3,459 matches
-
Huși; discretul profet transmodern de la Huși. "Meridianul românesc" (Los Angeles, California), nr. 582, 18 octombrie 2008 Adrian Dinu RACHIERU Drama insignifiației O bogată literatură, fie a "specialiștilor" de fotoliu, fie a eseiștilor sprințari, cercetează firea, specificul, ființa românească, încercând a desluși nenorocul care, cică, ne tot dă târcoale. Spirite înalte, ieșite totuși din "neantul valah", se dovedesc a fi mari colecționari de propoziții negative, observând că imaginarul nostru colectiv e bântuit de angoasele nereușitei. Iar în ultima vreme o puzderie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
literatura română, unde își găsește afini în Eminescu, Blaga și Mateiu Caragiale, dar și în cea universală (Dante, Shakespeare sau Rimbaud). Pornind de la teoria terțului ascuns, dezvoltată în complementaritatea celei a terțului inclus, Theodor Codreanu ajunge la concluzia că " Misterul, deslușit în dogma ermetismului canonic, devine ținta supremă a cunoașterii poetice barbiene." (p. 225) Puși față în față, Blaga și Barbu dezvăluie două modele înrudite, reprezentând apogeul culturii românești în secolul trecut: "Mișcarea pe care o produc Blaga și Barbu simultan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înțelegere pentru destinul respectivei părți a României tocmai publicistica eminesciană, în care viziunea gazetarului ("argumentele minții de laser a lui Eminescu") asupra strategiei politice a puterilor din jur, nu străine de interese locale, dinlăuntrul țării ("vechea maladie a discordiei mioritice"), deslușește rolul strategic, geopolitic, important pe care l-a jucat de-a lungul vremurilor, fiind mereu dislocată din matca națională: "Adevărul e că Basarabia s-a simțit abandonată de mai multe ori în cursul ultimelor două secole: la 1812, la 1878
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
seară de seară, mai ales, la ora odihnei de la prânz și activitatea de peste zi, relativ terminată, cum ne aduna lângă sine și ne vorbea despre prietenie, viață culturală și activitatea politică, pe care, fără a fi partizanul cuiva, ne-o deslușea de la un capăt la altul. Amintirile sale despre părinți, prieteni și profesorii săi erau mereu de prim plan. Da, domnia sa avea cultul colectivității, a socialului, învățat de la mai înaintașii domniei sale, inclusiv de la profesorul său Paul Constantinescu pe care nu a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
trecută nu este și pierdută, atăta timp cât vei face alegerile potrivite în scopul asigurării unui trai decent. Fă diferența dintre lucrurile care îți pot îmbunătăți calitatea vieții și lucrurile care îți încetinesc “evoluția”. Acest lucru te poate face să deslușești misterul oamenilor care au reușit în viață. Maturitatea înseamnă de fapt conștientizarea importanței fiecărui lucru din viața noastră, precum și inutilitatea unora. Dacă o persoană are această abilitate, făcând diferențierea corectă dintre cele amintite, ajunge să fie împăcată atât sufletește cât
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
cugetării moderne ne sfătuiește să punem treimea adevărată: dreptate, solidaritate, naționalitate" (p. 45). O dreptate care să țină cont de structura inegală a organizării naturii și societății, corelată cu o solidaritate fondată pe disciplină și ierarhie, restrânsă la cadrul naționalității. Deslușind conexiunea intimă dintre antidemocratism și antiraționalism, Z. Ornea (1996) arată că "democrația presupune spirit critic și refuzul extazei mistice. E tocmai ceea ce repudiau orientările de idei antidemocratice" (p. 72). În locul democrației și raționalității, extremiștii de dreapta își doreau ardent, in
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai diferite probleme din domeniul științelor sociale" (p. 262). Toate acestea justifică pe deplin desemnarea perioadei Republicii Socialiste România (post-1965) drept "Epoca Ceaușescu" (Almaș și Fotescu, 1986, p. 166). Prin aceasta, istoria recentă a României este complet personificată. Încercând să deslușească geneza socio-culturală a cultului ceaușist, C. Durandin (1998, p. 338) corelează instituirea cultului personalității cu doi factori: i) tranșarea luptelor intestine dinlăuntrul partidului și cristalizarea relațiilor de putere, clarificate în favoarea lui Nicolae Ceaușescu odată cu marginalizarea, urmată de eliminarea în 1974
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mulți se jucau cu cutii de chibrituri aruncate în sus pe masă; zgomot asurzitor, muzica difuzată de un magnetofon, prin stație, din când în când câteva cuvinte spuse la microfon, în chip de prezentare sau explicație (n-am putut niciodată desluși ce se spunea, din cauza "comentariilor" simultane ale auditoriului). Cam asta e ceea ce se cheamă "Recording Club". Cum se realizează caracterul lor educativ?"2. 5) "Finalitatea acțiunilor" - se află sub semnul întrebării. 6) "Locul și momentul desfășurării acțiunilor" - CCTS are spații
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pierdut cu firea și îi explica prin tot felul de gesturi că în casă nu sunt femei. Soldatul nu s-a lăsat convins și a intrat în casă. Lămpile nu erau aprinse, așa că nu era suficientă lumină. Totuși, se putea desluși dacă mai este vreo persoană în cameră. Noroc că nu a căutat sub pat că acolo erau ascunse surorile mele și o vecină. Nu au avut posibilitatea să se strecoare afară din casă. Între timp a fost alertat bunicul, care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
schimbat; se putea învăța și în cameră. Preferam însă biblioteca deoarece mai împrumutam unele cărți care nu se dădeau pentru acasă. Seara, când ne întâlneam în cameră, mai ales în timpul sesiunii, puneam în discuție aspectele care erau mai greu de deslușit și care necesitau lămuriri. Lămuririle le dădea cel care a înțeles mai bine problema respectivă. Până la urmă, în discuțiile purtate rezolvam toate aspectele care ne interesau. Mai apăreau și întrebări încuietoare, de 50 sau de 100 de puncte. Prin astfel
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fapt. Profesorul Mustață a știut cum să clarifice nenumăratele incertitudini, „rătăciri” pe care le am avut pe drumul pe care pășisem, cu tactul didactic al „domnului Trandafir”, găsind cuvintele potrivite pentru a lămuri și a-mi stârni curiozitatea de-a desluși mai mult din subsidiarul științei entomologiei. Profesorul Mustață este unul dintre puținii poate, al cărui discurs academic te Ține cu atenția încordată până la final indiferent de durata expunerii. Îl privești și-l asculți cu plăcere când vorbește despre evoluționism, sau
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
desimea codrului și la capătul acestuia era cerul, lăptos argintiu pînă în apropierea lunii, înconjurată de imensa sa coroană de aur. Ei, cu lupul m-am mai întîlnit eu, își face curaj John. Privește atent încercînd să pătrundă desimea pădurii. Deslușește încă doi ochi cu niște sclipiri de diavol, apoi alții și alții. Primul lup iese în scena deschisă, ca un actor sub reflectoare. Este superb, voinic, curajos și extrem de interesat de ciudatul intrus. Burta se sprijină pe zăpadă iar deplasarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
semnificație. Acolo tăcerea era un mod de comunicare cu cei care s-au stins, dar și cu cei care mai pîlpîie încă. Simțeam veacurile care s-au scurs pe acolo, percepeam tainele vagi, dar cu fantezie intensă bănuite. Încercam să deslușim momentele trăite prin acele locuri, de bucurii dar și de restriște, de pace dar și de zbucium. Atîtea destine necunoscute care au lăsat urme clare, adînci, în veșnicie. A doua zi ne întoarcem spre casă, cu bateriile încărcate și sîntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dat gata, a rămas fără replică. Are chiar aerul că dormitează. Țigara arde și jarul ajunge foarte aproape de degete. Eu deja simt mirosul de piele pîrlită. Cu mișcări leneșe, mișcă din buze. Vorbește ceva, dar foarte încet. Mă apropii ca să deslușesc mai bine. Ce aud mă oripilează. Nu-i nici o pagubă, Doamne, să curmi existențe inutile. Ori un animal, ori el, totuna. Doar că este mai nociv, mai dăunător. Și, mai ales, știe tot, despre alcool, despre mișcurici, despre Pămînt, despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
impresionat că gheața a pus-o cu o linguriță. Mă așez, cu un oftat de plăcere pe un scaun vechi, dar foarte comod. Am grijă să-l așez în așa fel, încît tabloul cu femeia să-mi cadă în față. Deslușesc titlul tabloului: "una mujer"*. Pictorul zîmbește și mă întreabă: Vă place în mod deosebit? Încă nu știu. Deocamdată îmi reține atenția. Nu-s prea vorbăreț, nu pun întrebări. Alcoolul însă înlătură țepoșenia mea și devenim mai vorbăreți. Parcă face cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vede un nas și doi ochi. Este conturul feței unui bărbat și... Doamne, ce frumos este! Descopăr apoi o mulțime de alte detalii, de amănunte care, în nuanțe diferite, se suprapun. Ce multe tablouri, portrete și chiar obiecte se pot desluși! Vinzi tabloul ăsta? Da, dar numai dacă descoperiți adevăratul titlu. Din nou privesc atent femeia care îmi face din ochi. Parcă din aburii de culoare albăstruie citesc "una puta"*. Ochii mi se dilată a mirare. Ei? întreabă încornoratul. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aflu sub boltă amplă de biserică...Fiecare icoană, fiecare detaliu al zidirii îmi atrage atenția. Pe măsură însă ce timpul se destramă, simt tot mai intens o prezență străină lângă mine...Privesc înfiorat în jur, dar în semiobscuritatea bisericii nu deslușesc nimic. Senzația că cineva îmi suflă în ceafă devine din ce în ce mai puternică. Am scormonit din nou cu privirea tot ce mă înconjoară. Încet-încet, ca prin ceață, am început să întrezăresc un chip...Doar un chip...Lumina unor ochi azurii, blajini și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dările și angheriile,...pentru căci i-am lăsat ...să fie poslușnici la sfânta mănăstire la Galata.” - Prin 1736 a fost nevoie să se refacă zidul de piatră al mănăstirii Galata din Deal. Din zapisul de la 30 iulie 1736 (7244) am deslușit, mărite Spirit, că pentru refacearea zidului mănăstirii Galata arhimandritul Nectarie, egumenul mănăstirii, a vândut satul Piscani și o parte din satul Coroteni pe 200 de lei și doi cai. Vânzarea a fost făcută cu încuviințarea „domnului...măriia sa Grigorie Ghica
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
se pare această biserică, dragule, s-a auzit vocea Spiritului domnesc, din umbra portalului. - De câte ori intru în curtea acestei biserici, mărite Spirit, simt fiorii veacurilor năvălind asupra mea din toate părțile. - E drept că nici unei alte biserici nu-i poți desluși povara timpului trecut peste ea așa cum o poți citi pe zidurile acestei biserici. Parcă-i clădită din fărâme de timp prefăcute în piatră. - Ai dreptate, mărite Spirit, pentru că și piatra înseamnă noian de timp. Să revenim însă la anul în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Cetățuia. M-am oprit în fața turnului clopotniță, să privesc la stema Moldovei de pe fața turnului... - Ai ajuns, dragule? m-a întâmpinat vocea cunoscută a Spiritului domnesc, izvorâtă parcă din umbra porții. - Da, mărite Spirit, și te-aș ruga să-mi deslușești ce scrie pe discul stemei Moldovei, aflată colea, pe fața turnului. - Curios cum te știu, m-aș fi mirat să nu mă întrebi de la primul pas. Ei, dacă tot ai întrebat, atunci să-ți citesc ce scrie: „Herbul prea luminatului
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Vă mulțumesc mult pentru gânduri bune și sfaturi și...noapte-bună ! - Noapte-bună și succese în viitor ! După un somn adânc, cu visuri amestecate în diverse acțiuni militare și civile, de fapt după cum i-au fost preocupările, Mihăiță se trezește încercând să deslușească ceva pentru calea pe care o va lua în viitorul apropiat. Dar nimic semnificativ. „Bâiguieli de noapte, își spuse el concluzionând. Nu sunt eu omul să mă iau după vise. Mai bine să mă scol și să caut un mijloc
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
precum cea a habsburgilor. Aceasta în pofida faptului că membrii familiei sale, aflați în poziții importante la curtea domnului Moldovei, precum și alți boieri moldoveni, au intenționat să-l "oprească în cercurile lor" 75. În rămânerea tânărului Balș în Bucovina se pot desluși, în același timp, pe lângă opțiunile sale iluministe și anumite scopuri politice, prin puterea exemplului pe care evoluția sa viitoare în cadrul Austriei urma să o aibă asupra celorlalți boieri moldoveni, care "au văzut în acest demers al său, mânați de necesitățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
m-am gândit să scriu această monografie despre un om care a slujit școala pregătind generațiile actuale de specialiști. Cine oare nu-și aduce aminte de primii ani din școală când sub privirea blândă și vorba înțeleaptă a învățătorului a deslușit tainele scrisului, cititului și socotitului ? Școala este și va rămâne acea făclie veșnic aprinsă care răspândește în jurul său mireasma științei, a tot ceea ce mintea omului a acumulat de-a lungul timpului. Ca fiică a învățătorului Marcu m-am gândit să
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
ajuns În halul de artificialism, Încât trebuie să dau dreptate unui cântecel cu versuri cam lipsite de sens, acela cu „nu-mi lua dragostea“: oriunde aș fi abandonat, la un kilometru de Iași chiar, e sinonim cu moartea. Încerc să deslușesc cuvintele nerostite ale pisicuței. Poate ele sunt „caută În tine esența unei noi deveniri, un fel de puiuț“. Care va fi aceea? Renunț la a scruta. Nu de altele, dar să mai las sămânță de vorbă. „Arpegii duminicale“, 25 martie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
guvernelor statelor tampon, aflate între Germania și URSS, generând posibilitatea de expansiune pentru cele două guverne, nazist și stalinist La București, știrea semnării Pactului Ribbentrop-Molotov a căzut ca un trăsnet, stârnind cele mai mari și mai justificate temeri. Fără a desluși detaliile acestui târg împerialist, Armand Călinescu a intuit exact finalitatea lui; „Socotesc situația foarte gravă. S-au înțeles oare la o împărțire a Poloniei și României?” De altfel, chiar Hitler, mulțumit pe deplin de această înțelegere politico-diplomatică, explica în scrisoarea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]