11,536 matches
-
aici că lucrurile nu sunt așa de simplă nici în cele mai „liberale” societăți dezvoltate. De fapt, piața redistribuie doar un volum mic din totalul resurselor care se redistribuie în societate. Este suficient să ținem cont de faptul că statele dezvoltate colectează de pe piață, prin intermediul taxelor și impozitelor, 20-55% din produsul intern brut, pe care le redistribuie prin intermediul cheltuielilor. Sigur, o parte din acest volum al resurselor revine pe piață, dar la fel de adevărat este că revenirea pe piață a resurselor statului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un mare volum de resurse, de la bunuri la bani, prestigiu și putere, după reguli care nu au nici o legătură cu piața. Nu piața redistribuie resursele în interiorul corporațiilor, așa cum nu piața redistribuie resursele în interiorul administrației publice. Diferența între orice societate capitalistă dezvoltată și o societate în tranziție postcomunistă constă, în esență, în faptul că societatea capitalistă dezvoltată a creat, în timp, un șir de reglaje fine între distribuirea prin intermediul pieței, redistribuirea prin intermediul pieței și redistribuirile realizate prin intermediul statului și al societății civile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu au nici o legătură cu piața. Nu piața redistribuie resursele în interiorul corporațiilor, așa cum nu piața redistribuie resursele în interiorul administrației publice. Diferența între orice societate capitalistă dezvoltată și o societate în tranziție postcomunistă constă, în esență, în faptul că societatea capitalistă dezvoltată a creat, în timp, un șir de reglaje fine între distribuirea prin intermediul pieței, redistribuirea prin intermediul pieței și redistribuirile realizate prin intermediul statului și al societății civile. Între toate aceste redistribuiri s-a atins un echilibru delicat, care permite dezvoltarea în continuare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
intervenții ale statului și ale societății civile ori de câte ori o criză de creștere anunță necesitatea unor transformări. Aceste reglaje sunt atât de specifice fiecărei societăți capitaliste dezvoltate în parte, încât sunt foarte dificil de teoretizat. De exemplu, știm despre toate societățile dezvoltate că cercetarea științifică și industria cunoașterii joacă un rol extrem de important în producția de dezvoltare - de la producția de noi tehnologii la producția de tehnici de management, deopotrivă public și privat. Mai știm, de asemenea, că aproape în toată lumea occidentală această
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
similare ale universităților americane (Holloway, 2005). Important este că diferențele nu sunt disfuncționale. Ambele tipuri de instituții își fac treaba, și și-o fac bine, în ciuda criticilor care le sunt aduse. Este un exemplu de reglaj al redistribuirilor în societatea dezvoltată care nu mai poate fi standardizat și, prin urmare, nu mai poate fi transferat ca atare în societățile în tranziție. Este, de asemenea, un exemplu de spațiu de manevră de care au dispus societățile tranziției postcomuniste pentru a-și introduce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
noua configurare a societății propriile problematici, mai puțin sau deloc legate de dezvoltare, de modernizare și de apropierea de lumea occidentală. Este, nu în ultimul rând, un exemplu de mecanisme diferite de finanțare a funcționării unei elite esențiale a lumii dezvoltate, elita academică. Printre altele, obiectivul postcomunismului era acela de a construi noi tipuri de elite - noi în raport cu fost lume comunistă - și de a găsi mecanisme specifice de asigurare a resurselor necesare funcționării. Problema postcomunismului românesc - și nu numai - era că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
zgâlțâie din temelii noua societate românească și să o împiedice să depășească condiția de tranziție postcomunistă. Factorul „destabilizator” în ecuația puterii în România - și în oricare altă țară postcomunistă - este democrația, un mecanism esențial al reglării distribuției în societățile capitaliste dezvoltate. Tradițional, încă de la sfârșitul Evului Mediu și până în prezent, ideologiile capitalismului consideră democrația - înțeleasă și teoretizată diferit în timp, dar în esență, însemnând un transfer de putere politică către cercuri tot mai largi de populație - un element fundamental pentru organizarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avem economie de piață. Or, cum democrația relațiilor pe piață depinde de democrația politică, aceasta din urmă a devenit un ideal al organizării politice a societății și a produs toate revoluțiile care au marcat evoluția lumii occidentale. În societatea occidentală dezvoltată, democrația a evoluat și s-a extins în toate domeniile organizării societății, devenind treptat caracteristica definitorie a acestui tip de organizare. Nu mai este vorba doar de democrație politică, ci de democrație în organizarea structurilor birocratice ale managementului economic și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economic și ale organizării producției, de democrație în raporturile dintre management și acționari, de democrație în gestionarea comunităților locale și, nu în ultimul rând, de democrație în organizarea relațiilor internaționale sau a relațiilor de familie. Nu există domeniu al societății dezvoltate care să nu poarte amprenta democrației, care a devenit, dintr-un mecanism de distribuire a puterii politice, o componentă a oricărui mecanism de distribuție în societățile dezvoltate occidentale. Iar în final, ansamblul democrațiilor din organizarea socială este cel mai important
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
organizarea relațiilor internaționale sau a relațiilor de familie. Nu există domeniu al societății dezvoltate care să nu poarte amprenta democrației, care a devenit, dintr-un mecanism de distribuire a puterii politice, o componentă a oricărui mecanism de distribuție în societățile dezvoltate occidentale. Iar în final, ansamblul democrațiilor din organizarea socială este cel mai important mecanism de asigurare a condiționării prosperității elitelor de prosperitatea generală - adică cel mai important mecanism de reglare a redistribuirilor în societate. Pe căi ocolite, ea a pătruns
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în materie de politică monetară cerinței de democrație existente în societate. Și, departe de a fi un simplu mecanism de „egalizare” a puterii politice - căci tocmai asta nu este -, democrația este ansamblul instituțiilor care asigură condiția necesară funcționării societății occidentale dezvoltate: legătura dintre prosperitatea populației și prosperitatea elitelor. Ralph Dahrendorf a sesizat acest aspect într-un moment critic - cel al revoluțiilor postcomuniste, pornind de la analiza unui alt moment critic, cel al tranziției postnaziste a societății germane (Dahrendorf, 2001). Concluzia evidentă a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rezultat al ei este funcționarea economiei - producție și distribuție - de tip capitalist modern, iar cel mai important corolar este prosperitatea populației drept condiție a funcționării mecanismului. Economia capitalistă are nevoie de prosperitatea populației - cumpărători cu bani pe piață - așa cum societatea dezvoltată are nevoie de prosperitatea populației - cetățeni cu voință politică și resurse de putere - pentru a funcționa, a se reproduce și a se dezvolta. Tranziția postcomunistă a fost însă nevoită să nege democrația. Nu pentru că fosta „nomenklatură” nu dorea democrația politică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru că populația, „fermecată” de avantajele materiale pe care le putea asigura „statul paternalist” asociat autoritarismului (Chelcea, 2001), refuza asumarea de riscuri și responsabilități personale. Ci pentru simplul motiv că nu putea lua în considerare funcția fundamentală a democrației în societatea dezvoltată, anume aceea de a coordona tranziția către prosperitatea populației. Dimpotrivă, atingerea obiectivelor tranziției postcomuniste presupuneau, în conjunctura în care se afla România, reducerea substanțială a prosperității populației. Iar calea de a o obține era, evident, reducerea substanțială a democrației în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
taxe și impozite, subvenționări directe sau indirecte, credite preferențiale, garanții de stat, monopoluri de piață etc. Rezultatul acestei situații create imediat după revoluție și „cristalizate” vreme de peste un deceniu și jumătate a fost defavorabil reorganizării societății după modelul societăților capitaliste dezvoltate. Vreme de 15 ani, societatea românească s-a zbătut să-și definească elitele, încercând să arbitreze un conflict ireductibil între elite ce propuneau moduri incompatibile de redistribuire socială, mecanisme economice la fel de ireductibile și ideologii ale „războiului total” între componentele societății
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un an de zile -, menite tocmai să rezolve problemele trecute cu vederea ca urmare a deciziei politice de integrare a României. Cea de a doua caracteristică sacrificată este, desigur, democrația. Așa cum am văzut, în sistemul organizării sociale a societății capitaliste dezvoltate, rostul democrației este mai curând acela de a asigura un mecanism fundamental de distribuție care să condiționeze prosperitatea elitelor de prosperitatea populației, decât transferul puterii politice către popor. La rândul său, acest mecanism este un răspuns mai degrabă la nevoile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai curând acela de a asigura un mecanism fundamental de distribuție care să condiționeze prosperitatea elitelor de prosperitatea populației, decât transferul puterii politice către popor. La rândul său, acest mecanism este un răspuns mai degrabă la nevoile economiei de piață dezvoltate decât la nevoile distribuției puterii politice. Limitarea democrației doar la democrația politică, cea care nu oferă populației mai mult decât simpla posibilitate de a răsturna orice guvernare la fiecare patru ani, s-a dovedit insuficientă pentru a impune prosperitatea populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piața internă, iar aceasta, de creșterea veniturilor populației prin ocupare, prin venituri mai mari și printr-un acces lărgit la serviciile publice. Altele sunt legate de capacitatea României de a-și transfera o bună parte din problemele sociale către Occidentul dezvoltat, după integrare. Așa se face că Uniunea Europeană a fost mai preocupată decât politicienii români de starea înapoiată a infrastructurii românești, de insuficienta dezvoltare a rețelelor de apă potabilă și de canalizare, de situația dificilă a școlilor și spitalelor și de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
perspectiva aderării la Uniunea Europeană devenea tot mai mult o realitate, iar economia românească, în urma edificărilor instituționale negociate cu Comisia Europeană de la Bruxelles, devenea tot mai accesibilă capitalului străin, acesta a început să funcționeze și în România conform regulilor din societățile dezvoltate. Iar cum capitalul străin a avut ca țintă prioritară în primul rând băncile, conflictul a apărut și s-a manifestat îndeosebi în domeniul bancar. În momentul când capitalul străin a ajuns să dețină mai mult de jumătate din piața bancară
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o condiție a funcționării societății și a statului) presupunea un continuu transfer de bogăție dinspre ansamblul populației către elite. Toate tranzițiile românești s-au lovit inclusiv de acest obstacol. La capătul tranziției, societatea românească nou creată nu era suficient de dezvoltată pentru a permite orientarea dezvoltării spre prosperitatea populației. Ceea ce scoate în evidență un alt factor restrictiv. Organizarea capitalistă modernă a producției, ca și organizarea capitalistă și democratică modernă a societății, nu este posibilă decât dincolo de un anumit prag de dezvoltare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de la începutul istoriei sale un sistem de producție orientat spre creșterea prosperității populației. Dacă este să dăm crezare descrierii pe care o face Engels capitalismului englez din prima jumătate a secolului al XIX-lea (Engels, 1953), societatea capitalistă cea mai dezvoltată a epocii nu era în nici un caz o societate orientată spre creșterea prosperității populației. Abia după primul război mondial a avut loc, în orientarea politică și cultural-ideologică a societății o cotitură suficient de radicală care făcut din problema nivelului de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
semnează Tratatul de aderare al României la UE. Acest proces de integrare politică și economică a României în Uniunea Europeană are consecința că stabilizează regulile organizării sociale în societatea românească; ele mai pot oscila doar între limitele acceptabile pentru societatea occidentală dezvoltată. Cu acest prilej, tranziția postcomunistă românească se încheie. Dar asta nu înseamnă că se încheie orice formă de tranziție. Căci, în ciuda faptului că tranziția postcomunistă - adică îndepărtarea de comunism și apropierea de organizarea socială specifică societății occidentale - a avut loc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acum este faptul că, în primul deceniu de tranziție, societatea românească a dispus de un grad de libertate suplimentar, chiar în raport cu alte societăți postcomuniste, rezultat al unei slăbiciuni sau lipse de interes a capitalului occidental și al politicienilor țărilor occidentale dezvoltate. Să nu uităm că prăbușirea comunismului a fost rezultatul combinației dintre două categorii de factori: unii interiori, generați de propria sa evoluție, iar alții exteriori, datorați expansiunii capitalului occidental, fenomen etichetat în prezent drept „globalizare”. Or, în momentul, în anii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Pacifice a Asiei. În această zonă, reformele comuniștilor chinezi creează un uriaș spațiu geo-economic și politic de expansiune pe care mai întâi americanii, iar apoi europenii se grăbesc să-l ocupe. Prăbușirea comunismului în estul Europei ridică probleme noi capitalismului dezvoltat. În 1989-1991, comunismul european dispare, iar noile țări intrate în tranziție postcomunistă apelează la capitalul occidental pentru susținerea tranzițiilor și pentru dezvoltare. Cronologic vorbind, este ultimul venit pe lista celor care apelau la resursele de dezvoltare ale Occidentului. Țările din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
viziuni politice alternative, dispuse să ia în considerare o evoluție distinctă a regiunii de dezvoltare europene - bazate pe alianța dintre Franța și Germania - în raport cu regiunea de dezvoltare nord-americană (Amin, 2004). Câtă vreme s-a simțit amenințat de pericolul comunist, Occidentul dezvoltat a rămas unitar, un grup de societăți împărtășind același sistem de valori fundamentale, recunoscând rolul conducător al Statelor Unite și dezvoltând un sistem instituțional de relaționare cu totul specific - în care relațiile dintre state rămâneau democratice, iar superioritatea militară, tehnologică și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
construită și mai perenă expresie instituțională a acestui mod de a organiza societățile occidentale pentru a-și asigura cooperarea și apărarea reciprocă împotriva amenințării comuniste. Prăbușirea comunismului și dispariția amenințării la adresa securității lumii occidentale a permis însă slăbirea unității Occidentului dezvoltat și a produs ceea ce mulți politicieni au considrat ca fiind o „criză a altantismului” (Hodge, 2004). Europa dezvoltată și Statele Unite și-au concentrat resursele de dezvoltare către zone geografice și geopolitice diferite, iar convingerea europeană că lumea dezvoltată trebuie să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]