3,462 matches
-
1926).Condamnat în 1947 la 5 ani de detenție pentru intenția de recere frauduloasă a frontierei de stat.Cauza a fost casata în 1964. Tatiana Ț.(Gh.) Bețivu (n. 1918), Nadejda A. Bețivu, Ecaterina A. Betivu. Încadrate la “chiburi” și deportate în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitate în 1990. Miluța C. Burbulea (n. 1885), Alexandra I. Burbulea (n. 1930).Deportate în 1949, în regiunea Kurgan încadrați că familie de “chiaburi”. Eugenia C. Burlacu (n. 1880), Alexandru C. Burlacu, fiul (n. 1912
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
a fost casata în 1964. Tatiana Ț.(Gh.) Bețivu (n. 1918), Nadejda A. Bețivu, Ecaterina A. Betivu. Încadrate la “chiburi” și deportate în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitate în 1990. Miluța C. Burbulea (n. 1885), Alexandra I. Burbulea (n. 1930).Deportate în 1949, în regiunea Kurgan încadrați că familie de “chiaburi”. Eugenia C. Burlacu (n. 1880), Alexandru C. Burlacu, fiul (n. 1912).Acuzați de colaboraționism și deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitati în 1991. Ilarion C. Cibotaru (n. 1898), Axenia
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
Kurgan.Reabilitate în 1990. Miluța C. Burbulea (n. 1885), Alexandra I. Burbulea (n. 1930).Deportate în 1949, în regiunea Kurgan încadrați că familie de “chiaburi”. Eugenia C. Burlacu (n. 1880), Alexandru C. Burlacu, fiul (n. 1912).Acuzați de colaboraționism și deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitati în 1991. Ilarion C. Cibotaru (n. 1898), Axenia A. Cibotaru, soția (n.1890).Supuși represiunii în 1949 că famiglie de “chiaburi”. Pavel I. Cibotaru, Ana C. Cibotaru (n. 1906), Mircea C. Cibotaru (n. 1931
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
Reabilitati în 1991. Ilarion C. Cibotaru (n. 1898), Axenia A. Cibotaru, soția (n.1890).Supuși represiunii în 1949 că famiglie de “chiaburi”. Pavel I. Cibotaru, Ana C. Cibotaru (n. 1906), Mircea C. Cibotaru (n. 1931), Ion P. Cibotaru (n. 1935).Deportați în regiunea Kurgan(1949).Reabilitați în 1991. Ștefan V. Cibotaru (n. 1892). Încadrat în “chiaburi”și supus represiunii în 1949. Grigore D. Cojocaru (n. 1888), Zinovia I. Cojocaru, soția (n. 1895), Irina F. Spânu, fiica (n. 1925). Deportați în 1949
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
n. 1935).Deportați în regiunea Kurgan(1949).Reabilitați în 1991. Ștefan V. Cibotaru (n. 1892). Încadrat în “chiaburi”și supus represiunii în 1949. Grigore D. Cojocaru (n. 1888), Zinovia I. Cojocaru, soția (n. 1895), Irina F. Spânu, fiica (n. 1925). Deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Motivul reprimării: famiglie de “chiaburi”.Reabilitați în 1989. Atanasie N. Cojocaru(fost primar de Baraboi), Zinaida (Zamfira) I. Cojocaru, soția (n. 1880). Acuzați de colaboraționism și deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitați în 1991
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
n. 1895), Irina F. Spânu, fiica (n. 1925). Deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Motivul reprimării: famiglie de “chiaburi”.Reabilitați în 1989. Atanasie N. Cojocaru(fost primar de Baraboi), Zinaida (Zamfira) I. Cojocaru, soția (n. 1880). Acuzați de colaboraționism și deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitați în 1991. Vasile A. Cojocaru (feciorul lui Atanasie și al Zinaidei) (n. 1912),șef de post(polițist), tata a trei copii,care nu-l mai văd. Supus represiunii în 1949.Reabilitat în 1991. Dionisie
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
Costișa (n. 1880).Supusă represiunii în 1949, fiind încadrată în “chiaburi”. Vasile I. Cotorcea (n. 1871), Maria A. Cotorcea, soția (n. 1871). Încadrați în “chiburi” și supuși represiunii în 1949. Simion Gheorghe Damian (n.1920). Acuzat de trădare de patrie. Deportat în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitat în 1990. Constantin F. Damian (n. 1876), Ana S. Damian (n. 1937). Supuși represiunii în 1949 că familie de “chiaburi”. Alerei A. Elpujan(n. 1893), Maria A. Elpujan, fiica adoptiva(n. 1938).Supuși represiunii
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
P. Tcaci (n. 1902), condamnat în 1949 la 10 ani de muncă silnica din motive religiose (sectant - inochentist). Reabilitat în 1990. Ana A. Tcaci, soția, Andrei, fiul (n. 1927), Maria (Eudochia) L. Tcaci, nora (n. 1927), Iulia, fiica (n. 1944). Deportați în 1949 în regiunea Kurgan. Reabilitați în 1990. Nicolae Al. Caraiman (n. 1910), supus represiunii în 1950. Reabilitat în 1991. Andrei V. Damian (n. 1906),supus represiunii în 1950. Reabilitat în 1991. Pavel I. Gandrabura (n. 1905), supus represiunii în
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
administrator apostolic al Diecezei de Iași (18 octombrie 1944 - 30 octombrie 1947, 26 iunie 1949 - 25 mai 1950). s-a născut la data de 25 aprilie 1880 în colonia Landau din Ucraina, într-o familie de origine germană care fusese deportată în sudul Rusiei țariste. El a urmat studii la Seminarul Romano-Catolic din Saratov și apoi la Colegiul "Germanicum" din Roma, unde și-a luat doctoratul în filozofie și teologie. La data de 24 iunie 1905 a fost sfințit ca preot
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
parohiei Hamba, județul Sibiu. Ca preot titular a servit în Racovița din 12 august 1917 și până în 2 februarie 1919, când a fost încorporat ca preot militar la un regiment de obuziere din Cluj. În perioada 1916 - 1918 a fost deportat în Ungaria, ca „indezirabil”. Imediat după primul război mondial, în perioada 1918-1921, a fost primul notar al Racoviței din noua Românie "unită" și a organizat cu „"Gărzile Naționale Române"” protecția racovicenilor în starea de anarhie generalizată a sfârșitului de război
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
locotenent al Basarabiei, Efrem Enăchescu, emitea ordinul circular nr. 16649 către toți clericii din parohii. În acel ordin circular se spunea, între altele: "În timpul ocupației sovietice (1940-1941) mulți clerici basarabeni și numeroși creștini devotați Bisericii au fost martirizați, schingiuiți sau deportați de stăpânirea ateistă. În vederea întocmirii unui MARTIROLOG al Bisericii basarabene, vă invităm a proceda de urgență la adunarea datelor necesare cu privire la acești clerici și credincioși - stabilind cu precizie când, unde și în ce împrejurări au suferit aceștia din cauza prigoanei dezlănțuite
Martirologiul Bisericii Basarabene () [Corola-website/Science/309543_a_310872]
-
în 1945 a slujit pentru puțină vreme ca loc de cult dar a fost închisă din lipsa membrilor și după o scurtă utilizare comercială este folosită astăzi drept locuință. Ușa originală s-a păstrat. Mulți evrei din Warburg au fost deportați la Riga. Câteva familii evreiești au revenit la Warburg după 1945. S-a încercat reconstruirea comunității dar acest lucru a eșuat din lipsa numărului de bărbați necesar pentru menținerea ei. Astăzi trăiesc doar puțini evrei în Warburg. Ultimele alegeri locale
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
nivelul Racoviței numărul beneficiarilor acestei reforme a fost mic, după cum mică a fost și întinderea loturilor acordate în suprafețele de teren de „La Bradu” și „Peste Olt”, terenuri aflate la acea dată în posesia sașilor din Bradu, care au fost deportați în Rusia. Bucuria celor împroprietăriți a fost însă de scurtă durată, deoarece ei au fost primii care au fost obligați să se înscrie după doar cinci ani, în 1950, în Gospodăria Agricolă Colectivă (G.A.C.). Alegerile din 19 noiembrie 1946
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Frankfurt am Main. În perioada 1937-1941, a studiat germanistica, estetica și limba greacă la Universitatea din Cluj. Din 1941 până în 1944 a funcționat ca profesor de limbă germană la Școala Adam Müller-Guttenbrunn din Arad.<br> În anii 1945-1948 a fost deportat pentru muncă forțată în Uniunea Sovietică. Întors din lagăr, a fost angajat în perioada 1948-1955 ca director de școală în localitatea Sânandrei, din județul Timiș, în anii 1955-1956 a lucrat în Inspectoratul școlar al județului Timiș, iar în perioada 1956-1959
Josef Zirenner () [Corola-website/Science/309676_a_311005]
-
prigoana evreilor prin emiterea unei serii de legi discriminatorii. La început, legile prevedeau o limitare de 20% din numărul total de practicanți a unor anumite profesii. Mai apoi, evreii au devenit țapii ispășitori pentru falimentul economic maghiar și au fost deportați în lagărele de muncă. În 1944, în condițiile în care Armata Roșie înainta spre vest, Miklos Horthy l-a destituit pe premierul fascist al țării și a numit un prim-ministru antifascist, într-o încercare de trecere a țării de
Regatul Ungariei (1920–1944) () [Corola-website/Science/309735_a_311064]
-
Arhiepiscopiei: Sf. Andrei și Sf. Iosif. În 1913 Arhiepiscopul Raymund Netzhammer clădește internatul din str. Călărași, nr.12, cunoscut sub numele de Convictul Sf. Andrei, putând găzdui 100 de elevi interni. În timpul primului Război Mondial, Frații de origine germană sunt deportați și internați, timp de 17 luni, în Moldova. În ianuarie 1918 se întorc și-și reiau activitatea în cele două școli. De la 1 septembrie 1926 acestor două școli primare li se recunoaște din partea Ministerului Educației Naționale, "dreptul de publicitate", prin
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
45 de ani, au fost duși la muncă silnica, în minele și colhozurile din fosta Uniune Sovietică. 30 de șagani au murit de foame sau accidente de muncă și nu s-au mai întors niciodată de acolo de unde au fost deportați! După legea de reformă a pământurilor din 1945, populația germană din România, a fost acuzată de conlucrare cu Germania hitlerista și învinovățita de crime de război! Prin această lege au fost expropriați și li s-a luat tot (pământurile, tractoare
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
rămas până în august 1944, pentru a pune în practică o nouă politică culturală, sub conducerea altui redactor-șef. În această perioadă a publicat și traducerea în limba germană a cuoscutei balade populare românești Miorița. În ianuarie 1945, Reiter a fost deportat în Uniunea Sovietică, într-un lagăr de muncă forțată. La întoarcerea sa, în 1948, s-a reintegrat în viața culturală a germanilor din Banat, reorientată pe căile marxism-leninismului de Partidul Comunist Român. În anii ’50, Franz Liebhard a elaborat un
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
excepții de la regulă, fiind vorba de germanii de pe Volga, deportați imediat după invazia hitleristă din vara anului 1941; precum și de ceceni, kalmuci, tătarii din Crimeea, ingușii, karaceenii, balcari și turcii meshetinți, învinuiți de colaborare cu regimul de ocupație nazist și deportați în masă la sfârșitul celui de-al doilea război mondial în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia. Cine, mai exact, a avut de suferit în primul an de ocupație sovietică și cum iminența izbucnirii războiului cu Germania nazistă a influențat politica Moscovei
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
să se ascundă, 133 n-au fost arestate din motive de boală, 318 și-au schimbat în ajun domiciliul, iar 829 au scăpat, retrăgându-li-se învinuirile ad hoc, „din cauza insuficienței materialelor compromițătoare”. Astfel, din RSSM au fost arestate și deportate în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 - 18 392 persoane, iar din celelalte teritorii românești anexate la 28 iunie 1940 - 11 844 persoane. După estimările guvernului antonescian, 97 la sută dintre cei arestați și deportați în 12-13 iunie 1941
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
au fost arestate și deportate în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 - 18 392 persoane, iar din celelalte teritorii românești anexate la 28 iunie 1940 - 11 844 persoane. După estimările guvernului antonescian, 97 la sută dintre cei arestați și deportați în 12-13 iunie 1941 erau români, o estimare care nu rămâne decât un truc propagandistic în plin război împotriva bolșevismului. În total, în primul an de ocupație sovietică au avut de suferit - prin arestare sau deportare - nu mai puțin de
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
puțin de 86 604 persoane din Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței. Această cifră se apropie de cea calculată de istoricii ruși după documentele de arhivă de la Moscova, adică în jur de 90 000 de persoane reprimate, arestate sau deportate în primul an de ocupație sovietică. Arestările au continuat chiar după 22 iunie 1941. În toiul operațiilor militare, a fost arestat și condamnat la 15 ani deportare Nicolae Costenco, fost redactor șef al revistei interbelice „Viața Basarabiei”. Altor intelectuali, precum
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
1941. În toiul operațiilor militare, a fost arestat și condamnat la 15 ani deportare Nicolae Costenco, fost redactor șef al revistei interbelice „Viața Basarabiei”. Altor intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a incriminat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad hoc. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare” a avut
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare” a avut loc aproape simultan în alte teritorii anexate de URSS conform Pactului Ribbentrop-Molotov. În Țările Baltice, spre exemplu, în noaptea de 13 spre 14 iunie 1941 au fost deportate peste 50 000 de persoane. În ansamblu, în cele aproape 12 luni de putere sovietică în zona baltică au dispărut fără veste sau au fost executate nu mai puțin de 123 000 de persoane. În perioada septembrie 1939-sfârșitul lunii iunie
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
recrutați în armata română și participă la războiul împotriva Uniunii Sovietice, inclusiv la bătălia de la Stalingrad. Ca aliat al Germaniei naziste, România acceptă să preia administrația civilă a teritoriului dintre Nistru și Bug. În Transnistria antonesciană din timpul războiului sunt deportați în masă toți evreii basarabeni și parțial cei bucovineni, considerați de propaganda vremii drept „țapi ispășitori” pentru umilințele armatei române în 1940. Vor fi deportați peste Nistru cca. 147 000 evrei din cele două provincii - Basarabia și Bucovina (în special
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]