3,128 matches
-
de enoriașul Victor Popescu, brigadier silvic, nemulțumit că am întârziat 15 minute. Și-a scos ceasul din buzunar, a privit cadranul, și a întrebat tare, ca să audă toți cei de față: Oare cum de a întârziat părintele? Un om nepoliticos deprins cu punctualitatea preotului. Iarna, în ianuarie, după Bobotează, ningea cu fulgi mari și grei. Seara a venit la casa aprohială o femeie în vârstă și mi-a spus de-a dreptul: „Părinte, a poruncit Hompu să te duci dimineață la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
monografiei sociologice (1934) putea servi ca îndrumar celor care se dedicau cercetărilor sociologice. Printre colaboratorii școlii monografice din București se numără și Victor Ion Popa. Imperativul formulat de H. H. Stahl: „A venit vremea să legăm cultura pe care am deprins-o noi prin școli de nevoile reale ale poporului”, intra integral în orientarea umanistă a lui Victor Ion Popa. În vara anului 1935, Victor Ion Popa inițiază cercetări sociologice în satul Dodești (Vaslui) cu sprijinul profesorului D. Gusti. Solicită și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
această direcție negatoare și pe Heidegger, știut fiind că fundamentele demonstrației sale sunt scrierile lui Kierkegaard. În sumar mai intră un capitol din teza de doctorat a lui Al. Dima, intitulat Arta populară și valoarea estetică, exemplu de articulare teoretică deprinsă în școlile germane, îmbinată cu cercetarea monografică. Licu Pop publică un fragment dintr-un volum în curs de apariție, sub titlul Filosofia lui Al. Xenopol față de înnoirea spirituală a veacului, iar un studiu juridic, Dreptul de a vindeca, este semnat
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
își îndeplinește astfel datoria de fiu, înfăptuind un act justițiar ca pe un prim pas către maturitate. 3. Nechifor Lipan * “Acel baci știa și altele și cunoștea și slovă, lucru de mirare între ciobani. De la el Nechifor(de la acel baci) deprinsese și unele vorbe adânci pe care le spunea cu înțeles la vreme potrivită” * “Nechifor sa arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului” * “ Își mângâia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncenele aplecate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pensionat m-am pomenit în altă lume decât aceea în care trăisem. Amestecul de tot felul de elevi, lipsa unei discipline severe, licența și absența simțului moral la mulți dintre colegi, îmi făcu deodată o rea impresie. Dar m-am deprins. Eram la vârsta repedei convertiri. Am admirat repede spiritul de inițiativă și de șiretenie al multora dintre colegi. Eu eram o perfectă mazetă 8 care niciodată nu m-aș fi priceput să rezolv cu atâta destoinicie atâtea probleme de-ale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Balcanul cel fanatic, muncit de aspră ură, Nu știe să-ngrădească sălbateca lui gură Și zice în trufie: „Carpatule, vecine, De nu vei pleca fruntea, amar va fi de tine, Căci repezi-voi grabnic din plaiurile-mi -nalte, Torente necătoare deprinse ca să salte Din maluri peste maluri, din munte peste munte Să bată a tale coaste, s-acopere-a ta frunte. Să facă într-o clipă ca să dispari din lume. Cu-a tale stânci și codri, cu ai tăi copii și nume!“ Carpatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se va desfășura cu mult mai la sud. Comandantul era generalul Zimmerman.89 Luptele de artilerie urmează între Vidin și Calafat, cât și între Bechet și Rahova. Aceste lupte între români și turci sunt întreținute din partea noas tră spre a deprinde pe soldați ca și pe ofițeri cu zgomotul și acțiunea războinică.90 Trupele noastre, cele mai multe tinere, fără experiența războiului, iar ma joritatea compusă din trupe de țărani luați de curând de la ocupațiile câmpului, aveau nevoie de această deprindere. Prințul Carol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
recunoștință față de români și nici nu voiau să se spună că n-au putut birui fără ajutorul românilor. Armata română a stat concentrată timp de 3 luni în pasivitate, dar aceste trei luni i-au servit foarte mult, căci a deprins pe țăran cu viața militară și cu disciplina taberei. A mai deprins pe oameni și cu bubuitul tunului și cu unele elemente ale luptelor active. Când, după dezastrul rușilor la Plevna, armata română a trecut Dunărea, soldatul român nu mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au putut birui fără ajutorul românilor. Armata română a stat concentrată timp de 3 luni în pasivitate, dar aceste trei luni i-au servit foarte mult, căci a deprins pe țăran cu viața militară și cu disciplina taberei. A mai deprins pe oameni și cu bubuitul tunului și cu unele elemente ale luptelor active. Când, după dezastrul rușilor la Plevna, armata română a trecut Dunărea, soldatul român nu mai era un novice. După jumătatea lui iunie, țarul Alexandru strămută Cartierul general
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
soarele», obișnuia să zică tatăl meu”, și-a amintit el. „N-avea dreptate însă - a adăugat imediat - decît în parte: Dumnezeu e multiplu, iar soarele e numai o față a lui”. De la aceste vorbe, care mi-au dezvăluit un om deprins cu meditația, a ajuns, în chip firesc, să-mi spună că tatăl său a murit la Canal. N-a primit nici o comunicare. Cum și-a dat seama, totuși? I-a trimis un pachet care i-a fost returnat neatins. Vila
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
El nu-ți oferă decît următoarea alternativă: ori te lași sedus, ori i te opui. în schimb, Lovinescu și Vianu te fac să meditezi la mobilurile și consecințele fiecărui gest al profesiunii de critic. Ideea de responsabilitate de la ei am deprins-o. * Dacă ar fi să-mi investesc sentimentele într-un scriitor al Antichității acela ar fi Horațiu. O imagine a lui, formată pe cînd pregăteam, ca student, un seminar, în care i se accentua calmul și curajul observației pertinente, mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dire. Il me faudrait vingt ans pour écrire tout ce que j’ai dans l’esprit, et bientôt la mort va me prendre...” (ib., p. 295). Gîndesc la fel, dar nu mă pot smulge din legăturile cu care m-a deprins „meticulozitatea”. Teama de cuvîntul prea puțin potrivit sau de fraza flască mă frînează și mă întoarce la începutul textului, ori de cîte ori mă încumet să scriu mai mult de o pagină pe zi. *Ion Toboșaru, cel mai sprîncenat dintre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ar fi deturnată”. Ilarie, personajul pozitiv, „renunță la gazetărie” și se întoarce la meseria lui: „hidroameliorațiile”. Evident, nu înainte de a face, ajutat de autor, un mic exercițiu de retorică: „Voi fertiliza dealurile sterpe, învățînd cum să trăiesc cu adevărat. Voi deprinde înțelesurile despre viață din glasul ascuns al pămîntului”. Acest discurs e nefiresc, pentru că el nu vorbește unei adunări, ci nevesti-sii. Conține apoi prejudecata că numai muncile aspre ne pot învăța cum să trăim cu adevărat și o expresie, literar, epuizată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Enășoae, Bratu Păun, C.V. Toma), care n-au vrut să-și „creeze probleme”. Deci dacă, oficial, pe ei i-am suportat, în schimb pe „turnători” i-am privit mereu cu dispreț. E una din multele atitudini cu care m-a deprins liceul militar, unde pîrîcioșii primeau ce meritau: o bătaie bună, bazată pe un atac-surpriză, nocturn, cu pătura-n cap. Succesorii lor maturi, „turnătorii”, sînt abominabili prin excesul de zel și prin meschinărie. Întotdeauna, între răul pe care-l fac și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aș vrea să-ți semăn deloc. Dar îmi dau seama că, trăind atîția ani împreună, e imposibil să nu fi luat ceva și de la tine. Însă n-am de gînd să repet experiențele tale. Pentru că nu toți trebuie să fie deprinși cu mizeria, ca unii care (aluzie la povestirile mele despre sărăcia din copilărie) au trăit pe vremuri la țară”. Încerc să parez cu cîte un zîmbet aceste „focuri încrucișate”, dar nu reușesc de fiecare dată. Atunci mă simt encombré, „sătul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Nu mare lucru, totul s-a petrecut la rece”, îmi spune Nanianu. „Slobozia e un oraș anost, sărac: se vede pe chipul și îmbrăcămintea oamenilor”. Cei care au venit la întîlnire, în majoritate profesori, „păreau niște țărani ceva mai spălați”. Deprins cu exagerările, G. le-a vorbit acelor „amărășteni” despre „«Ateneu» - revistă europeană” și ce face el ca să se mențină astfel. Au fost aduși din București, pentru a da greutate șezătorii, Al. Piru și Eugen Simion. Ruptura grupului de băcăuani s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fată - Lența rămasă nemăritată. Acest Vasile Lovinescu a avut copii: Adrian L. medic C.F.R. Iași (În prezent decedat); Vasile L. Învățător la Rădășeni, bine pregătit dar În 1948 sau 1949 a fost arestat - socotit dușman al comunismului, Întemnițat. Acolo a deprins croitorie. După eliberarea din detenție s-a angajat contabil la o instituție ori Întreprindere din Iași. Soția lui e tot Învățătoare, originară din Murgeni. O fată - Natalița(?) Învățătoare (nu știu unde se află), un băiat agricultor În Rădășeni. Se pare că Vasile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Comitetului Orășenesc de Cultură și Educație Socialistă. Din 1988, muzeograf la Casa memorială „Mihail Sadoveanu”, de pe Ulița Rădășenilor. Pensionat de la Biblioteca municipală „E. Lovinescu”. 866 (Fălticeni, 1 iulie 1969) Dragă domnule Eugen, Mi s-a făcut dor de mata, ai deprins Fălticenii rău, și aștepta să te vadă. Vreau să te rog, să-l vezi pe Tov. Paranici 411, de la „Zori Noi”. Mia făgăduit că va trece pe la mine, foarte serios. Spune-i că mi-ar face mare plăcere. Am pregătite
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
artă de la Suceava, care are să te intereseze. Sărutări de mâini și dorințe de sănătate mamei și soției. Deosebite sentimente de prietenie, Teodor Tatos 25 C.P. Fălticeni, 15 martie 1970 Dragă Domnule Eugen, A mai trecut o duminică și, cum eram deprins, nu a mai apărut prietenul orașului nostru plin cu zăpada mieilor. De atunci am mai fost o dată la Suceava, legat (de) o mașină, un prea scurt timp. Am Întâlnit pe prietenul matale de la „Zori Noi”, care mi-a spus - „sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
excepțional de gentili cu mine. Sărutări de mâini mamei și D-nei. Cu cele mai deosebite sentimente, Teodor Tatos 27 C.P. Fălticeni, 14 iulie 1970 Dragă domnule Eugen, A trecut multă vreme de când nu ai mai dat pe la noi, cum ne deprinseseși. Am fost pe la Dl. Ciurea, m-am Întâlnit cu D-na Calmuschi, cu care am aranjat o Întâlnire. Mi-a spus să-i scrii o c.p. cu o zi, două, Înainte, ca să fie acasă la ora care o vrei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Toporan la „Înmuguriri” sunt slabe. Revista a trăit aproape un deceniu, prin directoratul prestigios al prof. univ. dr. Virgil 951 Voiam să văd secția matale muzeală cu prilejul serbării semicentenarului liceului No. 2; dar, dacă nu se poate... M-am deprins să fiu tratat ca oaia neagră Între cele albe și aceasta pentru că n-am fost oportunist ca alții, nici fără obraz ca ei, să excursionez prin toate partidele politice, ca să trec de-a dreptul de la Închisoare - la demnități și titluri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de propagandă, care sunt sufletul activității noastre de publicitate. Cu asemenea risipă de mijloace de proslăvire, fără limite și fără nicio măsură pe care ar impune-o un elementar bun gust, dacă nu o grijă pentru economisirea banului public, suntem deprinși. Superlativele cele mai variate sunt hrana zilnică cu care ne alimentează presa și mijloacele audiovizuale ale propagandei de partid, în așa măsură încât nu numai că nu ne mai surprind, dar nu le mai ia nimeni în seamă. Până acum
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Amănuntele de cum s-au petrecut oră cu oră faptele vor fi relatate la timpul lor de cei care au participat direct la acele evenimente. Ne vom limita acuma să amintim acele fapte care, ținându-se seama de câte ne-am deprins să auzim răstălmăcite în Republica Socialistă România, au trecut măsura de câte putem admite, îndura și răbda. La 23 august a acționat Regele Mihai, care a dispus arestarea lui Ion Antonescu și a celorlalți conducători cu asentimentul partidelor politice: național-țărănesc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
toți nu numai că nu mi-au răspuns, dar, din modul cum m-au privit, am putut înțelege că la asemenea întrebări nu se poate răspunde sau poate că m-au bănuit că aș fi vreun provocator. Atât s-au deprins să accepte orice fără a înțelege. Am văzut că au fost inaugurate cu mari manifestații, în aprobarea entuziastă a întregii asistențe: mai întâi, punerea în funcțiune a Canalului Dunăre-Marea Neagră, apoi începerea lucrărilor la noul centru administrativ, pe locul unde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
obișnuiește Bernard să citeze din nu știu cine. Ceea ce nu Înseamnă că Lucian Raicu nu a scris În exil peste 1000 de minunate pagini despre literatura franceză clasică și contemporană. Poate că nimic nu ar fi putut completa literatura pe care am deprins-o alături de ei, decât viața pe care am Împărtășit-o cu ei În România și, ulterior, departe și aproape de ei, În exilul care ne-a separat fără a ne despărți. Faptul că Bernard și Sonia nu se mai află În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]