2,973 matches
-
i fostul student al lui Iorga, Ion Mihalache. Regele ? i regimul liberal nu aveau �ncredere nici �n Partidul ?? r? nesc, nici �n Mihalache, care purta simbolic costumul s? u na? ional chiar ? i la recep? iile regale. Mihalache era cinstit ? i un democrat convins. Aceasta nu l? a oprit pe Regele Ferdinand s? fac? tot timpul glume de prost gust pe seama �c? m??îi� ?? r? ne? ți a lui Mihalache său s? fie �ngrijorat de partidul lui. Dincolo de politică tradi? ional? �?i f? cea ceva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvania �ntr? un fel de �Elve? ie oriental? �. Iorga ? i J�szi aveau de mult? vreme leg? turi. J�szi venea acum la Bucure? ți că s? se �nt�lneasc? cu Iorga ? i s? aib? o discu? ie �că de la democrat la democrat�. I?a explicat acestuia c? era �n favoarea republicii lui K�rolyi, dar se �mpotrivea regimului lui B�la Kun (mul? i din ai c? rui lideri fuseser? studen? îi profesorului J�szi), care �l tolera; dar regimul lui Horthy inten
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un fel de �Elve? ie oriental? �. Iorga ? i J�szi aveau de mult? vreme leg? turi. J�szi venea acum la Bucure? ți că s? se �nt�lneasc? cu Iorga ? i s? aib? o discu? ie �că de la democrat la democrat�. I?a explicat acestuia c? era �n favoarea republicii lui K�rolyi, dar se �mpotrivea regimului lui B�la Kun (mul? i din ai c? rui lideri fuseser? studen? îi profesorului J�szi), care �l tolera; dar regimul lui Horthy inten? iona s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d? o �d? un? toare�206. �ntruc�ț clanul Br? tianu de? inea �nc? puterea, din decembrie 1927 p�n? �n noiembrie 1928, prim? ministru a fost Vintil? Br? tianu. �n vară lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care ? i?a �nceput carieră politic? că democrat sub �ndrumarea lui Maniu, devenind ulterior ideologul corporatismului ? i al fascismului �n Rom�nia, a conferen? iat la ? coală de Văr? a lui Iorga despre �falsă legalitate� care predomina �n Rom�nia207. Manoilescu l? a vizitat pe Carol �n exil ? i a adus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? devin? �apanajul tuturor�230. Depresiunea a afectat grav scenă rom�neasc? , unde oamenii (�n special ?? r? nimea) nu?? i reveniser? �nc? de pe urma greut?? ilor �ndurate �n timpul efortului de industrializare for? at? al liberalilor. Ar fi putut oare guvernul constitu? ional democrat al lui Maniu s? supravie? uiasc? crizei economice? R? spunsul a devenit academic: �n diminea? a zilei de 7 iunie 1930, la ora 5 a.m., Puiu Dumitrescu l? a trezit pe Iorga d�ndu? i ? tirea c? prin? ul Carol aterizase �n Transilvania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe un �dandy dec? zut�, acuz�ndu? l c? nu a ap? raț interesele rom�nilor �n Parlamentul Ungar, men? ion�nd leg? turile lui ambigue cu b? ncile din Blaj ? i condamn�nd �devotamentul (s? u) fanatic fă?? de Internă? ionala Democrat? �. Iorga �ncheia toate acestea cu o tent? gen rela? îi cu publicul aproape american?: �Sper c? v?am convins! �22 Maniu va deveni cur�nd unul dintre oamenii pe care Iorga �era �nc�ntat s?? i urăsc? �. �n octombrie 1930, Maniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cinci ani c�nt? reau greu pe scena Rom�niei. Iorga, candid�nd tot �n cadrul �Uniunii Na? ionale�, a ob? inut 2,28% din voturi (5 mandate). Pu? în timp dup? aceea, partidul lui Iorga ? i?a reluat vechiul nume: Partidul Na? ional Democrat 90. Maniu ? i Carol nu se puteau �n? elege. Un incident ur�ț a avut loc �ntre Carol ? i ministrul de interne, Mihalache, �n care a fost implicat ? i colonelul Gavril? Marinescu, legendarul prefect al Poli? iei Bucure? țiului, numit personal de rege
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iat? ce scria Iorga: �Nu un nenorocit ca mine, care lupt? aici pentru aceste idei (democrate) ? i este l? sat singur �n lupta lui at�ț de cei suspu? i c�ț ? i de cei de r�nd, spune acest lucru, ci un democrat francez, un democrat incontestabil de talia Dlui Tardieu! �93. �n martie 1933 a izbucnit scandalul ? koda? Seletzky, o dezv? luire ur�ț? a corup? iei, spionajului ? i l? comiei �n care erau implicate �nalte oficialit?? i ale guvernului Na? ional??? r? nesc. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga: �Nu un nenorocit ca mine, care lupt? aici pentru aceste idei (democrate) ? i este l? sat singur �n lupta lui at�ț de cei suspu? i c�ț ? i de cei de r�nd, spune acest lucru, ci un democrat francez, un democrat incontestabil de talia Dlui Tardieu! �93. �n martie 1933 a izbucnit scandalul ? koda? Seletzky, o dezv? luire ur�ț? a corup? iei, spionajului ? i l? comiei �n care erau implicate �nalte oficialit?? i ale guvernului Na? ional??? r? nesc. Iorga a sugerat c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia că un rezultat al unui proces organic. Anomaliile din politica rom�neasc? nu au f? cut dec�ț s?? i �nt? reasc? ulterior �ndoielile. Frustr? rile lui s�nt un memento al faptului c? , din toate poverile pe care un democrat moderat (sau chiar o fiin?? uman? cu bun sim?) le suport? �ntr? o ? ar? s?rac? din lumea a treia � cum era pe atunci Rom�nia �, speran? ele exagerate pot deveni cea mai grea povar? dintre toate. Că intelectual, Iorga era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
35�Neamul rom�nesc�, 11 iunie 1906 ? i 9 iulie 1906 36�Neamul rom�nesc�, 20 septembrie 1923 37�Neamul rom�nesc�, 25 martie 1907. Vezi ? i N. Iorga, Cuv�ntarea ? inut? la �ntrunirea comitetului executiv al Partidului Na? ional Democrat de la 11 august 1935 la V? lenii de Munte, Bucure? ți, 1935, p. 19 38 Autorului nu-i venea s? -?i cread? ochilor g? sind �n coresponden? a lui Iorga c�teva scrisori ale lui Cuza. Acesta descrie incidentul conflictual banal dintre evrei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ar fi vorba de România. Care a trăit drama totalitarismului. Și, vigilentă, nu trebuie să mai îngăduie reapariția derapajelor. În fond, același lucru îl pot face și Juan Carlos, și Chirac, și Berlusconi, și Blair, dar asta, nota bene, în democrații durabile și consecvente cu ele însele. Să revin. Putea lipsi din tacîm omniprezentul Năstase? Nu putea. Îl aflăm în imaginea următoare, grimat ca o statuie impenetrabilă, flancat de un președinte de Uniune, încremenit și el în respect, și... și... de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stăruit, în preocupările sale, în mod deosebit, asupra neuro-sifilisului. Caracteristică pentru Școala Ballif este orientarea fiziologică în patogenia bolilor psihice, concepție care s-a reflectat în timp destul de mult, în plan național, în domeniul specialității bolilor psihice. A fost un democrat convins, militant declarat pentru socialism, suferind mult timp consecințele unei atitudini care a fost plină de demnitate și de o nobilă modestie și consecvență. O retrospectivă de ansamblu a operei prof. Ballif conturează mai multe direcții de preocupări. Ne referim
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
muncă”. Se declară ,,sociolog” te miri cine pe motiv că, la un moment dat, scrie la un ziar, ocupă o funcție În ierarhia politică sau administrativă. Abia dacă fac deosebirea Între ,,științele nomotetice” și ,,științele ideografice”, dar se declară ,,tineri”, ,,democrați” și ,,competenți”. Nu-i vorbă că și sociologii - cel puțin, unii dintre ei - i-au primit cu brațele deschise. Peisajul sociologiei În România de azi este departe de ceea ce mulți dintre noi am sperat În momentul euforiei prăbușirii comunismului. Domenii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ortodoxia folosită drept categorie înglobantă. Dar a fost doar o manevră retorică de circumstanță, căci, după victorie, președintele a respectat cuminte regulile pluralismului. în campania din 2009, dl Mircea Geoană a răsturnat (pentru foarte scurt timp) avantajul retoric în favoarea social democraților, declarîndu-l pe Patriarhul Daniel modelul de om pentru societatea noastră. Ba a mai și citit, de pe bilețelul furnizat la moment de consilierul său, un pasaj din Sfîntul Ioan Gură de Aur, răzbunînd astfel încurcătura în care fusese pus, cu treisprezece
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și democrația (liberală): un cadru de analiză Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser În general, mai cu seamă în Europa și America Latină, mișcările populiste sunt privite ca amenințări la adresa democrației. Totuși, noii populiști susțin, în mod explicit, că sunt adevărați democrați care reclamă puterea pentru popor. (Canovan, 2004: 244) Introducere Neîndoielnic, populismul este unul dintre termenii de care se uzează și se abuzează cel mai des, atât în interiorul spațiului academic, cât și în afara lui. Uneori pare că aproape orice politician, sau
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au în realitatea cotidiană doar o relevanță parțială. De altfel, modelului consensualist al democrației, atât de răspândit în Europa de Vest (Lijpart, 1999), i se opune, deja, modelul conflictului, care prevalează în organizațiile politice din lumea anglo-saxonă, organizații care sunt, de asemenea, democrații liberale. În plus, Dahl (1970, 1989) nu ignoră existența luptelor care nu pot fi întotdeauna soluționate definitiv pe căi democratice și de aceea el argumentează că în anumite condiții (e.g. state-multietnice) o soluție o poate reprezenta dizolvarea comunității politice în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
numele partidului și afișând noi lideri de partid tineri. În 1992, liberalii au dat tonul și și-au schimbat numele din Partij voor Vrijheid en Vooruitgang (Partidul pentru libertate și progres) (PVV) în Open Vlaamse Liberalen en Democraten (Liberalii și Democrații Flamanzi) VLD. Schimbarea a fost inițiată de Guy Verhofstadt, noul lider al PVV, care și-a prezentat ideile privind reformarea politicii belgiene într-o serie de "Manifeste Cetățenești" publicate între 1989 și 2006. În aceste manifeste, Verhofstadt a afirmat că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
s-au făcut unele reforme, însă, adesea, acestea au avut o altă direcție decât cea promovată de VB. Astăzi, legislația belgiană privind aceste aspecte este mai degrabă liberală, mai cu seamă dacă o comparăm cu cea care funcționează în alte democrații consensualiste ale Europei de Vest, așa cum sunt, de exemplu, Danemarca, Olanda sau Elveția. În anii '80 și '90, partidele consacrate belgiene au impulsionat apariția unui cadru legislativ, considerat a fi unul foarte progresist. La începutul anilor 1980, Belgia a abolit
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Václav Havel, președintele Cehoslovaciei (1989-1992) și mai târziu al Cehiei (1993-2003). Cu toate acestea, exista o viziune comună împărtășită atât de centru, cât și de centru stânga, cu un accent mai consistent în favoarea aranjamentelor tradiționale corporatiste ale Social-Democraților și Creștin Democraților (vezi Machonin, 1996: 31-43; Pithart & Klaus, 1996; Potůček, 1999). Situarea Republicanilor în interiorul acestei dezbateri și identificarea modului în care acest partid înțelegea democrația sunt destul de problematice. În primul rând, Republicanii au arătat un interes destul de limitat pentru politicile publice sau
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
existența legislației privind lustrația care a restricționat accesul foștilor înalți funcționari comuniști la demnitățile publice (Williams 2003), partidele politice mainstream s-au mulțumit să mențină un cordon sanitar informal, dar susținut, împotriva KSČM. Singura excepție a fost reprezentată de Social- Democrații Cehi (ČSSD) care, la congresul din 1995, au adoptat o rezoluție formală care interzicea cooperarea cu comuniștii și cu alte "partide extremiste". Rezoluția identifica o serie de partide extremiste, alături de KSČM figurând și SPR-RSČ. Cu toate acestea și în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dreapta nu a fost combătut pe cale politică, ci a fost condamnat din punct de vedere moral și diabolizat. În locul efortului de înțelegere a cauzelor succesului FPÖ (și a altor partide populiste de dreapta), s-a făcut o separație între "noi" - "democrații cei buni" - și "ei" - "extrema dreaptă cea rea". Conform acesteia, democrația nu este pusă în pericol de populiștii de dreapta, ci de un discurs moral care evită confruntarea politică necesară cu aceștia. În privința tratamentului aplicat minorităților naționale, refugiaților și imigranților
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de democrație participativă și de includere, regimul Chávez a făcut progrese considerabile în comparație cu democrația lovită de criză și discreditată a anilor 1990. Într-adevăr, la apogeul popularității sale la mijlocul anilor 2000, regimul Chávez a fost unul de succes în comparație cu alte democrații din America Latină. În sondajele de opinie la nivelul continentului realizate în 2005, de exemplu, cetățenii venezueleni au fost cei mai puțin înclinați, dintre toți respondenții din America Latină, să afirme că politica este prea complicată pentru a fi înțeleasă, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politic. Mesajul central al campaniilor populiste este acela că elita politică tradițională este exclusivistă, coruptă și nereprezentativă și că instituțiile regimului existent nu sunt, prin urmare, chiar democratice. Fujimori, Chávez și Correa au susținut cu toții că țările lor nu erau democrații, ci "partidarhii" (un sistem de "conducere prin partide", iar nu prin intermediul "poporului"), și toți și-au făcut campanie promițând să distrugă vechea elită în numele "adevăratei" și "autenticei" democrații. Acolo unde asemenea discursuri au avut succes, populiștii au câștigat un mandat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lucru să fie mai ușor, dându-le adversarilor o cauză comună și inspirația de a coopera în maniere cu totul improbabile înainte, dincolo de diferențele lor ideologice și etnice, cum a fost, de exemplu, coaliția compusă din dezertori de la HZDS, creștin- democrați, comuniști și maghiari, care l-a îndepărtat pe Mečiar din funcția de premier în 1994 și i-a luat puterea în 1998. HZDS a subliniat în nenumărate rânduri tema "întovărășirilor ciudate" și a caracterizat întreaga opoziție ca fiind nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]