4,789 matches
-
de a găsi o diversitate de soluții la o problemă, în lipsa unei presiuni externe; se realizează din inițiativa subiectului;adaptativă - permite adaptarea la cerințele temei sau schimbarea perspectivelor asupra problemei, este dirijată. J.P. Guilford, Al. Roșca consideră flexibilitaea un factor definitoriu creativității, ducând la performanță creativă. că Originalitatea - aptitudinea subiecților de a da răspunsuri neuzuale, cu frecvență statistică mică, dar care trebuie să corespundă exigențelor realității. Este evaluată prin produsul care prezintă calitățile: noutate, imprevizibilitate și efect de surpriză. A. Osborn
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
declanșează activitatea individului, o orientează către anumite scopuri și o susține energetic. Motivația alimentează și susține efortul creator „cauza internă” a comportamentului, fiind un aliat de bază al individului în lupta cu diferitele obstacole ce apar. Motivația intrinsecă îndeplinește rolul definitoriu în creativitate. Teresa M. Amabile consideră că motivația extrinsecă este eficientă pe termen lung, în timp ce motivația intrinsecă este prioritară ăn sarcinile pe termen scurt. Trebuințele, motivele, atitudinile, interesele, convingerile, idealurile, concepția despre lume și viață, sunt în strânsă legătură în cadrul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
fiind pus adesea în situația de a reconstrui imaginea unor realități (evenimente, fapte istorice, plante și animale etc.) pe care nu le-au cunoscut niciodată. Pot fi distinse două stadii ale dezvoltării imaginației de-a lungul micii școlarități: unul inițial, definitoriu pentru primele două clase, caracterizat prin aspectul, însă, imperfect, sărac în detalii al imaginilor create. Către începutul clasei a treia se conturează un nou stadiu determinant de contactul sistematic cu procesele de învățare, care introduc o oarecare ordine și sistematizare
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
elevul este informat asupra rezultatelor muncii sale, ceea ce favorizează progresul la învățătură. Activitatea fiecărui elev se desfășoară în ritmul propriu. Utilizarea calculatorului în sistemul educațional a devenit o practică firească mai ales din considerente de creștere explozivă a câtorva elemente definitorii, cum ar fi: volumul cunoștințelor de asimilat, necesitatea unei mai flexibile organizări și sistematizări a acestor cunoștințe, nevoia unei mai rapide și amănunțite evaluări, necesitatea unei restructurări în ceea ce privește sistemul de gestiune a procesului de învățământ. Privind instruirea asistată de calculator
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92820]
-
operei de artă prin care poate fi definită entitatea ei. În acest context, obiectele de artă sunt văzute necondiționat, ca lurcuri în sine ce pot avea o prezență valentă prin intermediul atributelor lor. Categoriile ontologice 21 ca res sau ens sunt definitorii în determinarea naturii obiectului, iar aliquid și verum în trasarea laturii transcedentale a obiectului artistic. O categorie cu statut aparte este cea de pulchrum, dobândită numai prin contemplație, ea având un statut subiectiv ce prezintă o validitate universală. Toți acești
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în determinarea naturii operei de artă, categoriile fundamantale ca lucrul, calitatea și în cazul de față, evenimentul devin atribute ale entității artei. Dar, pentru că entitatea artei este singulară, existent autonom, anumite atribute ca parte, întreg, dependent sau independent vor deveni definitorii în determinarea entității artei. Pentru a vedea dacă un obiect este concret sau abstract sau dihotom trebuie să analizăm modul în care o categorie întră în relație cu cealaltă. 4.2. Problema referenței artei Un alt pericolul pe care îl
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o joncțiune între forma și conținutul de care predispune, unde forma ne oferă tipul de artă, iar conținutul exprimă înțelesurile sale. Arta este o expresie a adevărului și a frumosului, în timp ce experiența estetică este o (re) interpretare continuă a obiectelor definitorii artei. Fiecare operă de artă este caracterizată de o infinitate de înțelesuri aflate în starea de deschidere a artei formând statutul cognitiv al artei. 1.2. Obiectul, obiectivitatea și opera de artă Opera de artă pot fi înțeleasă fie ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sunt proprietățile artei? Răspunzând la acestea întrebări ne putem îndrepta spre o înțelegere completă a operei de artă, chiar dacă orice definiție este problematică deoarece opera de artă, prin natura sa, depășește mereu limitele unei definiții universale. Pentru a simplifica problematica definitorie a operei de artă, înțelegerea sa contemporană se face prin intermediul caracteristicilor instituționale, adică prin intermediul proprietățiilor relaționale ale operei de artă. După cum am arătat, trăsătura esențială a operei de artă este cea de existență trans-istorică, de aceea o înțelegere (universală) a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a diferenția tipul de obiect în cauză. Dacă opera de artă este o creație spirituală înseamnă că ontologia poate explica ce este această prezență cu ajutorul fenomenologiei 19. Pe de altă parte, istoricitatea operei nu este considerată de Ingarden ca fiind definitorie în înțelegerea operei de artă, deoarece Ingarden crede într-un sistem ideal al unor întrebări fundamentale demonstrate logic ce se află în relație cu anumite obiecte. Dar pentru că opera are ca proprietate artisticitatea înțeleasă ca istoricitate - o evoluție infinită a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este o imagine mentală diferită ontologic de obiectul perceput. Cele două stadii ontologice ale obiectului de artă demonstrează fenomenalitatea la care este supus în cadrul experienței estetice. Experiența estetică duce la înțelegerea obiectului estetic ca aparență. Aparența ca stare ontologică este definitorie pentru obiectele obișnuite alături de calitățile lor, cu spațialitatea și temporalitatea lor. Prin intermediul aparenței obiectului (de artă) ia ființă un proces paradigmatic prin care se pot interpreta anumite situații sau prezențe. Pentru cercetarea ontologică aparența obiectului de artă nu înseamnă o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care dețin unitatea unui întreg sunt obiectele nonsuficiente prin sine însuși, în timp ce obiectele ce nu țin de unitatea unui întreg sunt suficente prin sine însele. Unitatea unui întreg nu trebuie luată ca o compoziție de entități ontologice, ci de entități definitorii obiectului de artă ce se află într-un raport de interdepedență. Această diferență între obiectele suficiente și nonsuficiente se găsește și la Husserl 39, în diferența dintre părțile concrete și părțile abstracte ale unui obiect. Prin părțile concrete ale unui
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fie ca alegorie, fie ca hiperbolă, fie ca litotă. Metafora este un tip de trop prin intermediul căruia se face posibilă transmiterea proprietăților unui obiect sau fenomen la altul datorită similarităților sau contrastelor. Prin metaforă se poate crea o singură imagine definitorie a obiectului de artă. Metafora elimină adverbul ca sau locuțiunea ca și cum reducând diferența dintre obiecte sau fenomene. Totodată, flexibilitatea de apariție a metaforei duce la prezența afectului care duce la scăderea spațiului semantic lăsând loc unei multitudini de caracteristice denotative
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
compozițională și dimensiunea sa estetică. Definirea calităților literare presupune înțelegerea compoziției artistice - a creației - unui text literar, iar acestea sunt condiții necesare și suficiente pentru orice discurs literar. Prin investigația ontologică se identifică noțiunea de limbaj ca element principal și definitoriu literaturii, având ca efect punerea unor condiții necesare în dezvoltarea sa față de obiect, întrucât opera literară nu este doar operă de artă, ci și un obiect. Opera se sprijină în permanență pe o entitate din lumea experienței pe care este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
se poate baza pe gest, mișcare sau efecte vizuale și sonore. Prima se bazează numai pe limbaj, în timp ce a doua are nevoie să fie performată. Limbajul literar trebuie să fie un limbaj deschis care intră în opoziție cu limbajul restrâns definitoriu scenariilor de film sau liedurilor muzicale. Opera literară poate exista în formă scrisă sau orală. La origine, literatura se prezintă ca un fenomen oral. Scriitura servește la transpunerea cuvântului vorbit pe un suport tehnic pentru procesul de citire. Acest lucru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un dispozitiv și un proces mecanic în procesul creativ. Un dispozitiv ce se află între obiectul original de copiat sau de fotografiat și reproducția sa. Procesarea fotografiei necesită cunoștințe în chimie, optică sau în gestionarea jocului luminii, toate reprezentând elemente definitorii compoziției imaginii complete. Imaginea este un produs imediat, dar cu ajutorul procesului creativ al spiritualității omului. Fotografia este definită prin absența activă a omului. Imaginea din cadrul artei fotografice aduce un surplus de calitate prin intermediul credibilității, lucru care lipsește din cadrul altor arte
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cunoaștere a realului pentru ca evidențierea lumii independente a filmului să fie posibilă. Pentru ca determinarea realității să fie completă, filmul apelează la narativitatea sa, prin care reprezentarea imaginii poate fi experimentată prin lectură. Astfel, filmul cuprinde, prin apariția sa, elemente componente definitorii diferitelor forme de artă, cum este lectura. Dar acest lucru nu duce la o identificare a cinematografiei cu literatura, ci la o apropiere prin modul lor de existență. Experiența reprezentării cinematografice oferă o imagine unde spectatorii descoperă obiectele și ideile
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
definit și de modalitățile tehnice de aduce în existență filmul în fapt. Tehnicile cinematografice au și rolul de a determina compoziția interioară a filmului. De exemplu, filmul mut înseamnă lipsa dialogului direct și a cuvântului, narativitatea este un constituent ontologic definitoriu pentru orice formă artistică a filmului. Pe când filmul sonor este caracterizat de sunetul analog. Ecranul de proiecție se referă la filmele alb-nebru și nu la filmele contemporane fără culoare. Este folosit ca metonimie pentru întreaga industrie a filmului. Arta oferă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
interest in some mode of scientific achievement; and by sensitiveness to the rights and claims of others - conscientiousness". cf. John Dewey, Democracy and Education, The Project Gutenberg Ebook, 2008. 19 Tudor Vianu identifică arta ca fiind determinată de nouă elemente definitorii pentru orice tip de ontologie. Plecând de la o fenomenologie simplă a conștiinței Tudor Vianu ajunge să stabilească cele nouă elemente definitorii ale unei opere de artă: 1) produsul; 2) unitar și multiplu; 3) înzestrat cu valoare; 4) obținut prin cauzalitate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Democracy and Education, The Project Gutenberg Ebook, 2008. 19 Tudor Vianu identifică arta ca fiind determinată de nouă elemente definitorii pentru orice tip de ontologie. Plecând de la o fenomenologie simplă a conștiinței Tudor Vianu ajunge să stabilească cele nouă elemente definitorii ale unei opere de artă: 1) produsul; 2) unitar și multiplu; 3) înzestrat cu valoare; 4) obținut prin cauzalitate finală; 5) al unui creator moral; 6) dintr-un material; 7) constituind un obiect calitativ nou; 8) original imutabil; 9) ilimitat
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
silabe dintre care prima și ultima sunt accentuate (΅ ˇ ˇ ΅). c.f. Jan Mukařovský, On Poetic Language, traducere de John Burbank and Peter Steiner, Ridder Press, New York, 1976. 38 Pornind de la modelele metrice putem identifica o compoziție interioară a poeziei definitorie anumitor autori, curente sau tradiții. De exemplu: pentrametru iambic - John Milton, Paradisul pierdut; hexametrul dactilic - Homer; tetrametrul iambic - A. Puskin, Eugene Onegin; octametrul trohaic - E.A. Poe - Corbul etc. 39 "A novel might be characterized as follows: its content would be
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un evantai larg de laturi ale personalității celor care încep să practice organizat jocul de baschet, laturi care sunt puse în valoare de CRITERIILE DE SELECȚIE. Aceste criterii de selacție au caracter obiectiv și fiecare din ele corespunde unei laturi definitorii pentru profilul jucătorului de baschet. 1. Criteriile medico - biologice stabilesc starea de sănătate și principalele date referitoare la dezvoltarea somato - funcțională a organismului: examen antropometric, somatoscopic, determinarea stării funcționale a sistemelor cardiorespirator și neuropsihic. 2. Criteriile somatice stabilesc nivelul de
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
este strict delimitat pentru fiecare joc sportiv în parte. De exemplu, numărul sportivilor ce alcătuiesc echipa de rugby este de 15, la fotbal 11, handbal 7, polo pe apă 7, volei 6, baschet 5. Nu dimensiunea numerică în sine este definitorie pentru grupul sportiv, deoarece ea constituie numai condiția unei deosebite interacțiuni a membrilor. Cea mai importantă caracteristică a grupului sportiv ar fi numărul mic de membri, ce permite fiecăruia dintre jucători să cunoască și să perceapă individualizat pe ceilalți membri
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
statut, statutul lui este lotul într-o structură de relații sociale. Cătălin Mamali definește statutul ca o "poziție într-o colectivitate umană determinată de totalitatea normelor și criteriilor formale și informale pe care colectivitatea respectivă le acceptă și le consideră definitorii pentru poziția respectivă." Statutul exprimă faptul că în cadrul grupurilor și colectivităților, comportamentele persoanelor se diferențiază potrivit pozițiilor, funcțiilor și locurilor pe care le ocupă acestea în cadrul anumitor structuri și situații sociale. El constă într-o colecție de reguli și obligații
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
probleme de securitate ale secolului XXI. Continuarea procesului de integrare a țărilor din centrul și sud-estul Europei, adoptarea de noi firme de cooperare și dialog cu Federația Rusă și Ucraina, amplificarea dialogului mediteranean precum și dezvoltarea Parteneriatului pentru Pace, reprezintă elementele definitorii ale noului N.A.T.O. Extinderea N.AT.O. a reprezentat un proces deschis și de durată și nu un eveniment izolat. Potrivit „studiului asupra extinderii N.A.T.O.” din decembrie 1944, ...”procesul de lărgire a N.A.T.O.” trebuie să cuprindă trei elemente
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
Alianță defensivă al cărei ecou fundamental este acela de a menține pacea în zona Euro-Atlantică și de a asigura securitatea membrilor săi. 1. Politica „ușilor deschise”. Îl reprezintă summit-ul de la Madrid din 1997 - eveniment major în istoria Alianței. Elementele definitoriii ale unui nou N.A.T.O. sunt: - asumarea angajamentului de a contribui la o mai mare stabilitate a spațiului euro-atlantic prin primirea de noi membri; - înființarea Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic care reunește state membre ale O.S.C.E.; - eficientizarea structurii de comandă
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]