe lângă mine la pas. Porneam alături de locomotivă, până când mașinistul întorcea o rotiță de alamă și trăgea de un mâner. Armăsarul, înhămat în curele și paftale de arabă, necheza înăbușit, scuipa aburi fierbinți din plămâni ferecați, cu răbufniri tot mai repezi și un țipăt ascuțit spărgea cerul parcă și se stingea în vaete prelungi prin văile dimprejur. Păstrez și azi un simțământ de compătimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
alunecară în mlaștină, adânc și pentru totdeauna. A fost prima și ultima noastră apropiere trupească. Războiul cel mare m-a încolonat alături de Moarte. Scheletul cenușiu avea picioarele vârâte în bocanci din piele de vițel. De după omoplat, peste claviculă, îi cădea cureaua neagră și lată, prinsă de toba mare, în care sincopă, cu pumnul strâns al oaselor, marșul macabru luat dintr-o simfonie eroică. Am făcut războiul așa cum August Prostul ajută la strânsul covorului din manej. Umblam târând după mine ziua și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să-i ridice fusta udă. Văd josul pantalonilor ei de pichet roșu legat cu un șiret de gheată pe deasupra genunchiului. Paraschiva oprește fleșcăitul, și așa mărunt cum sunt, ajung ca să-i îmbrățișez o pulpă și să posed într-o secundă cureaua de carne dintre pantalonul roșu și ciorapul răsturnat pe destrămătura unui fir sărit. A fost „țsss”... și gata. Încă o dată „țsss”... și iară e gata. Muierea mă cuprinde întărâtată cu vârfurile degetelor încrețite de spălat, se așază pe muchia patului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
un’ să intre-n pușcărie găsesc îndat’. La-nchisoare îți dă regulat ceva de halit. Da’ eu mai bine mor de foame afară. Mai bine frec podelele la curve decât să fiu la-nchisoare și să fac tăblițe de-nmatriculare, preșuri, curele și alte rahaturi. Prost fusei să mă las prins ca șoarecu-n capcană la Bucuria Nopții! Tre’ să văd eu singur ce-am să fac. — Eu to’ zic să te duci la poliție și să le spui c-ai să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
răcorească-n casă. Și lucrurile pe care auzeai că le spun oamenii. Maică Doamne! — Oameni răi, asta e, întări Santa. Guri spurcate. — Bietu’ tata, continuă doamna Reilly. Era așa sărac! Și când s-adus și și-a prins mâna în cureaua ventilatorului, toți din cartier au avut tupeu’ să spună că trebe să fi fost beat. Ce de-a scrisori anonime am mai primit pe chestia asta. Și biata mea tanti Boo-Boo. Avea optzeci de ani. Ținea o lumânare aprinsă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
sediul poliției, cu Darren Caldwell privind În gol pe geam străzile unde. Logan Îl predă sergentului de serviciu, privind cum conținutul buzunarelor lui Darren este pus Într-o mică tavă albastră, totul marcat și Înregistrat, Împreună cu șireturile de la pantofi și cureaua. Avea broboane de sudoare pe față, iar ochii Îi erau roșii apoși. Logan Încercă să nu se simtă vinovat. Străbătu clădirea tăcută spre holul principal. Gary cel Mare era la recepție, cu un telefon la ureche și o expresie Încântată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
impresia că fusese ticălosul de Simon Rennie. — Steve! zise Rennie, luându-și avânt să-i mai ardă una. Ce s-a Întâmplat? Ochii polițistului Steve erau sălbatici, ațintiți asupra adăpostului și a mâinii sale Însângerate. — Un șobolan! Cineva Își scoase cureaua de sub salopetă și o prinse În jurul Încheieturii lui Steve, strângând bine. — Isuse, Steve, zise ticălosul de Simon Rennie, uitându-se la rana din palma prietenului său. Trebuie să fi fost un ditamai șobolanul. Era cât un rotweiller, nenorocitul! Ah, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
complet diferită de orice ton pe care Logan Îl auzise folosindu-l cu alți suspecți. Încet, Martin se ridică până când picioarele ajunseră să-i atârne peste marginea băncii, iar șosetele-i lăsară urme umede pe linoleum. Îi confiscaseră șireturile și cureaua și orice altceva periculos. Era uriaș - nu gras - ci mare peste tot, brațe, picioare, mâini, fălci... Logan se opri când ajunse la fața cu urme de vărsat. Acum știa de unde recunoscuse numele: Martin Strichen era labagiul din vestiar al agentei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
un capăt al pămîntului și iată-le, vin repede și ușor. 27. Nici unul nu este obosit, nici unul nu șovăie de oboseală, nici unul nu dormitează, nici nu doarme, nici unuia nu i se descinge brîul de la mijloc, nici nu i se rupe cureaua de la încălțăminte. 28. Săgețile lor sunt ascuțite, și toate arcurile încordate, copitele cailor lor parcă sunt cremene, și roțile carălor lor parcă sunt un vîrtej. 29. Răcnesc ca niște lei, mugesc ca niște pui de lei, sforăie și apucă prada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
domn În jur de patruzeci de ani, cu niște ochi mari, negri, și cu pleoapele oblonite de oboseală. Pe cap avea o pălărie cu boruri tari, cam roase. Ținea hățurile lejer Într-o mînă, ca un căruțaș destoinic, Înfășurînd ambele curele În palma sa mare, Într-o mănușă de piele de căprioară. Cu cealaltă mînă strîngea biciul, nou-nouț, de gospodar, din trestie de bambus, cu ornamente de aramă În vîrf, din fîșii subțiri de piele care, după ciucurele roșu din punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
scoarța copacului de lângă bancă. Gândacul rămase locului, lingându-și antenele. Buzz zise: — Dublu sau nimic - pe un truc pe care l-am învățat în Oklahoma. Tricou Curat întrebă: Un truc belit de polițist? Buzz își scoase bastonul, balansându-l de curea. — Ceva de genu’ ăsta. Am și eu câteva întrebări despre niște băieți care locuiau pe-aici și poate mă ajutați voi un pic. Îmi iese trucu’, vorbiți. Nu e vorba să dați în gât pe careva. Sunt doar niște întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în stil tradițional. Buzz aruncă bastonul în aer, îl izbi cu interiorul cotului, îl prinse, îl aruncă în spate, îl lăsă să se lovească de pavaj, apoi îl aduse în poziția de repaus, ca la paradă, printr-o rotire a curelei de la mâner. Mexicanii rămaseră cu gurile căscate. Buzz îi abordă imediat, înainte s-apuce măcar să le închidă: — Mondo Lopez, Juan Duarte și Sammy Benavides. Erau și ei prin găștile de-aici. Băgați mare și vă mai arăt niște trucuri. Tricou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pufni în râs. Se dezgoli cu un singur clic al închizătorii rochiei. Când sânii ei săltară liberi, Buzz simți că i se înmoaie genunchii. Audrey se apropie de el, îi scoase cravata, îi descheie nasturii de la cămașă și îi descheie cureaua. Buzz își scoase pantofii și șosetele, rămânând în picioare. Cămașa îi căzu și îl trecură fiorii. Audrey râse și urmări cu degetul cum i se face pielea de găină pe brațe, apoi își trecu mâinile peste părțile pe care Buzz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Considine se ridică în picioare și se întinse. — Fratele meu obișnuia să mă șantajeze, să mă amenințe că mă va turna bătrânului de fiecare dată când ziceam ceva aiurea despre religie. Cum pedeapsa bătrânului pentru blasfemie însemna zece lovituri de curea, dragul de Desmond obținea de fiecare dată ce voia, adică să intru în alte case și să fur ce-i plăcea lui. Așa că hai s-o spunem așa: am ajuns să văd o grămadă de lucruri formidabile și o groază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
unse cu cremă rănile de pe spate, care începuseră să se cicatrizeze. Stând în pielea goală, repetă în fața oglinzii din baie formule de introducere pentru Claire De Haven. Apoi se echipă cu hainele din garderoba lui de stângist: pantaloni de lână, curea subțire, tricou, bocanci de muncitor și haină de piele. Ted Krugman, fără urmă de polițist în el, se admiră în oglindă, apoi o porni cu mașina pe Strip. Amurgea. Orizontul se întuneca sub norii groși de ploaie. Danny parcă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
De Haven? — Pe Loftis, Minear și Ziffkin, dar foarte pe fugă. — Ce impresie ți-au făcut? Danny făcu un gest larg. — Adevărul e că nici o impresie. N-am vorbit cu ei decât un minut sau două. Buzz chicoti, desfăcându-și cureaua. — Ai avut mare noroc că bătrânul Reynolds n-a sărit el pe tine în locul lui De Haven. Un tip frumușel, cum ești tu, probabil că i-ar întări strașnic măciuca. Danny roși din nou. Mal se gândi că omul lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
incinerator. În saltea și în perete sunt gloanțe. Le scoți și le arunci. Și nu spui la nimeni! Audrey spuse: — Zi-mi că totul o să fie în regulă. Buzz o sărută pe cărarea din păr și se văzu legat în curele, împreună cu ea, în camera de gazare. — Iubita mea, chestia asta va fi cu siguranță în regulă. *** Buzz duse mașina lui Niles pe colinele Hollywoodului. Găsi niște unelte de grădinărit pe bancheta din spate, apoi descoperi o porțiune de pământ la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
putu de repede. Juan Duarte ajunse la gard și începu să se cațere. Un crac al pantalonului îi rămase agățat. Se zbătu, smuci piciorul și se zvârcoli, încercând să se elibereze. Danny îl ajunse din urmă, îl trase jos de curea și încasă o lovitură dură de dreapta direct în față. Năucit, îi dădu drumul, iar Duarte se prăbuși peste el. Danny lovi reflex cu genunchiul în sus. Duarte izbi cu pumnul în jos, rată ținta și se lovi cu pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
clinica lui. Terry Lux avea angajați care măcelăreau găini cu bețe zoot. Terry Lux îi spusese că Loftis obișnuia să-i facă rost lui Claire de heroină. Marty Goines murise din cauza unei supradoze de heroină. Terry Lux prepara morfină pentru curele de dezintoxicare ale dependenților chiar la clinica lui. Buzz rămase cu lupa aproape de perete și continuă să studieze fotografiile. Dădu peste un cadru din spate a lui Coleman, fără cămașă, și văzu o suită de cicatrici perfect verticale, care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cred. Deși habar n-am de ce. — Morții n-au nici un interes să mintă. Haide, doctore! Toarnă! Lesnick mângâie obiectul luat de la amanet. — Am informații verificate despre Howard Hughes și pasiunea lui pentru minore, ca, de altfel, și multe date despre curele de dezintoxicare la care se supun periodic diverși actori de la RKO și Variety International. Dețin informații despre mulți șefi de studiouri și despre legăturile lor cu lumea interlopă, inclusiv cea referitoare la un gentleman de la RKO care a omorât cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
variantele transilvănene ale Mioriței, colinde despre care folcloriștii au convenit că reprezintă formele cele mai arhaice ale temei. Cererea testamentară a ciobanului, adresată propriilor săi ucigași, sună astfel : Pe mine pământ nu puneți Numa dalbă [sfântă] gluga mea, Fluieru după curea (45, p. 565). Au fost inventariate 230 de versiuni ale Mioriței (deci circa 20% dintre cele aproape 1.200 de variante publicate), în marea lor majoritate transilvănene, în care expunerea cadavrului la suprafață este în mod explicit sau doar aluziv
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe care și le pregătise eroul se dovedesc a fi inutile pentru că cele două personaje se înfruntă „în lupte, că-s mai drepte” (29, p. 78). După o „zi de vară până-n seară”, voinicul răpune leul și-l leagă cu „curea neagră”, sau cu „zgardă albă de bumbac”, sau cu „o sfoară de mătasă,/ împletită-n cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
După o „zi de vară până-n seară”, voinicul răpune leul și-l leagă cu „curea neagră”, sau cu „zgardă albă de bumbac”, sau cu „o sfoară de mătasă,/ împletită-n cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită (30, p. 536). Până în acest punct al scenariului, armele „voinicești” nu-și găsesc rostul. Eroul uzează exclusiv de arme „magice”. Textele subliniază în mod expres această
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]