5,230 matches
-
cele ce pier, ca zăpada-l/ descriu cel mai bine". Moartea fenomenului (și a perspectivei mundane a oricărei manifestări) este agentul acestei prefaceri, acidul coroziv al desfacerii care dizolvă, reduce lucrurile trecătoare la miezul netrecător, nu prin abolirea ci prin dezvăluirea lor84. Trecerea prin distanță menține distanța, dar desfășoară drumul, iar drumul străbate nevăzutul în posibilul îndepărtat al deja-vederii, trece prin vălul imaginii ca, de pildă, atunci "când, pe plajă, răsfir scoicile și nu știu/ că-n El sunt cum nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ea însăși, într-o imagine fără chip, spectacol derizoriu jucat pe masca naturii pieritoare; ea e dejucată, deturnată de la vedere, demascată în clipa hotărâtoare a deznodământului, pusă în "noua ordine a universului înnoit, spiritualizat, transfigurat"41. Un moment kairotic al dezvăluirii și al destăinuirii, când - în sfârșit - totul începe să fie, căci "nu mai este nevoie de așezarea vălului peste fața lumii, începe să se vadă fața lumii reală pe temeiul existenței sale creaturale"42. Omul nu doar se bucură de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
posibilul inaparent al unei imagini ascunse, cu fața ștearsă de prea marea depărtare: "urmele stinse/ Departe, căile strălucitoare, vestea lor/ Luminând abia în față"51. Ceea ce trebuie văzut - cere vederea - se așază pe fața depărtării, cheamă pe drumul întors al dezvăluirii. Vederea se răsucește pe calea prevestitoare a strălucirii, suferă convertirea, vede nevăzând. Merge înapoi, se retrage pe urmele celui retras, niciodată atins. "Drumul e totul, pururi neajuns": "Drumul îndărăt", " Calea Focului spre cenușile mume./ Drumul înapoi"52. Nevăzutul este departele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu mai au preeminența originarului ci, nearătându-se de la sine și pentru sine, ele sunt aduse la arătare de ceva care, supradeterminându-le, le face să fie ceea ce sunt, ascunzându-se în acest deschis pe care îl creează, învăluindu-se în dezvăluirea pe care o realizează. Căci ceea ce se vede e doar natura în care ceva crește și se face văzut, se face în creșterea nevăzută care sparge limitele naturii: "Crește ceva în mine fără margini"99. Restul e cu margini, "e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se voalează 49. Abia acum începutul începe, poate să răsară în vedere; un început nesfârșit care iluminează lumea, ale cărei semne semnifică de fiecare dată acest început, prefacerea originară a neîncetatei sale creații 50. Epifania imaginii este totodată și o dezvăluire a inaparentului, deschiderea sa prin vălul diafan al formei: un văl care dezvăluie, acoperirea în care totul se descoperă. Dar vălul acesta nu e cu adevărat transparent decât în forma albului, pe ecranul de var al posibilului. Și al poemului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
scaunul cu rotile/ și ard. Mă gândesc la noi,/ cum mergeam alături și nimic nu/ ne-ar fi putut atinge". Voalarea imaginilor cu / de sine nu aduce doar dispariția eului, ca imagine, ecranarea identității de ființă, ci are drept rezultat dezvăluirea altuia. Eul șters din vedere se trezește din tautologia reflectării, iese din cercul vicios al imaginii identicului. Se ridică la nivelul, fără reprezentare, al unei distanțe care nu-i aparține; se distanțează de sine în diferența de imagine pe care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ca niște pești subțiri printr-un acvariu: nouri/ Albaștri se străvedeau" (XXIII, în ed. cit., p. 51). 15 "Cunoașterea orientală desemnează o cunoaștere care în loc să fie reprezentativă a obiectului său și obținută pe cale discursivă, o necesitate logică, este prezență imediată, dezvăluire, intuiție a inimii sau a ochiului spiritual, pe scurt auroră ce răsare în suflet sau suflet ce se înalță la "Orientul" său" (H. Corbin, De l'épopée héroïque à l'épopée mystique, conferință susținută la sesiunea Eranos 1966 și publicată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de văzut, căci ea se voalează în chiar aparența care parazitează și orbește vederea. În schimb, în lumea obscură, în manifestarea ei eclipsată, filmul poetic developează imagini ale esenței inaparente. Așa se explică, în poezia lui P. Creția, recurența acestei dezvăluiri epifanice, în care faptul-de-a-fi e pus în paranteză, suspensie ce eliberează lumina pură a faptului-de-a-apărea. Două exemple: "Fără soare este mai bine/.../ Ochii altfel privesc, mai frumos și mai fără liman/.../ Și toate laolaltă, fără soare, par să fie părtașe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de conflicte: Conflictele etice comune (valabile și pentru ADPKD) ar fi: autonomie sau paternalism; adevăr integral sau minciună protectivă (telling truth or benevolent deception). Conflictele etice specifice ADPKD sunt legate de: testare (diagnostic presimptomatic) obligatorie sau testare voluntară; confidențialitate sau dezvăluire a rezultatelor testării (în situația în care aceste rezultate afectează alte persoane). 1. Conflicte etice comune Autonomie sau paternalism Practica medicală a fost dominată mult timp de atitudinea paternalistă, în care decizia aparținea practic exclusiv medicului, care aprecia și aplica
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
încredere reciprocă, medicul cerând pacientului să-i spună întregul adevăr privind boala sa, iar pacientul așteptând din partea medicului, la rândul său, adevărul cu privire la diagnosticul, prognosticul și posibilitățile terapeutice. Deși, în general, adevărul se asociază cu binele, există situații în care dezvăluirea adevărului ar depăși beneficiile. Astfel, uneori medicul eludează cu bună știință comunicarea adevărului mai ales în momente critice, pentru a-l face pe pacient să nu-și piardă speranța, sau minimalizează riscurile unei proceduri atunci când consideră că informarea exactă a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
asupra prezenței bolii este corect a informa viitoarea mamă cu privire la ambiguitatea rezultatelor testării; incertitudinea științifică poate surveni și în situația în care rezultatele a două sau mai multor teste sunt contradictorii; și în acest caz există aceeași obligație. Confidențialitatea sau dezvăluirea rezultatelor testării După cum am menționat mai sus, respectarea confidențialității reprezintă conduita etică obișnuită. în afara problemei deja discutate a confidențialității în cadrul cuplului, trebuie discutată și problema informării copiilor proveniți din familiile cu risc. Există mai multe tipuri de asemenea situații: cazul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
poate fi afectat și el de aceeași boală în viitor; cazul în care copilul nu este conștient de boala părintelui, dar părintele își pune problema dacă trebuie sau nu să-și informeze copilul cu privire la riscul de recurență; momentul ideal al dezvăluirii ar fi atunci când copilul este stabil emoțional, are capacitatea de a înțelege problema și de a acționa așa cum consideră că este necesar, deci în nici un caz înainte de adolescență. în situația în care părinții refuză să-și informeze copilul, chiar după ce
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fiind și traiul fără griji de superlativ... Nu întâmplător vizita îi reunea pe cei versați în arta edificărilor cu cei desăvârșiți în arta ștergerii urmelor: în joc era adevărul unui mod de-a fi, mai bine zis posibilitatea și limitele dezvăluirii lui. Căci buna locuire înseamnă raportare selectivă la un mediu schimbător, poziționare care să ofere acces lesnicios la resursele lui și totodată protecție împotriva feluritelor agresiuni la pândă în el. Numai în măsura în care urmele acestei resituări continui prin acțiune devin lizibile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prea tranșanta lor declarație de ruptură cu trecutul, ce o precede zgomotos. O reclamă devine ineficace atunci când, prin excesul brutal de veridicitate, depășește limitele credibilului, căci fiecare situație pare a fi caracterizată numai de o capacitate limitată de-a suporta dezvăluirea adevărului propriu; expansionarea verosimilului cere timp, iar un adevăr ce o întrece riscă o primire deloc cordială. Într-o lume ce nu-și permite luxul sincerității, vigoarea debordantă și insolitul apariției ei bruște deconcertează. Dar rezistența pasivă la curtoazie nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
destul de sigur; sistemul lor de diguri și baraje funcționa bine. Dar înăuntrul cortului pricepuseră limpede - și asta deja de ceva vreme - că întâlnirea nu avea cum să le aducă cine știe ce revelație prețioasă, și că, oricât s-ar fi prelungit, jocul dezvăluirii era sortit eșecului. Nu-i lipsea atât limba comună, cât un mai primordial limbaj gestual de ieșire din obscuritatea fumigenă între contururile unei imagini cât de cât stabile, sau măcar sensibile la necesitatea stabilizării. Una-i să ai nevoie de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
între orice lucru și soarele abia ițit peste orizont se interpun mereu alte lucruri. Lumina nordului se fofilează înspre ele pe unde poate, chinuit și ocolit; pierdută de sursa-i, ea rămâne incapabilă să-și regăsească puritatea și vigoarea premergătoare dezvăluirii lumii. Aparențele exfoliază alte aparențe, cu care coabitează, antrenate imprevizibil de un șuvoi domolit, căci flexionat în toate direcțiile până aproape de stagnare, al clarității. Superioritatea reflecției metafizice din nord în raport cu cea meridională are mult de-a face cu efortul sporit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
jucat de-a șoarecele și pisica cu Vătămătoru’. Atâta timp cât necazurile suferite de pisică nu se dovedeau fatale, șoaricele era lăsat să se creadă The Deep Throat. Cine și de ce îl dă în gât tocmai azi pe Vătămătoru’? Întrebat dacă după dezvăluirea turnătoriilor sale mai este prieten cu Vătămatu’, Vătămătoru’ crede că da. Sigur, cere să fie întrebat și Vătămatu’. Oricum, Vătămătoru’ continuă să-l iubească și să-l aprecieze foarte mult pe Vătămatu’, ca să nu mai spun că, potrivit celor declarate
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ar suprima niște drepturi fundamentale: cel la bârfă, la calomnie și la manipulare. Explicația am dat-o, în câteva rânduri, deși nu aș fi avut nici o obligație să o fac. Din păcate, nu o explicație se aștepta de la mine, ci dezvăluiri palpitante, cancanuri, incriminări și recriminări, mă rog, tot bâlciul la care se pretează multă lume. Robert, eu nu sunt multă lume; eu sunt doar Dorin Tudoran, și nu veți avea de la mine bâlci. PUR-ul a avut o șansă reală
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
accepțiunea lui Colero, acestea sunt un îndreptar de acțiune morală, indiferent de spațiu și timp și sunt clasate în următoarele trei categorii etice: personale, profesionale și globale. Principiile etice profesionale fac referire la următoarele tipuri de valori: imparțialitate; obiectivitate, deschidere, dezvăluire/transparență, confidențialitate, simțul datoriei, fidelitate față de responsabilitățile profesionale, evitarea potențialelor sau aparentelor conflicte de interese. Principiile etice globale, după Colero, sunt: justiție globală (reflectată de legislația internațională), societatea înaintea individului/responsabilitate socială, datoria față de mediu, interdependență și responsabilitate față de "întreg
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și de mediu. În plus, oferă îndrumare/consiliere utilizatorilor în vederea creării inițiativelor de angajament față de stakeholders (indicatori, obiective pentru îmbunătățirea transparenței și performanțelor organizaționale). AA1000 Assurance Standard and the AA1000 AccountAbility Principles Standard (2008) sunt standarde focalizate pe probleme de dezvăluire, performanță, drepturile și obligațiile stakeholders și capacitatea de răspuns a organizațiilor. The Global Reporting Initiative Guidelines (GRI) descrie principii și indicatori folosiți de firme pentru măsurarea performanțelor economice, de mediu și sociale. GRI este realizată prin contribuția și în consens
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru consolidarea solidarității și încrederii între membrii din interiorul organizației și între organizație și mediul său, este, pe de o parte, de a preveni și de a menține strategiile și acțiunile codurilor prin acțiuni de întărire permanente (educare, formare, recunoaștere, dezvăluire, transparență și orice alte forme care ajută acestui scop). Pe de altă parte, de a accepta realitatea că mereu există diferențe între norme, dispoziții și capabilitățile reale ale organizației și membrilor ei. Sentimentul de comunitate și de reciprocitate morală implică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
modificarea genelor)? Cine sunt evaluatorii capabili să discearnă care sunt consecințele indirecte ale descoperirilor științifice? Quis custodiet ipsos custodes?* În ce măsură utilizatorii înțeleg amploarea efectelor utilizării tehnicii și tehnologiilor și acționează în cunoștință de cauză, responsabil? În ce măsură cercetătorii sunt interesați de dezvăluirea și decodificarea adecvată și corectă a ceea ce au descoperit? Care sunt criteriile de alocare a fondurilor publice în cercetare? Care este viitorul educației pentru viață? În ce măsură țelul educației tinerilor a rămas erudiția, curiozitatea, cercetarea, iar cel al științei descoperirea neregularităților
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
organizație. În registrul organizațional, principiile de guvernare corporativă se referă la: * tratarea corectă și echitabilă a acționarilor; * recunoașterea intereselor grupurilor afectate de funcționarea afacerii; * recunoașterea rolului și responsabilităților echipei de conducere; * integritate și comportamente etice, reglementate prin coduri de conduită; * dezvăluire și transparență prin publicarea materialelor de interes public, precum și admiterea unor verificări din partea unor terțe părți. Indicatorii de eficiență ai guvernării corporative includ următorii itemi: * control intern și auditări interne; * apelarea la un organism independent din exteriorul organizației care să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și sărăcirea surselor de apă, încălzirea globală etc.) au fost, de cele mai multe ori, asociate cu acțiunile iresponsabile ale multinaționalelor. Lipsa de încredere socială în abilitățile firmelor de a-și autogestiona moral afacerile a fost alimentată de câțiva factori determinanți: lipsa dezvăluirii oneste a istoriilor trecute și a viitoarelor proiecții de către multinaționale, completată de scandalurile unor companii foarte mari și de declanșarea crizei financiare. Aceste fenomene au reconfirmat faptul că litera legii nu acoperă exhaustiv realitatea, precum și faptul că aplicarea sancțiunilor legii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
multe altele. Figura 7. Model de standardizare a raportării În general, raportul despre responsabilitatea socială a unei companii acoperă câteva criterii importante (vezi figura nr. 7) pentru economia globală actuală, ca de exemplu: managementul riscului, instrumente de informare și comunicare, dezvăluirea politicilor de compensații, reglementări legate de acte de corupție activă și pasivă, transparența raportărilor etc. și uneori sunt date informații despre subiecte nesolicitate de nicio "formulă de auditare" (ex. Impactul și implicațiile stilului de conducere, probleme de cultură și comportamente
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]