4,618 matches
-
fără să le fi ascultat vreodată, reinventîndu-le într-o stare de continuă halucinație. Când se întrerupea din cântat, degetele care-i ajungeau până la genunchi păreau să-l doară insuportabil, așa că după numai doi ani arhitectul își părăsise serviciul, rămânând practic dezlegat de orice legături cu viața socială obișnuită. Cânta acum fără întrerupere, zi și noapte. La rubricile de curiozități din toate marile ziare și reviste apărură scurte note despre organistul român. Reporteri de la New York Herald Tribune, Life, Strange Astonishing Stories Magazine
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Încercai aceeași deziluzie și desfătare pe care o aveam de câte ori descifram în dragostea și sufletul Maitreyiei jungla superstițiilor. Ritmul, karma, strămoșii... Câte puteri trebuiau întrebate și invitate pentru asigurarea fericirii noastre?... ― Ți-am ales piatra pentru inel, îmi spuse Maitreyi, dezlegând din colțul sari-ei o nestemată verde-neagră în forma unui cap de șopârlă, străbătută în creștet de o geană sângerie. Începu să-mi explice inelul. Va fi lucrat după ceremonialul căsătoriei indiene ― din fier și aur ― ca doi șerpi încolăciți, unul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
n-a fost ideea ei. Doctorul a silit-o, da, pot spune foarte sincer: a silit-o sa se îmbrace în negru. Și nici doctorul n-a făcut-o așa din senin, sau din vreo dorință ascunsă de răzbunare. Ca să dezlege ce se numea pe-atunci, acum câțiva ani, în cercul intimilor lui Visarion "misterul Adrian" sau "complexul Poetului", doctorul a încercat o experiență, a încercat-o ca să verifice ipoteza la care ajunsese. Anume, își închipuia că Leana cunoscuse și iubise
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ar fi destăinuit chiar în ziua aceea altcuiva, acel altcineva ar fi avut un avantaj de 24 de ceasuri... Pantelimon ridică încurcat din umeri. - Dar să lăsăm asta, continuă Pantazi. Ce mi se pare senzațional este că ai reușit să dezlegi codul datorită pelerinei lui Zevedei! Pentru că, nu e așa? ai mărturisit chiar de la primul interogatoriu că te-au impresionat peticele cusute în dreptul epoleților. Pantelimon începu să se miște stânjenit pe bancă. - Dacă n-ar fi fost peticele, Zevedei nu te-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a unei destăinuiri către conștiințe înghețate așezate în blocuri de piatră sculptate demiurgic ca trupuri umane. Suferindul evocat aici privește experiența sa radicală ca de neînțeles pentru mundaneitatea cotidiană, el însuși își apare drept o enigmă îndurerată și de ne-dezlegat pentru ceilalți. Aceștia sesizează suferința și o recunosc dar nu o pot trăi în profunzime deci îi ratează realitatea definitorie. Ei observă că un alt semen suferă dar oricât de solidari și-ar impune să fie cu el rămân pe lângă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
o boală incurabilă, e mai rău ca o boală incurabilă. Stau pe burtă, cu capul sprijinit pe brațe, puțin Întors, crăcănat. Îmi privesc un bocanc nou-nouț, văd pajiștea la firul ierbii, piscul muntelui țîșnind nu foarte departe. Ușor-ușor, mintea se dezleagă din această crispare neverosimilă, urmează privirea și Începe să lucreze, agățîndu-se de detalii. E incredibil cît de frumos poate să fie aici sus, pe platoul din poala piscului. Am putea fi În vacanță, cazați la o cabană (o asemenea perspectivă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu din punctul de vedere din care ar fi fost nevoie. Se gândea aproape cu turbare: „Afurisitul ăsta de autocrat m-a legat de ea, nu vreau să fiu legat, dar acum mi-e atât de greu să mă mai dezleg; M-am schimbat. El m-a făcut să nu mi-o mai pot scoate din minte. Pur și simplu, nu pot să scriu o simplă scrisoare și să dau totul uitării. A sădit ceva în mine, ceva care crește ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
persoană cu care pot sta de vorbă, singura persoană a cărei tovărășie o pot suporta. Vom locui în sud, la țărmul mării, și vom fi, în sfârșit, fericiți. Vino, iubito, culcă-te lângă mine. Strânge-mă în brațele tale. Am dezlegat enigma, până la urmă totul a ieșit la lumină. Trebuie să lași bășica să se umfle până la punctul de spargere și s-o spargi. Ăsta-i tot secretul. Ah, mă simt atât de liniștit! Acum vreau să dorm. Și George adormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i, între patru ochi, s-o tragă de limbă pe Ruby. „Licheluța“ era țigan de origine. Ba chiar (după cum știa Gavin Oare) rudă de departe cu Ruby. Bătrâna servitoare, care n-ar fi deschis gura în fața nimănui altcuiva, și-a dezlegat limba în fața acestui băiat, de care era mândră. Seanu, instructat de șeful lui, o luase la întrebări de felul: „Așadar, e adevărat, nu-i așa, ceea ce vorbește toată lumea, anume că...“ (și așa mai departe), la care Ruby răspunsese de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de Crăciun. Dar era joi; și sâmbătă la ora cinci după-amiază începea serbarea de la Teatrul Popular: "Poveste de Crăciun". Mai puțin de două zile. Numai anul ăsta e sărac, promitea tata, nu prea convins, c-un zâmbet melancolic, în timp ce Lucian dezlega panglica și scotea la iveală o cutie de creioane colorate. Pe capac, un băiat blond purtând o vestă roșie și un papion pepit desena așezat la piciorul unei sălcii pletoase. Între genunchi ținea cartonul pe care desena, iar în mâna
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
înghionti pe Rareș în umăr și în clipa următoare altcineva din urmă îl călcă apăsat pe toc, lăsându-l cu călcâiul scos afară din pantof. Șontâcăind, Rareș își târși pantoful către marginea străzii și, lângă gard, se aplecă să-și dezlege șiretul. Dar chiar și acolo dădeau peste el înghiontindu-l cu câte un genunchi în spinare... Indolența, spunea tata șezând la masă. Dezinteresul! Disprețul pentru semenii noștri, asta e meteahna care o să ne ducă la pierzanie! Dacă nici la un
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
observă jegul lucios de la îndoitura reverelor. Profesorul poartă un costum bleumarin cu dungulițe albe, la două rânduri. Se gândește că le va spune celorlalți amănuntul ăsta. Și o să mai adauge: La fel de slinoasă e și cravata. Se vede că n-o dezleagă niciodată. Doar slăbește nodul și o scoate seara de după gât. Un ștreang de cravată! Mazilu și-a luat inima în dinți și s-a apropiat și el de masa profesorului, chiar și așa, fără haină de chelner. Spune și el
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aduc aminte este că vorbele ei m-au revoltat întrucâtva: cum adică, tata, în lumea lui de dincolo, avea atâta putere aici pe pământ încât să dispună de viața mamei după bunul lui plac? Pentru mama poate că misterul se dezlegase, acum că trecuse și ea marele prag. Fiindcă mai ales în primele zile după dispariția tatei ea dăduse glas unei adânci nedumeriri, mai mult, poate, decât durerii: cum așa? A existat un om până mai ieri și acum deodată nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și, mai rar, când ieșeam împreună în oraș. M-am gândit că poate casa era spațiul în care, conform convențiilor sociale, totul trebuia să fie așezat și orientat doar spre viața de familie. Familia de astăzi, desigur. În timp ce strada o dezlega cumva, prin întreaga ei ambianță, de prezent și de legăturile familiale. Pe stradă am aflat de fratele ei mai mare, mort de tuberculoză, și tot pe stradă de cel mic, mort în împrejurări tragice. Într-una din rarele ei confesiuni
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
jumătate a secolului al XX-lea și de dorința de salvare a sufletelor celor care riscă să moară pe front. În acest context, pentru prima dată, în 1915, Sfântul Scaun, într-un mod oficial, a acordat preoților facultatea de a dezlega păcatele în mod colectiv, dar cu o atenție specială la condiția impusă: ca credincioșii să fie într-adevăr în pericol de moarte, fapt ce ar face ca celebrarea individuală să nu mai poată fi accesibilă tuturor în timp util. Celebrările
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În acest caz, confesorul îl va informa pe penitent asupra acestui aspect, însă fără a omite să îi prezinte ce anume înseamnă această „condiție”. Este de recomandat ca explicația să fie scurtă și clară. Practic, în această situație, penitentul este dezlegat în măsura în care, în realitate, are dispoziția necesară. b. Confesorul și lipsa dispoziției penitentului Dacă penitentul nu îndeplinește condiția necesară celebrării sacramentului reconcilierii, iar confesorul a epuizat „metodele” prin care a încercat să îl ajute, înseamnă că nu poate primi dezlegarea. Însă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sublinia eficacitatea ministerului sacerdotal în momentul celebrării sacramentului. De fapt, este vorba de o judecată, dar care se finalizează eficient, în favoarea penitentului. În cele ce urmează, confesorul se referă în mod concret la persoana penitentului, prin pronumele „te” („Eu te dezleg...”), recunoscând prin aceasta realitatea persoanei prezente, care tocmai s-a confesat înaintea sa. Dacă un „eu” recunoaște și intră într-un dialog cu un „tu”, se autentifică existența procesului dialogic între confesor și penitent și, mai mult decât atât, între
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
s-a confesat înaintea sa. Dacă un „eu” recunoaște și intră într-un dialog cu un „tu”, se autentifică existența procesului dialogic între confesor și penitent și, mai mult decât atât, între Dumnezeu și ființa umană căită. Prin rostirea cuvântului „dezleg”, confesorul pronunță „un cuvânt eficient al iertării” și manifestă într-un mod eclezial iubirea milostivă și fidelă a lui Dumnezeu în Cristos, care în acel moment se revarsă în sufletul și în viața penitentului, iertându-i „păcatele sale”. Continuând, confesorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prezent să răspundă de fiecare dată cu „Amin”. În a patra parte, este rostită formula propriu-zisă a dezlegării, preotul adresându-se celor prezenți, folosind, de data aceasta, forma de plural a pronumelui personal la persoana a II-a: „Eu vă dezleg de păcatele voastre în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh”. b) A doua variantă a formulei de dezlegare este cea folosită atât de Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și de Forma B, cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este cea folosită atât de Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, dar având aceeași adaptare a pronumelui pentru plural: „Eu vă dezleg de păcatele voastre...”. După primirea dezlegării, comunitatea este îndemnată să aducă mulțumire lui Dumnezeu. Apoi, după un cântec sau un imn potrivit, preotul nu mai face rugăciunea de mulțumire, ci binecuvântează în mod direct penitenții, după care îi trimite. Există
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lectură din Sfânta Scriptură, un îndemn obișnuit, impunerea pocăinței, mărturisirea generală și oferirea dezlegării generale. Când însă situațiile sunt extrem de urgente, de exemplu în cazul unui pericol iminent de moarte, preotul rostește doar formula dezlegării, care este prescurtată: „Eu vă dezleg de păcatele voastre în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh”. Chiar dacă situația se dovedește a fi așa de urgentă, se păstrează aceeași condiție, ca, în cazul în care penitenții vor supraviețui pericolului, să recurgă cu prima ocazie la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să se înțeleagă și cuvintele lui Isus adresate apostolilor săi: mai întâi când îi promite lui Petru cheile Împărăției Cerurilor (cf. Mt 16,18-19), apoi când le vorbește tuturor apostolilor despre puterea pe care o au, de „a lega sau dezlega” (cf. Mt 18,18; In 20,23). Oferindu-le apostolilor și urmașilor acestora puterea de a judeca situația concretă a unei persoane, pentru a putea sau nu oferi acesteia dezlegarea, Isus îi recunoaște celui care celebrează reconcilierea sacramentală o capacitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca preotul să nu primească facultatea de a asculta mărturisirile. Există însă și excepții, în anumite situații particulare, așa cum este cea de pericol iminent de moarte. În acest caz, „orice preot, chiar dacă este lipsit de facultatea de a asculta mărturisirile, dezleagă valid și licit pe toți credincioșii care se află în pericol de moarte, de orice fel de cenzură și păcat, chiar dacă este prezent un preot aprobat”. Dacă păcatele constituie în același timp și un delict în for extern, atunci, atâta timp cât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
printr-o formulă, iar, în momentul rostirii formulei dezlegării de către preotul confesor asupra penitentului dispus, penitentul primește iertarea de la Dumnezeu. În cazul în care nu există posibilitatea să se rostească întreaga formulă, sunt suficiente și necesare doar cuvintele „Eu te dezleg de păcatele tale în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt”, însoțite de semnul Sfintei Cruci. Confesorul, care în locul formulei dezlegării folosește o altă formulă, sau, de exemplu, oferă o binecuvântare lăsând în inima penitentului convingerea că a fost
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să le îndeplinească nu doar confesorul, ci și penitentul, pentru ca dezlegarea să îi fie oferită licit și valid. Confesorul, prin dialogul său cu penitentul, va trebui să fie convins de îndeplinirea acestor condiții. El trebuie să aibă facultatea de a dezlega păcatele, așa cum am prezentat mai sus. Practica pastorală poate întâlni și anumite particularități, care pot influența, prin exigența ce o impun, derularea dialogului dintre confesor și penitent, cât și oferirea dezlegării. Există situații în care penitentul se poate afla în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]