3,433 matches
-
această manieră am ajuns cu construcția noastră la suprafața terenului și am pus un strat vizibil de 20 de cm de beton. Am făcut un calcul: cât timp stăm noi în lagărul ăsta? Poate că luna viitoare plecăm; dacă se dărâmă după noi este treaba lor. Dar nu se putea dărâma pentru că presiunea greutății, compresiunea era uniform repartizată, apăsa peste tot la fel. Până seara am turnat toată fundația. A treia zi am început zidăria pe care am făcut-o cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și am pus un strat vizibil de 20 de cm de beton. Am făcut un calcul: cât timp stăm noi în lagărul ăsta? Poate că luna viitoare plecăm; dacă se dărâmă după noi este treaba lor. Dar nu se putea dărâma pentru că presiunea greutății, compresiunea era uniform repartizată, apăsa peste tot la fel. Până seara am turnat toată fundația. A treia zi am început zidăria pe care am făcut-o cu mortar. Zidăria asta apăsa uniform pe fundație, nu erau puncte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mi-a spus că-mi aranjează și că vorbește cu grănicerii, că este chiar pe graniță, pe brațul de nord. Acolo unde este îngropată sticla, și cu ceea ce este în ea scris, nu are nimeni ce căuta. Iar dacă au dărâmat clădirea rămâne cel puțin o fundație și aș găsi-o 100% dacă aș căuta-o! C. I.: Mai țineți minte ce anume ați scris? S. Ț.: Sticla am îngropat-o la temelia unui canton în care locuia cel care supraveghea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
colonel la Timișoara, altul, Dionisie Dima, era inginer în centrala de la București pentru fabrica FEPA din Bârlad. În sfârșit, voiam să vă vorbesc despre presiunile suportate de Vasile Dima și familia lui înainte de a fi luat la închisoare: i-au dărâmat un hambar că nu voia să dea cotele și așa mai departe. Vasile Dima era unul dintre cei mai buni gospodari din Lupești: avea două perechi de boi, avea pământ vreo 10 hectare pe care i le-a dat tata
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
hambarului. Venise cu încă unul care mi-a zis că n-am autorizație de demolare. "Domnu' secretar, mie nu-mi trebuie autorizație, eu sunt proprietarul de drept! La oraș se cere autorizație de demolare, nu la țară, unde vrei să dărâmi o magazie. Dar dacă trebuie autorizație, o să vin la primărie să iau". "Dumneavoastră o să fiți sancționați toți!", mi-a răspuns, că aveam și vreo 7 oameni care m-au ajutat la demolare. A doua zi, la primăria Mălușteni i-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
primare, a intervenit, el fiind membru de partid, și l-a adus pe profesorul Simionescu la Liceul "Garabet Ibrăileanu" ca profesor de matematică. Apoi a fost la Liceul cu profil sportiv de unde a și ieșit la pensie. Dar l-au dărâmat drumurile astea, plus că a făcut doi ani de front. Norocul lui că a fost printre puținii din familie care au stat la Securitate doar câteva zile, în schimb pe ceilalți ne-au decimat. C. I.: În fond, dumneavoastră l-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Turcii - scrie Cantemir - n-au respectat tratatul încheiat cu predecesorul nostru Bogdan, prin care tara se obliga a plăti Sultanului numai 4000 galbeni, 40 cai și 24 șoimi pe an și au introdus în tara Moldovei tot felul de asupriri, dărâmând sau ocupând cetățile ei, învoind tătarilor a o prăda, luând în robie pe fiii și soțiile noastre spre a-și face râs de ele, sporind pe fiecare zi tributul până la așa grad, încât a devenit cu neputintă de răspuns, noi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alt grup - de boieri care se refugiaseră peste hotar, nemulțumită de liberalismul „cărvunarilor" (nume disprețuitor cu care tratau pe cei dintâi), se aținea la Sibiu sau la Brașov, ba chiar dincolo de Prut, la pravoslavnicii moscoviți și luptă din răsputeri să dărâme liberalismul. Intriga rusească a triumfat în cele din urmă, Sturza a căzut". Despre Mihail Sturza „Evenimentul" din 18 noiembrie 1908 reținea: „...Era înzestrat cu un spirit pătrunzător și fin, cu o memorie extraordinară. Știa la perfecție grecească și franceza, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
schimbat locul. În secolul al XVIII-lea, au fost mutate în apropiere de Podul roș. De aici au fost duse, apoi, lângă movila Saranda, în iarmaroc, unde, potrivit tradiției, văduva haiducului Bujor a construit biserica Sf. Nicolae, care a fost dărâmată și, în apropiere, mai la stradă, a fost ridicată o altă bisericuță care a dăinuit până în anii trecuți, lângă fabrica Țesătura". Apoi spânzurătorile au fost mutate în cartierul Manta roșie, numit astfel, probabil, de la culoarea hainelor pe care le purtau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
antijunimist (Contemporanul, nr. 65, 1947), un articol cu titlul „Critica pseudoștiințifică”, același autor, ajuns un adevărat „papă literar”, apropiat grupării moscovite din jurul A. Pauker, făcând, peste câțiva ani, o propunere: „Acest mit al Junimii creatoare de mari valori culturale trebuie dărâmat”. Așadar, un demers cu semn schimbat față de cel al lui Vasile Pogor, creatorul mitologiei „Junimii”. Un tânăr istoric, având doar 25 de ani, Barbu Câmpina, publica în Viața românească (nr. 2, iulie 1948), un studiu („Critica lui 1848”), exact la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
schimbarea regimului în 1989 i-a anulat posibilul impact negativ. Probabil că nu s-ar fi întâmplat nimic, nici dacă ar fi apărut cu un deceniu mai devreme, pentru că nici articolele mai iconoclaste ale lui Al. George nu au putut dărâma un mit. în schimb, în Istoria literaturii moldovenești, apărută în același an cu monografia lui Al. Dobrescu, la Chișinău, „Junimea” era considerată o asociație reacționară, iar T. Maiorescu un despot literar. în 1990, când se împlineau 150 de ani de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fi fost vorba de cercetarea unui accident, dar fără răspunderi personale: „Știu că atunci când a Început să se tragă din curtea bisericii din fața Chesturii În evreii din curte de către soldații nemți și români, aceștia s-au refugiat În fundul curții, au dărâmat gardul și au fugit să se salveze pe Aleea Alecsandri În subsolurile clădirilor, În clădirea circului Sidoly, dar cea mai mare parte din ei au fost strânși și Împușcați. Știu că s-a făcut ceva anchetă, dar nu s-a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dovadă de inițiativă, au năvălit În case, au scos evrei cu forța, au bătut, au jefuit, au violat și au ucis. Câțiva evrei, trecând din Întâmplare prin cartierul Ciurchi XE "Ciurchi" , au văzut grupuri de premilitari, cu târnăcoape În mâini, dărâmând zidul Împrejmuitor al cimitirului, un adevărat zid de cetate. Însoțit de Ionel Frueling XE "Frueling, Ionel" (membru al Comunități), rabinii Wahrman XE "Wahrman" și Iosef Șafran XE "Șafran, Iosef" au plecat spre cimitir. „Fiind zăriți de vecinii cimitirului și de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Constantin" ”, primul „raport Leoveanu XE "Leoveanu, Emanoel (general)" ” și descoperirea ordinelor autentice date de Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" , Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" , Marele Cartier General, Armata a 3-a, Armata a 4-a și autoritățile din Iași au dărâmat cu desăvârșire această operațiune. Pogromul de la Iași a fost o crimă națională românească - și pentru a crea un alibi național a fost necesar un efort de proporții naționale. După câte se știe, aceste concluzii clare nu și-au găsit expresia
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Nu numai în revista "Dilema", care este, bineînțeles, citită de intelectuali, de studenți, dar și în alte media, să provoace discuții cu impact politic dacă e nevoie, și este nevoie ca de aer, dacă vrem să mai salvăm ceva. "Nu dărâmați această stradă, sau această casă". Dau exemplul lui Andrei Pippidi, cu articolele sale săptămânale excelente tocmai din "Dilema". A.P. Să știți că mă tem că articolele nu au avut nici un efect concret. Trebuie să ne obișnuim cu ideea că oricât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
postmoderni care socotesc că și acest exces al conservării denotă oarecare provincialism, că se impune să încetăm odată cu imaginea orașului vechi care trebuie să supraviețuiască secole la rând. Așa a fost și Parisul, spun ei, a trebuit dărâmat, trebuie să dărâmăm. A.V. Unde se învață, unde se cultivă dreapta măsură? A.P. Acasă, până la 7 ani, și pe urmă, dacă frecventezi un cerc de oameni cât de cât normali. Altfel, nu te învață nimeni dreapta măsură, fiecare umblă după interese și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
didacticisme, pentru aroganțe inutile, sunt pentru mai mult umor, pentru mai mult discernământ, pentru un pic de educație. A.V. Sunteți o figură singulară în cultura română. Ați scris cărți foarte importante, ați lucrat în diplomație, dar nu v-ați dărâmat prestigiul apărând pe un disc în care cântați cu Johnny Răducanu la Tescani, nu l-ați pus în pericol comentând acidulat-savuros în ziare și reviste tot felul de întâmplări, năravuri și mentalități amestecate astăzi într-un adevărat "bâlci al deșertăciunilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o isterie totală "unde ai fost, ai înnebunit, mai trăiești?" Iar eu eram într-o stare de spirit... "Lasă, tată, asta, e bine, e important ce facem, o să schimbăm lucrurile în bine." Dar, știți, n-a fost o manifestare ca să dărâmăm regimul, ca să scăpăm de comunism. Noi, studenții, am avut doar câteva revendicări, am deschis gurița pentru mâncare mai bună, pentru un tratament mai uman din partea autorităților. Eu, de exemplu, am spus: "noi suntem priviți de organele miliției ca dușmani ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mai puțin dezvoltate din punct de vedere tehnologic. Vremuri descrise, de pildă, în "Letopisețul cantacuzinesc". Televiziunea are partea leului și în viața noastră de zi cu zi, nimeni nu poate contesta asta. Televiziunea, deci, e cea care impune, validează sau dărâmă valori, propune elita țării, falsă în proporții covârșitoare. Fiindcă nu personalitatea, cariera, caracterul ori faptele din teritoriu decid cine va ajunge la noi vip în politic ori în altă felie de viață, ci frecvența apariției pe sticlă" A. V. Spui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
s-a împărțit, au fost tot felul de apariții, a fost Mesia intermediar, au fost hasidicii. Atunci era o biserică și un stat, și trebuia să faci în așa fel încât totul să convină bisericii. Rebeliunea avea același scop, să dărâme acea biserică. Acuma, ce se întâmplă? Postmodernismul, pentru că structurile nu mai sunt fixe, îți impune să dărâmi șapte biserici. Deci, postmodernismul este o adaptare a artei la această multiplicitate a receptorilor. Sunt mulți, multe culturi, multe idei. Astăzi pot fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
era o biserică și un stat, și trebuia să faci în așa fel încât totul să convină bisericii. Rebeliunea avea același scop, să dărâme acea biserică. Acuma, ce se întâmplă? Postmodernismul, pentru că structurile nu mai sunt fixe, îți impune să dărâmi șapte biserici. Deci, postmodernismul este o adaptare a artei la această multiplicitate a receptorilor. Sunt mulți, multe culturi, multe idei. Astăzi pot fi filme cu subiect religios, cum a făcut Tarkovski filme indirect religioase, nu a făcut filme cu temă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
știu că, ales și împărtășit, cuvântul mai are poate o șansă de a opri lumea în loc pentru o clipă de reflecție. Cu o stăpânire de sine neverosimilă în preajma unor subiecte explozive. În cărțile sale, Abdelwahab Meddeb a ales să se dărâme odată cu turnurile din Manhattan pentru a înțelege cum să se rezidească pe sine, copil al culturii islamice, adult al culturii occidentale. Niciodată însă martir. Care e locul Tunisiei și al Franței în devenirea personalității dvs., neuitând de poetica interstițiului, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
o anumită intensitate sau întrțo anumită nuanță este declicul trecerii personajelor de la o atitudine la alta. Opposites Attract e un spectacol construit cu toate convențiile la vedere, ca un castel din cuburi pe care fiecare replică îl ridică și îl dărâmă sub ochii spectatorilor. Un spectacol care e, în seria demersurilor regizorale propuse de Florin Piersic jr., un pas înainte în conceperea unei teatralități fruste care folosește o dublă raportare la rol: interioară și exterioară, implicată și detașată. Opposites Attract continuă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
dreamer but i'm not the only one". (,,Sunt un visător, dar nu sunt singurul"). 90 ,,Secretar General Gorbaciov, dacă dorești pace, dacă dorești prosperitate, pentru Uniunea Sovietică și Estul Europei, dacă dorești liberalizare, vino în fața acestor porți, Domnule Gorbaciov, dărâmă acest zid" (traducerea noastră). 91 Dorel Dumitru Chirițescu, A Treia Romă. Despre capitalism, America și criza din 2007, Editura Academica Brâncuși, 2010, p. 142. 92 Ibidem, pp. 143-144. 93 Dorel Dumitru Chirițescu, A Treia Romă. Despre capitalism, America și criza
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Oamenii nu vor muri totuși întotdeauna în liniște; căci foamea cumplită care pricinuiește la unii letargie și deznădejde neputincioasă, aruncă alte temperamente în agitația nervoasă a istoriei și în disperare nebună. Aceștia, în nenorocirea lor grozavă, s-ar putea să dărâme și ce mai rămâne organizat și să scufunde civilizația însăși, sub străduința lor pentru a-și îndestula, prin lupte crâncene nevoile copleșitoare ale fiecăruia. Aceasta este primejdia împotriva căreia trebuie să ne adunăm la un loc toate mijloacele, toată bărbăția
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]