9,167 matches
-
bipolare, cunoscută sub numele de Tulburare Ciclotimică. O persoană suferind de ciclotimie alternează între episoade maniacale și depresive care sunt însă mai blânde decât episoadele complete de manie sau depresie, dar se află într-o stare cronică de manie sau depresie, mai puțin severe, pentru o perioadă de cel puțin 2 ani. În timpul episoadelor maniacale moderate, persoana este capabilă să funcționeze într-un mod responsabil în viața de zi cu zi. Adesea, perioada depresivă interferează în mod semnificativ cu funcționarea zilnică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
perioada depresivă interferează în mod semnificativ cu funcționarea zilnică a individului, chiar dacă aceste episoade nu sunt de intensitatea celor diagnosticate ca episoade depresive majore. Dar putem să ne întrebăm cine prezintă tulburare bipolară? Tulburarea bipolară este mai puțin întâlnită decât depresia unipolară. Aproximativ 1 sau 2 indivizi din 100 e posibil să experimenteze, la un moment dat în cursul vieții, cel puțin un episod de tulburare bipolară (Kessler et. al., 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)147. Femeile și bărbații par să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
astfel de episod de tulburare bipolară variază semnificativ de la o persoană la alta. Unii indivizi se află în stare maniacală timp de câteva săptămâni sau luni înainte de a se îndrepta spre faza depresivă. Mai rar, unii trec de la manie la depresie și invers în doar câteva zile. Numărul episoadelor de-a lungul vieții variază semnificativ de la o persoană la alta dar un aspect relativ comun este faptul că episoadele devin mai frecvente, mai apropiate unele de altele, cu timpul. Dacă cineva
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
episoadele devin mai frecvente, mai apropiate unele de altele, cu timpul. Dacă cineva are patru sau mai multe cicluri maniacale și depresive în timpul unui an calendaristic, această tulburare se numește tulburare bipolară ciclică rapidă. La fel ca și bolnavii cu depresie unipolară, cei cu tulburare bipolară, adesea se confruntă între episoade cu probleme constante legate de serviciu și de relaționarea cu alții. Unele probleme sunt datorate reminiscențelor simptomelor bolii care nu au dispărut complet în urma tratamentului iar altele sunt consecințe a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și tulburările bipolare Din punct de vedere al culturii, nu par să existe diferențe semnificative în prevalența tulburărilor bipolare, dar pot diferi în ceea ce privește forma lor de manifestare. După cum am prezentat în rândurile de mai sus există diferențele interculturale în manifestarea depresiei. Studiul referitor la Ordinul Amish (Old Order Amish) descris anterior oferă o privire de ansamblu fascinantă asupra felului diferit de manifestare a maniei în cadrul a diferite culturi. Pentru cei care trăiesc în cultura Amish există reguli foarte stricte împotriva comportamentelor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să îi avantajeze pe unii oameni, care ocupă anumite funcții, în special pe cei foarte inteligenți și talentați. Într-adevăr, unii dintre cei mai influenți de-a lungul istoriei, au suferit și, probabil, au beneficiat de avantajele tulburării bipolare sau depresiei. Lideri politici printre care Abraham Lincoln, Alexander Hamilton, Winston Churchill, Napoleon Bonaparte și Benito Mussolini, precum și lideri religioși ca Martin Luther și George Fox au fost diagnosticați post-mortem de psihiatri biografi ca având perioade maniacale, hipomaniacale sau depresive (Goodwin & Jamison
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
format din persoane care nu prezintă tulburări psihiatrice și rudele lor de gradul unu. Rudele din ambele grupe nu aveau ei înșiși o istorie legată de tulburări de dispoziție, astfel încât, creativitatea pe care ei au prezentat-o nu era în legătură cu depresia sau mania. Pentru a evalua creativitatea, cercetătorii au studiat anamneza acestor pacienți pentru a stabili dacă și-au folosit talentul lor deosebit în vreun fel original sau creativ. De exemplu, un participant care a fost cotat ca fiind extrem de creativ
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
anumită măsură un scor mai ridicat al creativității decât pacienții cu tulburare bipolară. Acest lucru sugerează faptul că, creativitatea asociată unei predispoziții spre tulburare bipolară este evidențiată mai ușor în cazul celor care nu prezintă episoade complete de manie sau depresie dar s-ar putea să sufere de tulburări de dispoziție mai ușoare (Nolen-Hoeksema, 1998)153. 8.6. Teorii asupra depresiei 8.6.1. Teorii biologice Originile teoriilor biologice asupra depresiei le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unei predispoziții spre tulburare bipolară este evidențiată mai ușor în cazul celor care nu prezintă episoade complete de manie sau depresie dar s-ar putea să sufere de tulburări de dispoziție mai ușoare (Nolen-Hoeksema, 1998)153. 8.6. Teorii asupra depresiei 8.6.1. Teorii biologice Originile teoriilor biologice asupra depresiei le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și flegmei afectează procesele care au loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cazul celor care nu prezintă episoade complete de manie sau depresie dar s-ar putea să sufere de tulburări de dispoziție mai ușoare (Nolen-Hoeksema, 1998)153. 8.6. Teorii asupra depresiei 8.6.1. Teorii biologice Originile teoriilor biologice asupra depresiei le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și flegmei afectează procesele care au loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a existat un interes deosebit pentru a identifica sursa patologică a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și flegmei afectează procesele care au loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a existat un interes deosebit pentru a identifica sursa patologică a depresiei, astfel că propunerile din epoca modernă timpurie au accentuat un model de deficiență a depresiei, în care o cantitate neadecvată dintr-o anumită substanță la nivelul receptorilor funcționali importanți din creier, ca și neurotransmițătorul noradrenalină a fost identificată ca și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a existat un interes deosebit pentru a identifica sursa patologică a depresiei, astfel că propunerile din epoca modernă timpurie au accentuat un model de deficiență a depresiei, în care o cantitate neadecvată dintr-o anumită substanță la nivelul receptorilor funcționali importanți din creier, ca și neurotransmițătorul noradrenalină a fost identificată ca și factor cauzator. Noradrenalina a fost recunoscută pentru mai mult de un jumătate de secol ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai mult de un jumătate de secol ca un hormon legat de stres. Studiindu-se influența compușilor (cocaina, amfetamina) care din punct de vedere al acestei ipoteze ar trebui să funcționeze ca antidepresive, aceștia au fost găsiți ineficienți în tratarea depresiei fiind asociați mai degrabă cu letargia și sedarea decât cu depresia propriu-zisă. O altă abordare la testarea ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de stres. Studiindu-se influența compușilor (cocaina, amfetamina) care din punct de vedere al acestei ipoteze ar trebui să funcționeze ca antidepresive, aceștia au fost găsiți ineficienți în tratarea depresiei fiind asociați mai degrabă cu letargia și sedarea decât cu depresia propriu-zisă. O altă abordare la testarea ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea catecolaminei a fost observat ca având un efect antidepresiv. Chiar dacă formularea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
punct de vedere al acestei ipoteze ar trebui să funcționeze ca antidepresive, aceștia au fost găsiți ineficienți în tratarea depresiei fiind asociați mai degrabă cu letargia și sedarea decât cu depresia propriu-zisă. O altă abordare la testarea ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea catecolaminei a fost observat ca având un efect antidepresiv. Chiar dacă formularea inițială a ipotezei catecolaminice în cazul depresiei are nevoie de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea catecolaminei a fost observat ca având un efect antidepresiv. Chiar dacă formularea inițială a ipotezei catecolaminice în cazul depresiei are nevoie de modificări, rolul noradrenalinei în patogeneza bolii afective continuă să merite atenție. În 1972, Janowsky, El-Yousef, Davis și Sererke (apud Hoeksema, S.N., 1998)154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză postulează că stările afective pot reprezenta echilibrul relativ dintre activitatea colinergică și adrenergică în părți relevante ale creierului. Mai exact, o creștere relativă a activității colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la depresie clinică, iar o hiperactivitate relativă de noradrenalină față de acetilcolină ar putea duce la stări maniacale. S-a arătat că precursorii acetilcolinei induc stări depresive. De asemenea, a fost identificat faptul că latența fazei de somn REM (mișcarea rapidă a globilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a infuziei de acetilcolină, latența REM la pacienții depresivi a scăzut într-un mai mare grad decât la pacienții sănătoși. La începutul anilor '60 psihiatrii britanici urmăreau legătura dintre bolile afective și neurotransmițătorul serotonină. Ipoteza aceasta consideră apariția și menținerea depresiei ca urmare a deficitului de serotonină la nivelul neurotransmițătorilor centrali. Primele antidepresive eficiente au urmărit stimularea de serotonină și noradrenalină în creier. Există câteva dovezi care susțin rolul deficitului de serotonină în cazul depresiei: studierea postmortem a pacienților depresivi și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ipoteza aceasta consideră apariția și menținerea depresiei ca urmare a deficitului de serotonină la nivelul neurotransmițătorilor centrali. Primele antidepresive eficiente au urmărit stimularea de serotonină și noradrenalină în creier. Există câteva dovezi care susțin rolul deficitului de serotonină în cazul depresiei: studierea postmortem a pacienților depresivi și a victimelor sinuciderii au descoperit nivele reduse de serotonină; testele de provocare farmacologică care presupun administrarea de medicamente și evaluarea schimbărilor conexe în concentrația de plasmă a hormonilor a căror eliminare este reglată de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
schimbărilor conexe în concentrația de plasmă a hormonilor a căror eliminare este reglată de serotonină: de exemplu, administrarea intravenoasă a triptofanului este atenuată în cazul pacienților depresivi și revine la normal urmând tratament cu triciclice și litiu. Teoria biologică a depresiei oferă o perspectivă unilaterală în explicarea acestei boli, însă nu fără o importanță deosebită în tratamentul medicamentos al depresiei, rezultate deosebite obținându-se în măsura în care etiologia bolii este căutată și în alte aspecte care fac trimitere la interacțiunea dintre persoană și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a triptofanului este atenuată în cazul pacienților depresivi și revine la normal urmând tratament cu triciclice și litiu. Teoria biologică a depresiei oferă o perspectivă unilaterală în explicarea acestei boli, însă nu fără o importanță deosebită în tratamentul medicamentos al depresiei, rezultate deosebite obținându-se în măsura în care etiologia bolii este căutată și în alte aspecte care fac trimitere la interacțiunea dintre persoană și mediu. Există cel puțin patru indicii că tulburările afective au explicații biologice (Lewinsohn, 1994)155. În primul rând, depresia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresiei, rezultate deosebite obținându-se în măsura în care etiologia bolii este căutată și în alte aspecte care fac trimitere la interacțiunea dintre persoană și mediu. Există cel puțin patru indicii că tulburările afective au explicații biologice (Lewinsohn, 1994)155. În primul rând, depresia și mania tind să fie de natură episodică, cum sunt de altfel multe boli psihice. În al doilea rând, multe dintre simptomele depresiei și maniei sunt întreruperi ale funcțiilor vitale, precum somnul, mâncatul și activitatea sexuală. În al treilea rând
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Există cel puțin patru indicii că tulburările afective au explicații biologice (Lewinsohn, 1994)155. În primul rând, depresia și mania tind să fie de natură episodică, cum sunt de altfel multe boli psihice. În al doilea rând, multe dintre simptomele depresiei și maniei sunt întreruperi ale funcțiilor vitale, precum somnul, mâncatul și activitatea sexuală. În al treilea rând, este cunoscut de mult timp faptul că mania și depresia se manifestă la membrii aceleiași familii, adică sunt ereditare. În al patrulea rând
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt de altfel multe boli psihice. În al doilea rând, multe dintre simptomele depresiei și maniei sunt întreruperi ale funcțiilor vitale, precum somnul, mâncatul și activitatea sexuală. În al treilea rând, este cunoscut de mult timp faptul că mania și depresia se manifestă la membrii aceleiași familii, adică sunt ereditare. În al patrulea rând, depresia și mania dau rezultat la tratamente biologice, precum terapii cu medicamente și pot fi induse de anumite stupefiante. Majoritatea terapiilor moderne despre cauzele tulburărilor afective se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și maniei sunt întreruperi ale funcțiilor vitale, precum somnul, mâncatul și activitatea sexuală. În al treilea rând, este cunoscut de mult timp faptul că mania și depresia se manifestă la membrii aceleiași familii, adică sunt ereditare. În al patrulea rând, depresia și mania dau rezultat la tratamente biologice, precum terapii cu medicamente și pot fi induse de anumite stupefiante. Majoritatea terapiilor moderne despre cauzele tulburărilor afective se concentrează asupra anomaliilor și disfuncțiilor în anumite sisteme neurobiologice. Aceste două tipuri de teorii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]