9,951 matches
-
m-am îmbrăcat și m-am dus acolo. Mi-a deschis vecina, plângând disperată: bine că ai venit , vecine! Al meu soț, toată noaptea a urlat de durere. O escară cronică îi macină oasele. A mai suportat el, ca să nu deranjăm vecinii, dar în noaptea asta, parcă a căzut în cazanele cu smoală ale iadului. Vă rog să ne iertați de deranj. N-am vrut să... -Lasă, vecină! Când omul este în suferință, mai contează deranjul? Spuneți-mi, cu ce să
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
bine, că o să treacă și prin încercarea asta, că... Dar vecina mi-a retezat orice urmă de încurajare, mai ales că țipetele de durere ale soțului se intensificaseră. -Lăsați!.. Mulțumim pentru grijă și vă rog nu vă supărați că vă deranjăm tocmai în noaptea asta! Am mormăit un „noapte bună!” cât mai încet ca să nu audă vecinul și am ieșit repede. Eram distrus că-i las în ghearele suferinței, că nu pot să le dau nici cea mai mică fărâmă de
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
altă parte! Neliniștea o apucase strașnic în gheare încă de când părăsise orașul și nu părea să fie dispusă să îi dea drumul, cu toate că închisese ochii și încercase să doarmă pe tot parcursul drumului către noua ei locuință. Florin nu o deranjase. Îi încărcase în portbagaj cele două valize, se asigurase că restul lucrurilor aveau să-i fie trimise până la sfârșitul săptămânii prin firma de transport deținută de soțul Lianei, după care se grăbise să părăsească mediul în care era vădit că
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
Sări în vârful patului, trăgând pătura în jurul ei. - Dumnezeule! Ce crezi că faci? - Ce pot să fac la această oră? Mă pun în pat! - Nu ai auzit de pijama? - Eu așa dorm! Fără haine. Mi-e cald și hainele mă deranjează în timpul somnului. - Vrei să dormi aici? Cu mine? - Așa doarme orice soț! Alături de soția lui! Salteaua se înclină primejdios pe partea pe care trupul imens al bărbatului se întinse fără nici o jenă, strălucind în lumina misterioasă a stelelor, care curgea
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
spunea invariabil: “Bună ziua, doamnă inginer. Vă mulțumesc încă odată pentru binele pe care mi l-ați făcut. Primiți, vă rog, din partea mea, această plasă de pere, culese de mine, din pomul din curtea mea. Îmi cer scuze că v-am deranjat.” M-am gândit, domnule director, că ar fi frumos dacă am expedia an de an, campionilor formați în liceu, câte o plasă de fructe, din câte un pom sădit în memoria fiecărei victorii a lor, în curtea școlii. Spațiu este
ELOGIUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361787_a_363116]
-
ne-am înțeles? Este clar ce ai de făcut? Da, doamna Liliana... eu am înțeles și... vă mulțumesc pentru lucruri! Săru' mâna, doamnă!... O să lucească toate când veniți acasă... - Camera băiatului o lași pentru ultima zi. Vezi să nu-l deranjezi! - Nu, doamnă, cum o să fac eu așa! În ziua următoare, s-a dus pe la orele 9.oo, ca să nu deranjeze pe „conașul cocoanei Liliana”, după cum i-a zis maică-sa. I-a deschis Mișu, cu ochii aproape lipiți de somn
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
Săru' mâna, doamnă!... O să lucească toate când veniți acasă... - Camera băiatului o lași pentru ultima zi. Vezi să nu-l deranjezi! - Nu, doamnă, cum o să fac eu așa! În ziua următoare, s-a dus pe la orele 9.oo, ca să nu deranjeze pe „conașul cocoanei Liliana”, după cum i-a zis maică-sa. I-a deschis Mișu, cu ochii aproape lipiți de somn. Era în pijama la ora aceea. S-a îngrozit biata fată când a văzut câtă mizerie este în casă, dar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
zici că nu mai mănânci, s-a declarat Mișu de acord cu hotărârea ei, după câteva secunde suficiente pentru a o examina și înțelege, cât de cât, ce se petrece în mintea ei. Fac eu ordine aici, nu te mai deranjez. Eu plec prin oraș. Vezi că încui ușa după mine. Ai nevoie de ceva? - Nu am nevoie de nimica... domnișorule, a răspuns ea cu capul plecat și s-a întors încet pentru a se îndrepta apoi cu pași tot mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
și elaborez tehnologii de execuție pentru secțiile de producție. Dar de ce trebuie să vorbim despre muncă în concediu și la cinci dimineața? Eu am să plec, să nu vă tulbur plimbarea și aștept un telefon, indiferent de oră. - Nu vă deranjez soția cu telefonul? - Nu aveți pe cine deranja. Sunt divorțat de 12 ani și nu am mai reușit să înnod firul rupt al iubirii și al vieții în comun, oricât am încercat. - Chiar așa? Nu s-a mai găsit o
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361875_a_363204]
-
producție. Dar de ce trebuie să vorbim despre muncă în concediu și la cinci dimineața? Eu am să plec, să nu vă tulbur plimbarea și aștept un telefon, indiferent de oră. - Nu vă deranjez soția cu telefonul? - Nu aveți pe cine deranja. Sunt divorțat de 12 ani și nu am mai reușit să înnod firul rupt al iubirii și al vieții în comun, oricât am încercat. - Chiar așa? Nu s-a mai găsit o persoană să vă cucerească inima, mai ales că
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361875_a_363204]
-
naveta de la Ciocănești la Dorobanțu? - Da, șase zile pe săptămână, de peste doi ani. - Nu-i obositor? - Ce este ușor în viață domnule doctor? - Asta cam așa este. Atunci hai să mergem că scapi autobuzul. - Mulțumesc. Repet, nu trebuie să vă deranjați. Mă descurc cu un taxi până la gară. - Nu-i nevoie. Este plăcerea mea. Sper să ne mai vedem cât timp este mama dumitale internată la noi. - Desigur. - Ești căsătorită? - Nu. Nu am avut timp și nici condițiile să o fac
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
măsură, o maturiza înainte de vreme. Suspina adânc. Uitase, pentru moment, ce povestea și nu știa ce ar trebui să mai spună. A ridicat încet privirea, așteptând să fie întrebată. Avocata s-a ridicat cu gesturi moi, încete, parcă să nu deranjeze ori să nu rupă liniștea ce pusese stăpânire în încăpere de câteva secunde lungi, poate de un minut. Bun, am înțeles până aici... Cum s-a comportat Mișu în acea a doua zi? Foarte pe scurt, te rog! a pus
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
să dea un sfat, o relație, să le citești o rugăciune și să plece măcar câtuși de puțin alții de cum au intrat. Monahul trebuie să fie prezent și să răspundă la toate aceste nevoi ale creștinului. Altădată nimeni nu-l deranja pe sfântul, pe cuviosul. Păi, câte pomelnice aveam noi acum 70-80 de ani la mănăstirea Durău sau la Secu? Te duceai la proscomidie, începeai slujba, tu, ca preot, înainte cu o oră, sunai la intrare în tochița metalică, toată lumea știa
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
cât de complex este cazul la care lucrez. Octavian CURPAȘ: Obișnuiți să acceptați și cazuri în care clientul nu vă poate achita onorariul cerut? Anca IACOB: Da, pot să spun că fac foarte multe ore pro bono, ceea ce nu mă deranjează pentru că mă bucur să îi ajut și pe cei care nu au posibilitatea materială de a-și permite un avocat. Octavian CURPAȘ: Care este cea mai mare recompensă în profesia dvs.? Anca IACOB: Nimic nu se compara în această privință
INTERVIU CU AVOCATA AMERICANĂ, ANCA IACOB de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362001_a_363330]
-
vizitat Palatul Sforza, unde am văzut pentru prima oară o capodoperă a lui Michelangelo - una dintre cele trei Pieta. Un alt sfat. Dacă, în drumul vostru, aveți posibilitatea să vă întâlniți cu un prieten, nu ezitați, cu siguranță nu îl deranjați. Gândiți-vă că e plecat de ani de zile din țară și că îi va face plăcere să petreacă niște ore plăcute cu cineva din România. Așa am procedat acum câțiva ani, când m-am întâlnit la Strassbourg cu un
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
artei băimărene". „Este o galerie minimalistă și neutră care să permită lucrărilor de artă să trăiască și să iasă în evidență. Am ales albul și griul ca să putem face un joc de volume și în același timp spațiul să nu deranjeze lucrările de artă care vor fi expuse de acum înainte", a descris Laura Ghinea spațiul modern și extrem de elegant în care vor expune, de acum înainte, artiștii băimăreni. Proiectul a fost executat de arhitectul Puiu Ștefănescu, iar designul ambiental a
BAIA MARE CULTURALĂ (ŞTIRI) de ANCA GOJA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362095_a_363424]
-
dragostea, Sebastian Mă opresc adesea din treburi și privesc motanul care stă cuminte în fața sobei, pe un maldăr de dosare vechi cu care aprind focul, semănând cu un mandarin pierdut în meditație și pe care, muritorii nu îndrăznesc să-l deranjeze. Absent la toate, împăcat cu toate. Ieșit din atmosferă și rătăcind prin spații siderale, de neatins celor de rând. Mă mișc prudent dar nu mă ia în seamă, de parcă amândoi facem parte din universuri incomaptibile. - Spune, măi și mie, măcar
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
pe care trăiesc nu este decât un „adăpost” vremelnic. „Acasă” nu reprezintă un loc fizic din lume, ci o stare interioară de conștientizare și acceptare... Trebuie să mă simt „acasă”, oriunde m-aș afla. Când simt că lumea exterioară mă deranjează, e semn că trebuie să fac o pauză... Să ies afară și să admir primăvara care a sosit... În noapte... să privesc sclipirea diamantină a stelelor... Să râd și să cânt precum Zorba Grecul, căci fiecare zi e un nou
ACEASTA ÎNSEAMNĂ SĂ FII STĂPÂNUL PROPRIULUI TĂU DESTIN! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366062_a_367391]
-
al Deltei. Tabăra noastră se află la marginea localității și de lângă ea începe balta. Ea, tabăra, este pustie până la începerea campaniei geologice (în aprilie). Din toamnă aici nu se găsește decât un om, care are grijă să nu-i fie deranjată solitudinea. De două săptămâni eu sunt cel care o face, urmând să mai stau aici încă pe atât. Viețuiesc într-o căsuță tip camp, singur și bucuros că am lângă mine caietul în care scriu, câteva cărți, un aparat mic
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Așteaptă numai puțin : Soldat !... Drepți ! A funcționat. Leșinatul a luat pe dată poziția de drepți redevenind cel de dinainte, un brav ostaș cu mintea trează. - V-am adus prăjituri. Dacă mai vreți, spuneți-mi... Aveți însă grijă să nu vă deranjați... Chestia cu „ soldat... drepți ! ” nu va avea niciun efect ! Nu au mai avut timp de prăjituri. Dintr-o dată, serviciul de curierat s-a pornit să debarce în încăperea lor : pahare, tacămuri și vase ; ca într-o încercare de a-i
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
și de tăcerea care tace...! Aud cum harfa inimii din piept, o melodie în tăcere îmi toarce. Ee atâta liniște în jur, când nimeni nu te vede și doar tace, până și ai tăi copii tac, să nu-i mai deranjezi, cu ale tale plângeri. E atâta liniște în jur și mș topesc cu ea și ma fac una, dabia acum pot să ascult, ce vrea să-mi spună Dumnezeu, când liniștea a potolit furtuna! (Liniște) Unde e mintea, inima și
BAKI YMERI DESPRE MIOARA HUŢANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365317_a_366646]
-
și așa în roba sa neagră ce cădea elegant pe trupu-i uriaș, de la înălțimea fotoliului fixat pe piedestal, judecătorul s-a adresat sălii: - Avem acolo o bătrână bolnavă, nu se vede? Oferiți-i un scaun, vă rog! Nu s-a deranjat nimeni. Majoritatea oamenilor stăteau pe bănci. Un jandarm din cei patru aflați în sală, cel mai solid dintre ei, cu burta căzută mult peste centură și cu ceafa groasă plină de nădușeală, s-a ridicat cu vioiciune de pe scaunul pe
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
că le dă lor mai puțin? Au toți terenuri. Au toți case și salarii... Trec toți prin criza asta fără prea mari probleme, chiar dacă ar ține ea și cinci ani. Nu-i înțeleg... De fapt, nici nu trebuie să mă deranjeze poziția lor. Mama știe ce să facă și numai ea hotărăște. Au venit cu toții, de parcă ar avea și ginerii sau nurorile drept la moștenire! Ei, Doamne iartă-mă! Poate că nu au știut care este procedura...”. Bătrâna doamnă lăsase capul
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
că ar putea deveni fiară, așa cum se întâmplase cu o săptămână în urmă. * Încercările Mitrului de a deschide subiectul dorit s-au dovedit zadarnice. Albert nu era interesat de părerea lui. Retras, în camera sa, ori de câte ori tatăl îndrăznea să-l deranjeze, se adâncea în rezolvarea cîte unei probleme sau aprofundarea vreunui subiect ignorându-i prezența. Mitru zăbovea ce zăbovea, nebăgat în seamă, după care se retrăgea discret. O singură dată, nu ca să-l întrerupă ci ca să-și arate susținerea i s-
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
obiective economice și date statistice privind sfârșitul anilor treizeci, studenții din sala de amfiteatru sunt înmărmuriți dar și convinși de justețea celor afirmate. Decanul facultății își permite, pentru a doua oară, ce-i drept nu în timpul aceleiași zile, să-i deranjeze cursul pentru a se adresa studenților. Prima dată profesorul i-a răbdat prezența ignorându-l, dând doar de înțeles, cu ușoare pufnituri pe nas, că ceva pute. De această dată, întors cu spatele către studenți, cu voce șoptită petru a
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]