3,011 matches
-
preocupările lor (citesc, vorbesc, somnolează) și nu mai acordă nici o atenție evenimentului. Ea însăși efectuează de patru ori exercițiul, în patru vagoane diferite. In timpul ultimei expuneri, ei îi face plăcere să înfrunte situația și constată că poate resimți un disconfort interior suportabil și unul exterior fără consecințe dăunătoare. Activitățile de menținere După ce activitatea grupului ia sfârșit, terapeutul împreună cu Isabelle rezervă trei ședințe pentru a planifica întreruperea tratamentului și ceea ce urmează în continuare. Discursul terapeutului se prezintă astfel: „Vă felicit, ați
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comentarii Isabelle a răspuns perfect terapiei prin TCC a fobiei sale sociale. La sfârșitul terapiei, ea și-a modificat în mod considerabil atitudinile relaționale și nu mai are un sentiment de insecuritate în cazul în care apare o amplificare a disconfortului sau un început de înroșire: ea știe să facă față acestor situații și acceptă ideea că starea sa de jenă poate fi observată fără ca acest lucru să aibă consecințe sociale grave asupra relației cu ceilalți sau părerii pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evită mai multe consecințe negative în acest mod, acest lucru îi amplifică în același timp, în mod paradoxal, credințele eronate privind utilitatea neliniștilor. In pofida eficienței lor resimțite pe termen scurt, strategiile de evitare amplifică frecvența gândurilor incomode și agravează disconfortul asociat. De exemplu, întreruperea deliberată a unui gând generează un „efect de ricoșeu”. Comportamentele securizante Comportamentele securizante utilizate în scopul reducerii anxietății asociate stărilor lor de neliniște se prezintă, în general, sub forma unor precauții care se iau pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ca fiind inacceptabilă posibilitatea, oricât de mică ar fi ea, ca un eveniment negativ oarecare să se producă. Viața cotidiană fiind plină de incertitudini, oamenii care prezintă un prag scăzut de toleranță la incertitudine sunt confruntați cu surse continue de disconfort. Chiar dacă probabilitatea în legătură cu o consecință viitoare este redusă („Copilul meu riscă să aibă un accident de avion”), ea rămâne posibilă, deci reține atenția persoanelor intolerante. Pacienții care suferă de o tulburare de anxietate generalizată, sau prezintă stări de neliniște excesive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sine, izolare socială, apatie, tulburări de concentrare...) care predispun la declanșarea crizelor de bulimie. Criza de bulimie este urmată de comportamente voluntare (purgații, post, consum energetic...) pentru atenuarea suferinței psihologice (teamă de a nu se îngrășa, culpabilitate, rușine, tristețe...) și disconfortul fizic (balonări, greață, dureri gastrice...) consecutive crizei. Aceste comportamente compensatoare întăresc în mod negativ comportamentul bulimic. Ele prelungesc starea de denutriție, amplifică deci riscurile apariției bulimiei. In sfârșit, unele persoane bulimice simt nevoia de a se supraalimenta pentru a facilita
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că mă va enerva. Această situație îmi provoacă crize de teamă”. In mod obișnuit, graba sa o împiedică să-i spună bună ziua cu calm. Ea este criticată atunci de către sora sa: „Ai băut din nou”, situație care agravează starea de disconfort a Soniei, deci dorința de a bea. Este vorba despre un cerc vicios. In cadrul terapiei individuale, modificarea gândurilor automate antrenează o modificare a emoțiilor (diminuarea angoasei) și o ameliorare a comportamentului (Sonia nu se mai grăbește, merge încet, respiră
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și având drept obiectiv acela de a fi eficient. Sunt propuse două exerciții de observare: observarea punctelor de sprijin ale corpului pe scaun, observarea senzațiilor fiziologice care apar în brațe după ce întreaga musculatură a fost contractată. Doamna B. își exprimă disconfortul resimțit în timpul celui de al doilea exercițiu de observare. In ciuda eforturilor realizate, ea nu percepe diferențe între senzațiile fiziologice care preced exercițiul și cele care apar după încetarea acestuia. Cu lacrimi în ochi, ea își declară incompetența și amenință
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
verbale. Atunci când exprimă un sentiment de angoasă, Doamna B. nu poate să-și stăpânească un surâs, situație care îl obligă pe interlocutor să se confrunte cu o disonanță între ceea ce pacienta spune și arată, și care constituie o sursă de disconfort. Animatorii o invită pe Doamna B. să identifice mușchii faciali și corporali implicați în exprimarea angoasei. Apoi, ei îi cer Doamnei B. să exerseze armonizarea limbajului său corporal și verbal în timpul ședințelor de grup. Descrierea emoțiilor Activitatea de învățare continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Gândurile obsedante și devalorizările sunt simptome ale bolii, nu expresia unei forme oarecare de luciditate în legătură cu propria persoană. Simptome depresive (pierderea interesului, iritabilitate, oboseală cronică...). Inferioare pragului: numărul sau intensitatea simptomelor sale nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul, în ciuda disconfortului și a suferinței provocate. Prin intermediul Internetului și a mai multor lucrări de vulgarizare. Ea nu vorbea despre aceste probleme decât cu mama sa, simțind cât de vinovată se simțea aceasta din urmă aflând despre suferințele fiicei sale. Andrș, 2004. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în această săptămână", la care terapeuții răspund: "Așa se întâmplă adesea în viață, povestiți-ne acest nimic special, oferiți-ne detalii". Coterapeutul, așezat alături de pacient, are drept misiune să-i reamintească faptul că trebuie să intervină. SUDs (Subjective Unit of Disconfort): scară de auto-evaluare a disconfortului subiectiv, pe care pacientul trebuie să o completeze în timpul exercițiilor de expunere, în mod regulat. Vezi mai sus. Se pot constitui două grupuri, pentru ca fiecare grup să nu fie alcătuit din mai mult de șase
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeuții răspund: "Așa se întâmplă adesea în viață, povestiți-ne acest nimic special, oferiți-ne detalii". Coterapeutul, așezat alături de pacient, are drept misiune să-i reamintească faptul că trebuie să intervină. SUDs (Subjective Unit of Disconfort): scară de auto-evaluare a disconfortului subiectiv, pe care pacientul trebuie să o completeze în timpul exercițiilor de expunere, în mod regulat. Vezi mai sus. Se pot constitui două grupuri, pentru ca fiecare grup să nu fie alcătuit din mai mult de șase persoane. Incitarea pacientului să "să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să se expună puțin mai mult" decât ar avea dorința sau decât ar fi necesar. Vezi pe site-ul www.toastmasters.org Studiile controlate demonstrează că 60-70% dintre pacienți răspund în acest mod. Se concentrează asupra situației și nu asupra disconfortului. Yao, Note, Fanget și al., 1999. Schmitt, Allik, 2005. LȘpine, 1993. INSERM, 2004. Lincoln, Rief, Hahlweg și al. Cu variantele posibile pentru a ajusta nivelul fricii dacă acesta este insuficient de ridicat: privind grupul, în tăcere, după fiecare frază... Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
caracteristicile demografice, clinice și autoAc decelați se recunosc 3 subtipuri de hepatită autoimună. Tablou clinic Afecțiunea poate fi asimptomatică și este descoperită fortuit la testele biochimice sau debutul este: - nespecific prin: astenie, anorexie, febră, mialgii, artralgii, prurit, diaree, erupții cutanate, disconfort abdominal, amenoree etc - prin simptome și semne sugestive pentru o afecțiune imună extrahepatică (pot apărea și în evoluție): purpură trombocitopenică, anemie hemolitică, colită ulceroasă, boală celiacă (la copil), glomerulonefrită proliferativă, miopericardită, tiroidită autoimună, diabet zaharat, lichen plan, poliartrită reumatoidă, sclerodermie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
clinice sunt în relație cu forma de evoluție clinică: cronică, accelerată și acutizată. Cel mai frecvent apare forma cronică în care debutul este nespecific: astenie, pierdere în greutate, stare subfebrilă, transpirații nocturne (prin metabolism crescut), cefalee, tulburări neurologice, senzație de disconfort în hipocondrul stâng, dispnee, palpitații etc. Mai rar apar sângerări, infecții, dureri osoase, colici renale (litiază urică). Boala poate fi descoperită fortuit cu ocazia unor explorări de rutină. În faza accelerată se accentuează fenomenele de hipermetabolism. În faza acuta (criza
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
neuropatia diabetică se folosește o baterie de teste clinice, electrofiziologice și de testare a funcției senzoriale. Forma clinică cea mai comună a neuropatiei clinice difuze este neuropatia periferică senzitivă, cu simptome ce variază de la furnicături, parestezii, senzație de arsură, la disconfort și durere. Localizarea acestor simptome este caracteristică „în ciorap” sau difuză, picioarele fiind frecvent afectate iar simptomele apărând mai ales nocturn. Leziunile de neuropatie autonomă pot interesa orice segment al sistemului nervos vegetativ cu manifestări caracteristice zonei afectate: - cardiovascular:tahicardie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
vezi www.bellaonline.com/site/deafness, Lipreading - why would you need it? footnote> - o persoană care nu aude, nu suportă, în general, protezele auditive. Cea mai frecventă replică este „urăsc să port protezele”, atitudine justificată atât pentru că le creează un disconfort fizic cât și pentru că reprezintă o etichetă vizibilă a condiției lor umane. Metodele de educare a persoanelor deficiente de auz constituie subiect de polemică la nivel mondial între concepția centrată pe utilizarea limbajului semnelor și concepția ce promovează învățarea limbajului
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
teoria rețelei. În 1989, Gudykunst editează împreună cu Molefi Asante Handbook of International and Intercultural Communication. Gudykunst este fondatorul teoriei despre incertitudine și anxietate în comunicare, termeni ce vor folosiți ulterior de toți interculturaliștii. Anxietatea este definită ca fiind sentimentul de disconfort, iar incertitudinea desemnează inabilitatea de a prezice comportamentul celuilalt. Gudykunst și Kim folosesc noțiunea de "străin" pentru cei care sunt percepuți ca diferiți de propria persoană, un individ interacționând cu altcineva dintr-un grup contrastant. Sociologul german Georg Simmel (1859
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și tendința de evitare a contactelor cu "celălalt"; c. în plan pragmatic avem o cooperare disensuală, contradictorie, cu deschidere spre conflict. Comunicarea interculturală ne provoacă la anumite exigențe: * să construim o atitudine de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
persoană într-o situație comparabilă. Discriminare directă pe criteriul de sex: Concedierea abuzivă a unei femei însărcinate, pentru că angajatorul consideră că intrarea acesteia în concediul de maternitate și de creștere și îngrijire a copilului de până la 2 ani creează un "disconfort" financiar pentru afacerea sa, acesta fiind nevoit să reorganizeze procese de recrutare și formare profesională a unei persoane înlocuitoare care, oricum, nu va fi angajată decât până în momentul în care angajata însărcinată va putea reveni la locul de muncă. Discriminare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
depind de vreme, cum ar fi canicula. Se consideră numai acele condiții ce sunt legate de muncă, independent de clima naturală În care trebuie să fie Îndeplinită munca. 136 T Temperatura Înaltă (condiții În care lucrătorul trebuie să suporte un disconfort sever sau stresul de fierbinte, ca În camere termice, În jurul cuptoarelor, furnalelor, cazanelor de calorifer etc.; În mod tipic, este vorba despre o atmosferă uscată cu 32° C și o atmosferă umedă cu 80-85%) 5.1.3. Alte condiții fizice
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În concordanță cu noțiunile tradiționale ale românilor și germanilor privind identitatea de gen. De exemplu, În studiul ei asupra polonezelor deportate În URSS, Jolluck a descoperit că munca prestată de femei, de multe ori similară cu cea a bărbaților, crea disconfort, deoarece „ataca ceea ce ele considerau a fi potrivit pentru o femeie, Împiedicîndu-le să-și Îndeplinească sarcinile cu care ele fuseseră obișnuite, amenințîndu-le astfel propria identitate”. În mod similar, prețul pe care femeile intervievate În proiectul de la Brașov l-au plătit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care asociază diabet sau istoric │ │ de fumat. ● Pacient cu vârsta peste 70 de ani. ● Simptome la nivelul membrelor inferioare ce apar la mers, sugestive pentru │ │ claudicație sau durere ischemică de repaus. ● Pulsatii anormale (de amplitudine scăzută) )ale arterelor membrelor │ │ inferioare. ● Disconfort care apare la mers Fără Durerea atipică la nivelul membrelor inferioare este definită ca disonfort la nivelul acestora, care apare la efort dar nu cedează obligatoriu în repaus, nu limitează efortul la o distanță reproductibilă sau nu îndeplinește toate criteriile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
arterială periferică (nivel de evidență B); 4. Terapia antiagreganta este recomandată în cazul pacienților cu boală arterială periferică pentru reducerea evenimentelor ischemice cardio- vasculare (nivel de evidență C). BOALĂ ARTERIALĂ PERIFERICĂ LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE A. Claudicația Claudicația reprezintă oboseala, disconfortul sau durerea ce apare la nivelul anumitor grupe musculare în timpul utilizării mușchilor respectivi datorită ischemie induse de exercițiu. MANAGEMENTUL PACIENȚILOR CU CLAUDICAȚIE Clasa I 1. Pacienții care prezintă simptome de claudicație intermitentă trebuie examinați din punctul de vedere al sistemului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
mai ales dacă este vorba despre săvârșirea unei crime, reclamă foarte mulă energie. Există tendința de a afirma că zăpușeala îi atrage pe oameni spre exterior, trezindu-le cheful pentru băutură, dar în același timp le creează și un anumit disconfort. Îmbulzeala în locuri publice puțin aerisite unde oamenii merg pentru a consuma băuturi alcoolice devine în mod cert contextul cel mai probabil de declanșare a comportamentelor agresive. Analiza sistematică a revoltelor sociale din 19 orașe americane declanșate între 1967 și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu violența atunci când individul se află într-un mediu fizic relativ "ostil". Starea afectivă indusă de un mediu puțin confortabil poate facilita sau inhiba inițierea unui comportament agresiv în funcție de modul în care individul controlează celelalte caracteristici ale situației. Jena sau disconfortul cauzate de o anumită situație îl pot determina pe individ să încerce să controleze situația prin evitare sau manipulare. Dacă aceste strategii comportamentale se dovedesc totuși imposibile sau ineficiente, comportamentele agresive se pot manifesta, cu precădere în prezența altor factori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]