4,964 matches
-
nu numai că se constituie pe seama istoriei, dar participă la viața acesteia, intră în țesătura ei cea mai intimă și o sporește. Milenii de-a rândul istoriografia s-a voit cu toate astea în afara istoriei, fără perspectiva și fără conștiința devenirii sale. Interesau mai ales achiziția și transmiterea de știri, alături de programul moralizator și de retorica justificativă. Herodot voia, prin Istorii, ca faptele oamenilor să nu cadă în uitare. La noi, primii analiști n-au făcut decât să însemne "cursul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fixează în cămașă de forță a anonimatului, iar legile vieții sunt unele la culturile mari și altele la cele mici. "Primele își consumă evoluția floral, cresc natural înspre mărirea lor (...). Complexele de inferioritate caracterizează formele minore de viață a caror devenire nu se poate concepe fără exemplu, fără prototip."4 Scriitorii latino-americani au făcut din scrisul lor, în toate timpurile, în opinia lui Miguel Angel Asturias, nu numai un mijloc de cunoaștere a realității, ci și unul de modificare a ei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a acestor neoameni incapabili de odihnă în lume".31 Într-o lume a derizoriului, Dumnezeu, nemulțumit de creația să, și omul părăsit se află față în față, dar fără a se "atinge", fiecare aflându-se pe o treaptă diferită a devenirii, spune Cioran: Omul se chinuie să fie măcar o greșeală, precum Dumnezeu un adevăr"32. Lev Șestov ironizează concepția optimistă conform căreia adevărul ar ieși întotdeauna învingător în lupta cu minciună: "Socrate a avut dreptate, Platon, Tolstoi, proorocii au avut
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fel ca oricare "păcătuitor". Cioran vede în orice formă de optimism o iluzie, iar el nu crede în iluzii: "A crede în istorie înseamnă a râvni după posibil, a postula superioritatea calitativa a iminentului asupra imediatului, a-ți închipui că devenirea este îndeajuns de bogată în sine că veșnicia să fie inutilă"34. Sensul istoriei, spune Cioran, este catastrofă, pentru că "secretul istoriei este refuzul mântuirii"35. Dumnezeu este văzut ca o entitate închisă în superioritatea să, ce a pus distanță între
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Am precizat tipul de cercetare, perioada, ipoteza, obiectivele și metodologia cercetării precum și populația investigată, etapele desfășurării cercetării și desigur - rezultatele obținute. În concluzii am încercat să sintetizăm dimensiunea cognitivă a motivației și importanța integratorilor educaționali și am precizat validarea ipotezei.Devenirea personalității, dezvoltarea structurilor motivaționale nu sunt un simplu rezultat al evoluției, ci al coevoluției. Folosind această perspectivă, a complementarității epistemice încercăm să facem un pas înainte spre ierarhizarea nevoilor și motivelor umane de la treapta inferioară până la nivelul superior a părților
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
după instrucțiuni explicite, deci cineva poate să învețe ceva, fără intenția specială de a face aceasta. CAPITOLUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE DE VÂRST~ II.1. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii problema fundamentală a ontologiei explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
psihodinamice ale dezvoltării Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii problema fundamentală a ontologiei explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist. Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
explicare mai concretă a dialecticii obiectivului și subiectivului, spontanului și conștientului, necesității și libertății”. Prin funcțiile sale explicative și axiologice, teoria legică a motivației este definitorie și pentru înțelegerea formării concepției filosofice, pentru înțelegerea rolului personalității în procesul istoric al devenirii sociale și al celei proprii. Manifestat cel mai adesea în contradicția dintre posibilitățile reale și ideale de formare și dezvoltare a personalității, potențialul dinamic se reproduce în forme variate și nuanțează orientarea personalității. Consecvenți unui asemenea principiu ne situăm de la
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ideei potrivit căreia copilăria este fericită, plină de farmec.Pledând în favoarea frumuseții copilăriei, evocarea realizată din perspectiva maturității are un aer nostalgic.Admițând ideea că opera lui Creangă este un Bildungsroman, chipul lui Nică nu poate fi conturat decât în devenirea lui, în evoluția lui continuă, apelând la acțiuni,fapte,întâmplări,la care ia parte personajul la gesturile, gândurile sau vorbele acestuia sau la părerile altor personaje. De-a lungul cărții, copilăria lui Nică trece prin mai multe etape, implicând modificarea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
este acum privit cu distanță, cu exigență și chiar cu severitate. Începutul e făcut de Anthologie de la Littérature Roumaine des Origines au XX-e sičcle, scoasă în colaborare cu Septime Gorceix, în anul 1920 prima acțiune de promovare în Occident a devenirii literaturii noastre, în care Iorga realizează introducerea, prezentarea autorilor poeți și prozatori în câteva linii distincte, care să compună pentru fiecare o imagine concisă și cât de cât captivantă pentru un cititor amator de pitoresc și exotisme. Pentru prima oară
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
din jur. Îi place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric). 43 Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță, egoism. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru activitățile practice, educație fizică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu se poate concentra mult timp și se plictisește repede. Preferă activitățile practice și educația fizică. Este dezinteresat de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
de cei din jur. Îi place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. Temperament: un copil sociabil, comunicativ. Închiderea în sine este cauzată de plecarea părinților în străinătate și de pierderea suportului afectiv. Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru educație plastică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu se poate concentra mult timp și se plictisește repede. Este dezinteresată de activitățile din școală însă, cu toate acestea, bagajul informațional
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Afectivitate: imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric); Trăsături de caracter în devenire: egoism, nesiguranță, neglijență; Aptitudini: artistice (literare și specifice artelor plastice); Capacitatea de efort intelectual: medie. V. Observarea și înregistrarea datelor a. Dialog cu elevul Din discuțiile repetate purtate cu elevul B.D. reiese faptul că nu îi place la școală deoarece
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
popular efemer a luat ființă la Paris în 1936, prezidat de Heinrich Mann. Represiunea stalinistă, ranchiunele niciodată stinse dintre socialiști și comuniști au zădărnicit aceste eforturi. Münzenberg însuși părăsește partidul. Centrul de la Moscova a KPD-ului reia controlul. Legat prin devenirea sa de partidele precedente, deoarece țara va ceda și ea dictaturii fasciste, PC grec se va afunda curînd într-un exil intern. El operase totuși, perfect pe linia IC, revizuirea politicii sale naționale și, sub egida unui front popular încă
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
sub forma unei universalizări a particularului venind să se substituie unei particularizări a universalului. După el, trecerea de la un stadiu la altul nu numai că nu este exclusă, dar face parte din aceste mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia după ni-velul de analiză, sunt legi relative. După unii economiști, numai teoria de-zechilibrului și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian permite a defini fundamentele mi-croeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ba chiar dimpotrivă, expresia acestor sentimente este forma cea mai respectabilă a discursului asupra societății. Dacă egoismul, se vede, operează adesea sub o mască de preocupare socială, multe angajamente de acest tip sunt în mod sincer generoase"10. Prin previziune, devenirea impregnează prezentul înainte chiar ca ora sa să fi bătut. Ea este cum spunea Heidegger partea divină a naturii noastre." Capacitatea de previziune a economiei ca știință are, desigur, limite. Ele sunt, fără îndoială, departe de a fi atinse astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sub forma unei universalizări a particularului venind să se substituie unei particularizări a universalului. După el, trecerea de la un stadiu la altul nu numai că nu este exclusă, dar face parte dintre aceste mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia deci după nivelul de analiză, sunt legi relative. După unii economiști, singură teoria dezechilibrului (și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian) per-mite a defini fundamentele microeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
constă în ființe, aflate în diferite stări de conștiință, dincolo de care tot restul aparține, în fond, domeniului magic, iluziei. Pentru Henri Ey, conștiința este modul specific de ființare a omului în sine și în lume, o structură reală dinamică de devenire, de trecere a omului din condiția sa primară, imediat organică, intra-psihică și mecanic-socială, într-una mediată, raționată, activă și liber creatoare, o structură prin care individul uman se personalizează și "iese" în lume. Fără conștiință, știința nu este numai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
expli-care a lumii, o dimensiune a Ființei, o piatră unghiulară a fenomenului cosmic numit viață. El marchează din ce în ce mai mult atît acțiunea, cît și conștiința oamenilor, vorbește despre noi, ne reprezintă, este una din expresiile cele mai fidele ale identității și devenirii noastre. Aceste considerațiuni pot suna unora ca o deranjantă stranietate, măcar pentru faptul că lipsesc cu desăvîrșire criteriile de na-tură sociologică, psihologică, morală, religioasă din abordările economice, care "beneficiază" în schimb de o relație specială cu conceptul și realitatea puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
țin tot de metodologia științelor sociale, cum ar fi: "Ce este obiectiv în cunoașterea economică?"; "Tăria unui sentiment nu poate impune adevăruri mai pure decît o judecată normativă?"; "Poate gîndirea economică să se încumete la profeții istorice ample, la intuirea devenirilor posibile?". Sau poate ar fi mai înțelept să renunțăm la între-bări, precum și la profeții, și să purcedem la muncă, să așezăm pe portativul destinului nostru notele în așa fel încît să obținem o simfonie. De ce nu chiar o simfonie a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
statutul de știință" (!) (Robertson). 4. ECONOMIE NORMATIVĂ ȘI FILOSOFIE MORALĂ 4.1. TEORIA ALEGERII SOCIALE Descartes afirma aptitudinea omului de a gîndi lumea plecînd de la sine și, în consecință, de a urca spre esența lucrurilor. Secolul Luminilor va marca apoi devenirea "rațiunii raționale". Aceasta face ca acea convingere potrivit căreia e posibil de manipulat forțele sociale să se înrădăcineze foarte adînc în spirite. Evident, ameliorarea condițiilor economice se prezintă drept unul dintre primele scopuri de atins. Acest obiectiv, perfect realizabil, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Economic Thought, Harvard University Press, Cambridge, Mass. 1954; Nelson R.R., Winter S.G., An Evolutionary Theory of Economic Change, Cambridge, Massachussetts. Harvard University Press. 1982; Nisbet R., Conservatism, Open University Press, Buxkingam, 1991; The Sociological Tradition, Heinemann, London, 1966; Noica C., Devenirea întru Ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Humanitas, București. 1998; Nooman P., What I Saw at the Revolution: A Political Life in the Reagan Era, Randon House, New York; Nozick R., Anarchy, State and Utopia, New Zork,, 1974; Oakeshott M.
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
7. NOUL HERMETISM NOUA GNOZĂ, ÎN ȘTIINȚĂ 240 BIBLIOGRAFIE 274 Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Constantin Noica, Devenirea întru Ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Humanitas, București. 1998. p. 275. 2 Vladimir Soloviov, Îndreptățirea binelui. Editura Humanitas, București, 1993, p. 378. 3 Alexandru Safran, Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997, p. 13. 4 Michel Beaud, Gilles Dostaler
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
26 Prin suprapunerea cu textul din interviul-manifest, apare limpede că trenul (locomotivă) conotează o tipologie puternică. Mai dificilă e simbolistica omizii. Pentru psihologia colectivă, aceasta scoate în evidență o condiție larvară, nedesprinsă de sinele universal, mai concret o prelungire a devenirii. Secvența obsedantă, în întregul ei, este de o tulburătoare complexitate și desemnează două concepte fundamentale din psihanaliza lui C.G. Jung: sinele și individuația. Vom încerca să surprindem doar câteva repere ale acestor noțiuni, asupra cărora cercetătorul elvețian a revenit în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
voi pune piciorul pe scara eșafodului, să nu te văd (halucinat) pe tine venind la Arcis pe potecă, (respiră greu) prin soare, să mă chemi la masă..."33 Procesul în desfășurare al desfacerii din increat traduce, în termeni filozofici, prelungirea devenirii. (De ce nu? a devenirii întru ființă.) "Întru" este un proces în evoluție, adică, în accepția lui C. Noica "spațializatorul nespațializat", infinitudine.34 Nu stă sub semnul aleatorului intenția lui Fred Vasilescu de a bate recordul de distanță, în zbor. Inconștientul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]