5,260 matches
-
triumfal, în urmă, spre oamenii care bârfeau cu răutate, pe socoteala lui. Deși înțelegeau că acestea-i erau intențiile, nimeni dintre cei de față nu era dispus să i le critice. Nimeni nu era gata să spună: „Ba nu, planurile deștepte rareori atrag merite. E periculos.“ La sfârșitul consfătuirii, planul câștigase un sprijin unanim. Toți comandanții se rugau să fie puși în avangarda care urma să pătrundă adânc pe teritoriul inamic, spre a-l distruge pe Ieyasu, chiar în sânul propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ale tuturor. Un timp, nimeni nu scoase o vorbă. Toți păreau adânciți în gânduri. În sfârșit, unul dintre generali spuse: Cred că e un plan extraordinar. Jumătate dintre oameni erau în favoarea planului, dar ceilalți se opuneau, spunând: — Un plan prea deștept e un joc riscant. Consfătuirea ajunsese într-un punct mort. Hideyoshi doar asculta, cu zâmbetul pe buze. Subiectul era atât de important, încât nu se putea ajunge, cu ușurință, la o rezoluție de consiliu. — Va trebui să-l lăsăm în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
peste planuri și chibzuind cum să procedeze pentru a trage foloase maxime, fără ca nimeni să afle ceva vreodată. Era o oportunitate rară, chiar unică, dacă stătea să se gândească la ce periferie nenorocită a Federației se afla. Dacă sunt băiat deștept, și pe pulberea mea stelară că sunt, nu pot să stau și să închid ochii când așa ceva îmi trece pe sub nas. Amicilor de sus, mai mult ca sigur că o să le placă discreția și modul operativ în care am rezolvat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
este părerea sfinției tale? --Am să spun doar că la 22 iunie 1771, când Catrina cu Măricuța fac acest zapis, Școala moldovenească de la Sfântul Nicolae Domnesc funcționa, iar acest Vasile urmase desigur această școală, dar că era și un copil deștept, fapt ce se vede din acuratețea celor scrise în zapis. --Ai dreptate, sfințite. Și când spun asta, am în minte un episod petrecut în vremea domniei lui Dimitrie Cantemir. --La ce te duce gândul, fiule? --La “Letopisețul Țării Moldovei” al
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Armenească , lângă poarta sfintei mănăstiri Bărboiul... svinții sale egumenului de la... Bărboiul, anume Neofit... și sfinția sa... o au cumpărat pre banii svinții sale sfintei mănăstiri ca să-i hie moșie și pomană, în veci, pentru sufletul svinții sale”. Priceput-ai? --Am priceput, deșteptule! A făcut și el o faptă creștinească. Uite ce scrie însă, la sfârșitul zapisului, “Anița, giupâneasa lui hagi Mane armanul”: “Împreună cu fiul meu, Sandul... am vândut la 1 mai 1755 (7263) casăle noastre cu pivniță de piatră, care sânt pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
eu nu-ți sunt dușman? Tu umbli cu capul în nori și eu sunt vinovat?” Atunci de ce îmi vorbești ca unui potrivnic?” “Nu-ți vorbesc dușmănește, ci vreau doar să nu cazi - Doamne ferește - de la prea mare înălțime, prietene”. “Știai tu, deșteptule, că în fața iubirii voința nu face două parale?” “Știam, nepricopsitule. Și tocmai de asta îți vorbesc, pentru a nu ajunge în momentul în care ai fi în stare să te sinucizi pentru o dragoste neîmplinită. Priceput-ai? Ori câinii latră
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nou renghi... “Cum văd, eu vorbesc, eu aud. Spusele mele trec pe lângă tine ca Dunărea la Cazane sau Bistrița la Toance”... - m-a apostrofat gândul de veghe. “Să știi că nu vreau să-mi încarc mitea cu spusele tale savante... deșteptule!” “Vrei să mă faci să cred că ești mare pișicher, dar știi prea bine că te cunosc ca pe propriile-mi buzunare, cumetre... Și... știindu-te orgolios, am să cedez. Știi doar ce spune o vorbă înțeleaptă... Cel mai deștept
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
deșteptule!” “Vrei să mă faci să cred că ești mare pișicher, dar știi prea bine că te cunosc ca pe propriile-mi buzunare, cumetre... Și... știindu-te orgolios, am să cedez. Știi doar ce spune o vorbă înțeleaptă... Cel mai deștept cedează. Ca urmare, am să-ți dau mâna și cuvântul meu că voi fi alături de tine oricând. Bun cuvânt, vere?” “Parcă-parcă ai început să cobori din înalturi, amice. Bate palma!” - i-am răspuns eu, gata-gata să mă trădez față de călugăr
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-i nimic. E vama mare gospod. Sau vama domnească, așezată colea pe tăpșan. Să bagi de seamă cum umbli că adormit cum ești, a da vreo haraba și te-a face una cu pământul înainte de a zice “au”. --Te știam deștept, da’ fudul ba. Așa că mai coboară-ți sfârla, că nu-ți stă bine. Și unde mai pui că ești cu mine și mă faci de rușine, fiindcă pe acolo umblă și lume aleasă.... --Râde hârb de oală spartă. Încearcă să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu mine... Cine știe pe unde îți străluceau ochii? Abia când am devenit conștient de existența mea - că și eu fac umbră pământului - hop și tu. Te-ai cocoțat în cârca mea și o ții hojma că ești putred de deștept”. “Iertare boierule. M-a luat valul, dar să știi că am dreptate. Întreab-o pe fată și cine știe?” “De data asta, treacă-meargă, dar altă datăăă...” --Vreau să te întreb ceva, dragoste - am reluat eu vorba. --Ce vrei să afli, iubire
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce-o rostim Sună bine la ureche Toată viața s-o cinstim. Cam puțini vorbim o limbă, Zisă din străbuni ”română”, Din păcate se tot schimbă Nu ne dăm ”mână cu mână!” Limba noastră e iubită De studenți și de ”deștepți”, Toți o văd ca încâlcită, Și-o rostesc cum nu te-aștepți. Vrem profesori să ne-nvețe Ca prostimea să dispară Vrem bunici să dea povețe În a noastră limbă, iară ! Așa strigă frații rupți Din al țării noastre trup
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93402]
-
același tip de argument: " Dom’le eu în ultima vreme nu mai citesc, pentru că nu mai am timp." Și cu asta, basta, se uită la tine superior, ca și cum, odată justificată carența, tu ar trebui să-l consideri automat un tip deștept sau, măcar citit. Și parcă-ți spune: Ți-am prezentat scutirea? Nu-i așa? Deci domnule, ia te rog să mă consideri deștept, ce naiba. Totuși am văzut tot mai des pe unii din aceștia, care nu se încurcă de fel
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
uită la tine superior, ca și cum, odată justificată carența, tu ar trebui să-l consideri automat un tip deștept sau, măcar citit. Și parcă-ți spune: Ți-am prezentat scutirea? Nu-i așa? Deci domnule, ia te rog să mă consideri deștept, ce naiba. Totuși am văzut tot mai des pe unii din aceștia, care nu se încurcă de fel cu cititul, cum se dădeau cu capul de pereți, plângându-se în jargonul lor de cartier mărginaș, că au făcut niște rate în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Casa Albă, numai navele de război trimise spre alte țări, au rămas acolo pentru orice eventualitate. Detectivii au descoperit fără tăgadă, că zgomotul acela teribil, a fost produs când se crăpa de ziuă. Și ca orice crăpare, face zgomot. Punct. Deștepți băieți detectivii aceia, că altfel cine știe la ce bombardamente se mai ajungea, fiindcă americanii nu glumesc, atunci când este vorba de a-și încerca armamentul prin bombardamente preventive, (așa motivează ei), împotriva unor țări care nici nu știu cine i-a lovit
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mămăliga-n geam nu ar fi fost de mirare, fiindcă acest așa numit Zeus, de prea bucolicii români, mereu o face lată în când își exprimă voința politică. Și o face așa de des că ne cocoșează. Oare cât de deștepți pot fi cei de la Antena 3 când concep titlurile acelea de pe „burtieră” în așa fel încât marele golan al țării, cumătrul bulibașilor cu pretenții regale, marele hăhăitor în orice ocazie, fie nuntă, fie înmormântare, cel mai ordinar mincinos pe care
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
-l trimit la plimbare, dar te pui cu nebunul? A scos dintr-un buzunar o legitimație, iar din celălalt un ditamai dosarul ce conținea un studiu geopolitic. Pe legitimație scria că numitul se numește George Friedman, că este cel mai deștept băiat dintre toți cei care le-a fost dat să ne calce teritoriul și că e fondatorul „Stratfor“. Adică, fondatorul acelui institut american de studii geopolitice, privind securitatea globală, care ne poate spune precis cum în anul 2183, Islanda va
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
tata era învățătorul meu. Chiar mă gândeam la dezavantajul celorlalți. Când am ajuns la altă școală, profesoara de română mereu întreba de ce numai eu știu. Eram într-o concurență acerbă cu trei, patru băieți. Unul dintre ei, era cel mai deștept și-mi cam umplea visele... dar le spunea colegilor că m-ar fi plăcut dacă eram mai albă... Nici nu îi mai rețin numele și ce drag mi-era atunci, dar în mintea mea îl porecleam „gălbejitul”. Poate dintr-o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
atunci, euforia și dorința de a-i fi aproape au rămas proaspete În amintirea mea. A fost un sentiment pe care, oricât mam străduit, nu l-am trăit niciodată cu Victor. Mă Întrebam de ce. Victor era un băiat drăguț, destul de deștept și cât se poate de popular. Nu aveam niciun motiv să nu Îl plac. Și totuși simțeam că Între noi era o barieră invizibilă, atât de puternică Încât niciunul nu ar fi putut-o străpunge. ― Cum a fost? ― Bine, i-
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
pentru că te vor pedepsi pe viață, ghici el. Mi-am Încrucișat brațele, fără să am idee ce expresie aveam În acel moment. Am Înghițit În sec și În cele din urmă am spus, jumătate În glumă, jumătate serioasă: ― Ești foarte deștept, puștiule. ― Mie ce-mi iese? spuse el. Nu m-am putut abține să nu-l străfulger cu privirea. ― Ești atât de afurisit! ― Ce-mi iese? repetă el. ― Ok, ok! Ce-ar fi să-ți fac curat În cameră o săptămână
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
niciodată ziarele! — Nu? Da, presupun că ai dreptate. De ce să le citesc? Ca să afli care sunt vedetele pop care se internează la Cloisters? i-am răspuns eu cu viclenie. Helen m-a recompensat cu o privire acră. —Taci din gură, deșteapto! Când o să te dai cu capul de pereții celulei căptușite în care o să fii închisă într-una din cămășile alea superbe cu mâneci lungi, n-o să te mai crezi așa de grozavă! — N-o să fiu închisă într-o celulă căptușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Operele complete ale lui Patrick Kavanagh. Din secunda în care am închis gura, mi-am dorit să nu-i fi spus chestia asta. Știam ce era la modă și ce nu în materie de cărți. Asta nu fiindcă mă dau deșteaptă, m-am grăbit să spun. îmi place să citesc câte ceva, însă mi-e imposibil să mă concentrez dacă e vorba de ceva mai lung decât o poezie. —Te înțeleg, mi-a răspuns el aruncându-mi o privire neconvingătoare. Când citești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
rahat, Sadie! a strigat cineva din capătul camerei. Da, nu ești bună de nimic, a urlat un tânăr care nu arăta mai în vârstă de paisprezece ani. Cum de putea fi alcoolic? După ce ne-a asigurat că „Nici unul din voi, deștepților, n-o să primiți ceai astă seară“, Sadie a plecat, iar eu am fost surprinsă să-mi dau seama că-mi venea să plâng. Insultele alea amabile, cu toate că, pentru prima dată, nu-mi fuseseră adresate, mă aduseseră în pragul lacrimilor. —Vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să ducă toată povestea aia cu John Joe și cu taică-său. —Spune-mi, într-un cuvânt, cum te-a făcut tatăl tău să te simți, i-a spus Josephine lui John Joe. Poți folosi orice cuvinte: fericit, trist, slab, deștept, puternic, cretin, orice. Gândește-te câteva minute. John Joe s-a gândit îndelung respirând pe gură într-un fel extrem de enervant. într-un final, a vorbit. —în siguranță, a spus el foarte hotărât. —Ești sigur? John Joe a dat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
gândi-o puțin și apoi aș scrie, am protestat. Știam că protestul ăla nu făcea decât să mă apropie și mai mult de obligativitatea de a-mi povesti viața, dar nu m-am putut abține. Dacă aș fi fost mai deșteaptă, m-aș fi prefăcut că sunt încântată de propunerea aia picată din cer. Pentru că atunci Josephine m-ar fi pus s-o scriu. — Nu lăsa pe mâine ce poți face azi, mi-a spus Josephine zâmbind, dar aruncându-mi niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
într-o mie de ani ea n-o să ajungă la Cloisters și că eu fusesem cu-adevărat cretină dacă lăsasem să mi se întâmple așa ceva. Tânără și proastă. Crezusem că tragediile vieții nu mă pot atinge. Crezusem că sunt destul de deșteaptă ca să nu las să mi se întâmple ceva rău. M-am așezat la locul meu și m-am pregătit pentru o așteptare îndelungată. Trecuseră mai multe vieți de când nu mai fusesem la dentist, dar știam care era protocolul. Margot și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]