3,389 matches
-
când tocmai reușise să domine situația, se transformase într-o spaimă bolnăvicioasă, care nu-l părăsea nici în somn. Reușise să cumpere cu aur întregul aparat politic al Imperiului Otoman, în încercarea de a transforma hotărârea de mazilire și de deportare a lui și a familiei lui în ceea ce nu obținuse nimeni până la el: garantarea domniei pe viață. Știuse că în împărăția padișahului totul se poate cumpăra, dar nu se așteptase ca lucrurile să degenereze într-atât. Cât de sigură era
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își propune să evoce ceea ce, sub un titlu foarte general, s-ar putea numi lecția de spiritualitate a rezistenței anticomuniste. Acest prim volum ne pune în fața celei mai pătimite părți a pământului românesc, Basarabia. Cartea conține un DVD cu filmele: “Deportările din Siberia”, “Deținuții politici din Basarabia” și “Foametea din Basarabia (19461947)”. FILME DOCUMENTARE 1. „La aniversară” Portret Părintele Justin Pârvu Ciclu: Repere Spirituale Românești Descriere: Unul dintre cei mai iubiți duhovnici români în viață, Pr. Justin Pârvu este o pildă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la investitură. Străbătea satele, ascultând, discutând cu țăranii, interesându-se în privința comportamentului jandarmilor și perceptorilor. Analiza cu atenție situația fiecărui reținut, astfel că la ordinul lui mulți dintre cei acuzați de bolșevism, majoritar evrei, au fost scoși din registrele pentru deportare către localități cu nume până atunci obscure din cuprinderea câmpiei transnistrene. Maiorul scoate "rezerva strategică" a colonelului, o sticlă de coniac Martell, la care apelau uneori pentru "limpezirea intelectuală", ținută în raftul de jos al biroului sub niște dosare. Umple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nici bune. Îmi scrie că la Constanța, rușii au făcut liste cu românii de etnie germană. Au trecut și pe la noi acasă iar acum Ileana, nevastă-mea, stă cu frica în sân pentru socri. Se bănuiește o razie mare pentru deportare. Deportare? De ce? Tu ești român, familia ta se află de mult în România. Ce să aibă cu tine? Nu știu. Bine ar fi să se dovedească numai un zvon. Acasă nu pot pleca, că permisii nu se mai dau. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
bune. Îmi scrie că la Constanța, rușii au făcut liste cu românii de etnie germană. Au trecut și pe la noi acasă iar acum Ileana, nevastă-mea, stă cu frica în sân pentru socri. Se bănuiește o razie mare pentru deportare. Deportare? De ce? Tu ești român, familia ta se află de mult în România. Ce să aibă cu tine? Nu știu. Bine ar fi să se dovedească numai un zvon. Acasă nu pot pleca, că permisii nu se mai dau. Dar, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lui de lângă Lugoj. Îl încurajase atunci cum știuse mai bine, chiar dacă și unul și celălalt știau că asemenea dorință e doar un vis. Ca șvab trebuia să înfrunte un viitor nesigur, fiecare clipă din viața lui fiind mereu sub spectrul deportării în lagărele Siberiei. În fața intrării metalice a garajului este așteptat de Ștefan. Trăiți! Am reparat motorul mașinii și acum trebuie să vedem ce facem cu celelalte. Sunt necesare câteva piese de schimb și avem nevoie de semnătura dumneavoastră pe cerere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
justeții bombardamentelor americane asupra Belgradului a arătat adânca dezorientare și polarizare chiar și a intelectualității românești celei mai avizate în privința evenimentelor din Balcani. Descoperirea atrocităților comise, practic, de toate părțile angajate în conflict, a lagărelor și a gropilor comune, a deportărilor și a miilor de refugiați a zguduit profund opinia publică românească, nepregătită să tragă linia logică de la "dragostea de neam și țară" atât de cântată și de fasciști, și de comuniști, până la Armaggeddonul actual. Gropi comune în paradis - iată cum
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tâlhării și violuri, conferința a decis ca țara noastră să fie atribuită În sfera de influență a rușilor, implicit a ideologiei comuniste. Mai mult: delegația română de haimanale au permis rușilor să ocupe Basarabia ce la câteva zile a Început deportarea românilor În Siberia și, repopularea cu populație rusescă ce a continuat până la moartea asasinului Stalin În anul 1953 când abuzurile au fost sistate. Dar, ce s-ar fi putut Întâmpla dacă Stalin mai trăia câțiva ani de zile...? Puterile AngloAmericane
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
așa de tânără, drăguță și deșteaptă va ști să-și facă viața agreabilă, indiferent unde ar arunca-o în clipa următoare soarta și politica. Și după cum i-am explicat și ei, nu putea s-o aștepte nimic mai rău decât deportarea. Nimic mai rău decât asta?! exclamă ea. — Atât, am repetat eu. Nici măcar drumul nu cred că va trebui să ți-l plătești. — Nu-ți pare rău să mă vezi plecând? întrebă ea. — Sigur că-mi pare rău, i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
în Germania. În primăvara anului 1951, familia Popescu împreună cu alte familii de refugiați a fost deportată în Bărăgan în zona Stăncuța Nouă, unde a îndurat suferințe binecunoscute. Trei dintre copii, fiind plecați de la domiciliul familiei (școli, servicii) au scăpat de la deportare. Această deportare a durat timp de cinci ani, până în vara anului 1956, după care familia s-a mutat în comuna Zădăreni, județul Arad. Ulterior copiii au crescut, au intrat în câmpul muncii, s-au instalat în localități din județele Timiș
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Teodora Dănilă (născută Popescu) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1681]
-
În primăvara anului 1951, familia Popescu împreună cu alte familii de refugiați a fost deportată în Bărăgan în zona Stăncuța Nouă, unde a îndurat suferințe binecunoscute. Trei dintre copii, fiind plecați de la domiciliul familiei (școli, servicii) au scăpat de la deportare. Această deportare a durat timp de cinci ani, până în vara anului 1956, după care familia s-a mutat în comuna Zădăreni, județul Arad. Ulterior copiii au crescut, au intrat în câmpul muncii, s-au instalat în localități din județele Timiș și Arad
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Teodora Dănilă (născută Popescu) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1681]
-
ridice, din ultimul rând, din penumbra sălii, izbucnește un glas: Sînt șeful Comunității evreiești din Arad, Majestate, și am vârsta Voastră, Sire! În 1943, împreună cu mama Majestății Voastre, regina Elena, l-ați împiedicat în repetate rânduri pe Antonescu să facă deportări, ați intervenit în repetate rânduri pentru Comunitatea evreilor din România și ați salvat, prin omenia Majestății Voastre, zeci de mii de vieți. Nimeni nu v-a mulțumit vreodată pentru asta prin viu grai. Permiteți-mi să o fac eu acum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
s-au despărțit și s-a înființat Biserica Creștin Ortodoxă Română care își Ținea sărbătorile după calendarul nou. Tot cam în acea perioadă nedeia s-a Ținut în prima zi de joi, după sărbătoarea Rusaliilor. Însă în anii 1950 , în timpul deportărilor locuitorilor din zona Bărăgan s-a hotărât ca nedeia să fie odată cu Rusaliile. Nedeia este sărbătoarea care îi unește pe toți locuitorii satului , aflați în localitate sau în afara ei. Nedeia nu implică prea mult oficialități locale,ei participând doar la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
n-ai cum să-i uimești. Iar tu nici nu ești cine știe ce ciudat, doar că ai spart vaza și ne-ai speriat. Zâmbind, prințul o ascultă. Apoi îl întrebă deodată pe bătrânel: — Nu-i așa că dumneavoastră i-ați salvat de la deportare, acum trei luni, pe studentul Podkumov și pe funcționarul Șvabrin? Bătrânelul chiar roși puțin și mormăi că ar trebui să se calmeze. Am auzit și despre dumneavoastră, i se adresă el imediat lui Ivan Petrovici, că în gubernia X, țăranilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o divinitate yoruba, un demon Înclinat către maliție și glumă, dar un zeu zeflemitor exista Încă din mitologia amerindiană.” „Iar răposații cine sunt?” „Pretos velhos și caboclos. Pretos velhos sunt niște bătrâni Înțelepți africani, care și-au Îndrumat poporul În timpul deportării, cum sunt Rei Congo sau Pai Agostinho... Sunt amintirea unei epoci blânde a sclavagismului, când negrul nu mai e un animal, ci e pe cale să devină un prieten al familiei, un unchi, un bunic. Caboclos sunt În schimb spirite indios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe un producător ilustru să-i pună piesa în scenă. O vreme,Jonathan prinde frânturi din conversația lor: — Comedia ușoară este definitorie pentru vremurile noastre. Am scris un fel de jeux d'esprit, care se desfășoară într-o academie de deportare pentru femei. Sunt două perechi de gemeni... producătorul pare impresionat. Simțind succesul, Levine continuă, înclinând din cap la vederea lui Jonathan. Deodată, apare ca o săgeată Star, aproape dărâmând un chelner, care duce o tavă cu niște pahare goale, înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
avea 50 de ani), a spus: “Eu nu cobor, eu vreau să merg acasă“. Și nu s-a mai întors... acasă. Ba da! Prin anii 60 a mers acasă să-l întâlnească pe fiul ei Alexandru, care se întorsese din deportare. Când a văzut că în locul livezii ei erau blocuri; că biserica la care mergea să se roage era depozit de materiale de construcții, că n-a mai găsit vecinii pe care i-a lăsat la plecare, nu mai erau flori
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
dea judeca pe indivizii total diferiți de mine. E vorba de scriitorul rus Dostoievski și de Kafka. Se știe că cea mai mare parte a operei lui Dostoievski este scrisă ca urmare a experienței sale de viață: condamnarea la moarte, deportarea în Siberia (să ne amintim romanul Amintiri din casa morțiloră, în sfârșit căsătoriile sale, crizele de epilepsie, moartea fiicei sale, fac pe deplin vizibilă în suferințe și umilință, rațiunea însăși a existenței (Crimă și pedeapsă, Demonii, Idiotul, Adolescentulă. Cât despre
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
puternic de prietenie, iar asta s-a transformat și din partea mea într-o datorie de prieten. A stat în fața unei case care nu mai există. Și a revăzut în locurile unde a trăit cea mai mare lovitură a vieții sale - deportarea într-un lagăr nazist“, a spus scriitorul italian Antonio Tabucchi. În urma excursiei, Mihaela Crăciun va realiza un documentar pentru postul public de televiziune, iar texte ale celor doi autori scrise pe baza călătoriei, împreună cu fotografii, vor face parte dintr-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Oituz, la Cașin... Dar tot adevărat că Basarabia a fost „ajutată”, nu după nevoile ei, ci după aranjamentele necinstite ale regățenilor. Elementele cele mai rele: Începători, incapabili, pedepsiți - ca În colònii, vorba lui Moș Iacob - ne fuseseră trimise nouă, În deportare, ca pedeapsă... Basarabenii așteptaseră căldură, frățietate, ajutor - primiseră picioare-n cur de la jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni, cei ajunși la sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
te plăteau, trebuia să le dai ceva - fie și o minciună. Tata se supără cumplit. Nu pentru că nu-l cred - ci pentru că, la vârsta mea, nu pricep. La vârsta asta și după ce-am trecut și eu prin Închisori, prin deportare? Nu mi-o spune, dar așa va fi gândind. Dau Înapoi, spun că numai pentru a... ațâța discuția... Așa, da. Reia. Zice că el, atunci, nu mințea. Fiindcă nu le spunea nimic neadevărat oamenilor care-l căutau. - Veneau la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de acest gen ar trebui să aibă, strict din punctul de vedere al presei, un termen de garanție ceva mai redus. La fel cum îndrăznesc să mă mir public că o gafă a unui ministru de Externe, precum cea privind deportarea infractorilor în deșert, poate să ocupe mai mult spațiu în ziare și la televiziuni decât viziunea unui președinte de țară care vorbește despre păsărici, țigănci împuțite și găozari referinduțse direct la jurnaliști. Dincolo însă de ceea ce mi se pare mie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
în lumea sufletelor, până atunci o să depăn istoria care te interesează. * * * Eram sub nevolnică ocupație rusească de când nemții se înțeleseseră cu temutul Molotov, omul lui Stalin, să ciuntească România, să ia Basarabia și să taie în două Bucovina. Opresiunile și deportările de români care nu se supuneau noilor stăpâni începuseră. Țăranii sufereau cel mai mult. Ei nu acceptau deposedarea de pământurile strămoșești pentru a instaura stăpânire colectivă. Dispăreau cu sutele peste noapte... Familia noastră este de viță boiereas-că, mă trag din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
se vorbească despre colhoz. Tot atunci s-au întețit ridicările de familii de români. Peste noapte câinii lătrau și se auzeau tușituri înfundate de motor iar a doua zi, constatam îngroziți că încă o familie a dispărut fără urmă. Cuvintele "deportare în Siberia" care se vehiculau din ce în ce mai des, îmi înghețau sângele în vine. În locul familiilor ridicate s-au instalat vreo câteva rusoaice cu copii. Bărbații, indiferent de nație, erau foarte rari. Eram complet rupți de lume, aparatul de radio cu galenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
bună parte din viață și pe nenumărați dintre ei pentru totdeauna, când ne-am întors... Ei bine, la cei nici cincisprezece ani ai Minodorei, ne-am întors trei și nu două. Mi-e greu, nu găsesc cuvinte... Dar, asta este. Deportarea în Siberia a reușit să facă din copilul meu o mamă-copil. Ne întorceam în brațe cu un prunc, cu o fetiță care purta și ea dorul în numele ei așa cum i-ar fi plăcut bunicului ei. De fapt dorul era cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]