4,704 matches
-
fi adecvat unei situații. Patrick Charaudeau introduce termenul contract de comunicare, care, asemenea principiului de cooperare, presupune existența unor norme ale comunicării, a unor roluri recunoscute ale participanților, prin încadrarea interacțiunilor în genurile discursive. Contractul presupune încadrarea într-un gen discursiv și respectarea regulilor cunoscute și acceptate de către interlocutori, corespunzătoare genului respectiv. Un vorbitor își asumă contractul implicat de genul discursiv, iar, prin respectarea normelor acestuia, îndeplinește așteptările interlocutorului legate de acel gen. V. comunicare, maximă conversațională, lege a discursului, politețe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale comunicării, a unor roluri recunoscute ale participanților, prin încadrarea interacțiunilor în genurile discursive. Contractul presupune încadrarea într-un gen discursiv și respectarea regulilor cunoscute și acceptate de către interlocutori, corespunzătoare genului respectiv. Un vorbitor își asumă contractul implicat de genul discursiv, iar, prin respectarea normelor acestuia, îndeplinește așteptările interlocutorului legate de acel gen. V. comunicare, maximă conversațională, lege a discursului, politețe. GRICE 1975; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN PROBĂ. Expunerea științifică, demonstrația și dezbaterea pe bază de argumente sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înseamnă evidența non-discursivă a realităților materiale (datele vizibile și palpabile) și a realităților intelectuale, clare, distincte și necesare. Retorica are mijloace de a crea evidența îndeosebi prin descripție și prin narațiune, care prezintă lucrurile și evenimentele realizînd iluzia anulării fundalului discursiv. Proba are un rol important în dezbatere, căci există principiul conservator ca "pînă la proba contrarie" fiecare să continue să acționeze sau să gîndească cum crede că este bine. Acest principiu este definitoriu pentru cel care propune și care susține
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nici o conotație depreciativă, deoarece denumește un "ansamblu de probleme referitoare la un subiect sau la un domeniu al cunoașterii". Acest ansamblu indică în mod implicit maniera în care este abordat subiectul sau domeniul respectiv în vederea obținerii unor cunoștințe științifice. Structura discursivă este deseori în mod evident marcată de manifestarea problematicii, pe de o parte, prin enunțurile care pun problemele și, pe de altă parte, prin modelul teoretic care orientează dezvoltările ulterioare. Ca atare, problematica realizează condițiile unei cercetări și premisa unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întrebuințează deseori curent pentru orice grupare de probleme legate între ele, în mod real sau în mod aparent, ce se pot pune în legătură cu o situație sau cu un fapt. V. axiomatică, epistemologie, model, teorie. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002. RN PROCES DISCURSIV. În anul 1969, M. Pêcheux a introdus expresia proces discursiv pentru a denumi ceea ce se dezvoltă și funcționează într-un text pe baza limbii și pornind de la limbă, aceasta în înțelesul stabilit de Ferdinand de Saussure. Cu această perspectivă, procesul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ele, în mod real sau în mod aparent, ce se pot pune în legătură cu o situație sau cu un fapt. V. axiomatică, epistemologie, model, teorie. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002. RN PROCES DISCURSIV. În anul 1969, M. Pêcheux a introdus expresia proces discursiv pentru a denumi ceea ce se dezvoltă și funcționează într-un text pe baza limbii și pornind de la limbă, aceasta în înțelesul stabilit de Ferdinand de Saussure. Cu această perspectivă, procesul discursiv se află în raport cu formarea discursului și cu analiza discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În anul 1969, M. Pêcheux a introdus expresia proces discursiv pentru a denumi ceea ce se dezvoltă și funcționează într-un text pe baza limbii și pornind de la limbă, aceasta în înțelesul stabilit de Ferdinand de Saussure. Cu această perspectivă, procesul discursiv se află în raport cu formarea discursului și cu analiza discursului, fiind strîns legat de condițiile de producere și de funcționare a discursului, pornind de la premisa că, așa cum funcționează limba, funcționează și textul sau oricare construcție cu organizare de sistem. De aici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o structură definită a producerii discursului, pornind de la limbă, ceea ce înseamnă că, dacă starea condițiilor este fixă, ansamblul discursurilor posibile manifestă invariante semantico-retorice stabile în ansamblul considerat caracteristic al procesului de producere. Anticipînd noțiunea "interdiscurs", M. Pêcheux preciza că procesul discursiv nu are de fapt început, deoarece discursul se află mereu în discursul prealabil pe care îl folosește drept materie primă. Revenind asupra noțiunii "proces discursiv", în 1975, M. Pêcheux împreună cu C. Fuchs o conexează de cea de "subiect" și de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ansamblul considerat caracteristic al procesului de producere. Anticipînd noțiunea "interdiscurs", M. Pêcheux preciza că procesul discursiv nu are de fapt început, deoarece discursul se află mereu în discursul prealabil pe care îl folosește drept materie primă. Revenind asupra noțiunii "proces discursiv", în 1975, M. Pêcheux împreună cu C. Fuchs o conexează de cea de "subiect" și de "sens", în condițiile cuprinderii în această noțiune a relațiilor din parafrazele situate în interiorul matricii sensului, inerent formației discursive. Ulterior, noțiunea a fost folosită de cercetătorii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
drept materie primă. Revenind asupra noțiunii "proces discursiv", în 1975, M. Pêcheux împreună cu C. Fuchs o conexează de cea de "subiect" și de "sens", în condițiile cuprinderii în această noțiune a relațiilor din parafrazele situate în interiorul matricii sensului, inerent formației discursive. Ulterior, noțiunea a fost folosită de cercetătorii care s-au raliat teoriei ideologiilor și au recurs la analiza automată a discursului, dar, în prezent, prin abandonarea acestei teorii, expresia proces discursiv a rămas într-un con de umbră, devenind uzuale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relațiilor din parafrazele situate în interiorul matricii sensului, inerent formației discursive. Ulterior, noțiunea a fost folosită de cercetătorii care s-au raliat teoriei ideologiilor și au recurs la analiza automată a discursului, dar, în prezent, prin abandonarea acestei teorii, expresia proces discursiv a rămas într-un con de umbră, devenind uzuale denumiri mai simple precum discurs, text, dezbatere, scriitură etc. V. analiză a discursului, formație discursivă, ideologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRODUCERE A SENSULUI. Noțiune centrală a pragmaticii, "producerea sensului" se întemeiază
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au recurs la analiza automată a discursului, dar, în prezent, prin abandonarea acestei teorii, expresia proces discursiv a rămas într-un con de umbră, devenind uzuale denumiri mai simple precum discurs, text, dezbatere, scriitură etc. V. analiză a discursului, formație discursivă, ideologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRODUCERE A SENSULUI. Noțiune centrală a pragmaticii, "producerea sensului" se întemeiază pe un fenomen ce nu este perceptibil decît prin rezultat, căci numai sensul produs este constatabil, procesul producerii realizîndu-se inconștient. Producerea sensului antrenează însă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
între cuvinte, discurs, lume, subiect și ceilalți (cu care subiectul comunică) și, de aceea, sensul nu poate fi înțeles decît ținînd cont de poziționarea subiectului în raport cu cuvintele și cu ceilalți, în funcție de intenția referențială. Dacă producerea sensului se manifestă prin regulile discursive selecționate după o viziune referențială specifică, iar rezultatul produs prin confruntarea dintre propria perspectivă asupra lumii și perspectiva altora, a n a l i z a d i s c u r s u l u i presupune în mod
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
variațiile observate în construirea modelului prototipic, în funcție de circumstanțe și de percepțiile individuale. De asemenea, actualizarea permite explicarea relațiilor speciale întreținute, pe planul limbii, prin trăsăturile care constituie prototipul ce se manifestă, pe planul discursului, sub forma recurențelor care produc stereotipiile discursive. Deși semantica prototipului nu a devenit pe deplin operativă, ea reprezintă o concepție a reprezentării cognitive a categoriilor limbii orientată în mod efectiv spre funcționarea limbii în vorbire. V. categorizare, cîmp semantic, cogniție, percepție, reprezentare. MOESCHLER - REBOUL 1994: COȘERIU 1994
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la alta în ceea ce privește normele proxemice uzuale, dar, și în interiorul aceleiași culturi, se constată variații legate de statutul celor care interacționează, de structura lor psihologică și de activitatea pe care o desfășoară. Astfel de corelații sînt puse în evidență prin comportamentul discursiv al persoanelor prezente și prin distanța care le separă. De exemplu, două persoane aflate în situația de proximitate vor avea tendința de a personaliza schimbul lor, astfel că, aflate la o distanță socială sau publică, ele vor tinde spre discuții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punctului de vedere a depășit zona organizării povestirii romanești pentru a cuprinde toate genurile de discurs, începînd cu discursul cotidian. Prin urmare, punctul de vedere a devenit un component avut în atenție de cele mai multe dintre domeniile de analiză ale producerii discursive a sensului, între care și praxematica. Locutorul și limba însăși nu pot viza un obiect al lumii pentru a-l numi și a-l clasifica într-o categorie a lexicului decît considerîndu-l dintr-un unghi de vedere particular, determinat de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mingea de rugbi), de discurs și de text, dar întrucît asemenea complexe presupun relații între unitățile lingvistice, compatibile din punct de vedere cognitiv, ele sînt raportabile la domenii de referință, la spațiile în care unitățile componente își au referenții. Analiza discursivă stabilește, din acest motiv, mai întîi, domeniul de referință al discursului avut în vedere, pentru ca, apoi, să se poată evalua statutul referențial al unităților (semnelor) lingvistice. Domeniul de referință creează astfel un univers de discurs, care poate fi și unul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rezultă din ea. Ca atare, în analiza discursului literar, nu trebuie descriși referenții, ci modul în care sînt realizate noi referințe și această exigență de a face raportarea la referință, iar nu la referent, se menține în cazul oricărei analize discursive de tip literar precum și, în general, în cazul oricărei analize care are drept obiect literatura. Cuvintele limbii nu sînt în totalitate semne, fiindcă nu toate sînt nume pentru realități (obiecte, acțiuni, însușiri, caracteristici) și, prin urmare, nu țin în comunicare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în efectuarea reformulării. V. parafrază, topos. BENVENISTE 1966; JAKOBSON 1973; GÜLICH 1983; DUCROT 1984; FUCHS 1995; ADAM 1997; NORÉN 1999; VION 2000; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2004; BUSSMAN 2008. CS REFORMULATOR. Prin termenul reformulator se denumește un marcator discursiv care are funcția de a semnala că enunțul în care este inserat revine la unul anterior pentru a-l reda condensat, pentru a-l explica sau pentru a-l rectifica. Există, de aceea, reformulatori explicativi care explică ceva spus anterior
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care explică ceva spus anterior (adică, cu alte cuvinte), rectificatori sau corectivi (mai degrabă, mai corect spus), rezumativi sau concluzivi (în consecință, prin urmare) și de distanțare (în tot cazul, în orice caz). V. reformulare. VARO - LINARES 2002. RN REGIM DISCURSIV. Prin regim discursiv se înțelege un ansamblu textual omogen și descriptibil, avînd o dominantă descriptivă, narativă, explicativă sau prescriptivă. Conceptul "regim discursiv" este preferat aceluia de gen sau de tip de text, deoarece prezintă un grad de identitate superior și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spus anterior (adică, cu alte cuvinte), rectificatori sau corectivi (mai degrabă, mai corect spus), rezumativi sau concluzivi (în consecință, prin urmare) și de distanțare (în tot cazul, în orice caz). V. reformulare. VARO - LINARES 2002. RN REGIM DISCURSIV. Prin regim discursiv se înțelege un ansamblu textual omogen și descriptibil, avînd o dominantă descriptivă, narativă, explicativă sau prescriptivă. Conceptul "regim discursiv" este preferat aceluia de gen sau de tip de text, deoarece prezintă un grad de identitate superior și se raportează la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin urmare) și de distanțare (în tot cazul, în orice caz). V. reformulare. VARO - LINARES 2002. RN REGIM DISCURSIV. Prin regim discursiv se înțelege un ansamblu textual omogen și descriptibil, avînd o dominantă descriptivă, narativă, explicativă sau prescriptivă. Conceptul "regim discursiv" este preferat aceluia de gen sau de tip de text, deoarece prezintă un grad de identitate superior și se raportează la combinațiile stabilizate prin mărci lingvistice sau semiotice ce omogenizează texte, segmente de texte sau elemente paratextuale. Într-un sens
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de gen sau de tip de text, deoarece prezintă un grad de identitate superior și se raportează la combinațiile stabilizate prin mărci lingvistice sau semiotice ce omogenizează texte, segmente de texte sau elemente paratextuale. Într-un sens apropiat denumirii regim discursiv se folosește cea de mod discursiv, pentru a desemna trecerea modului informativ constitutiv al discursului mediatic spre alte moduri, explicativ sau argumentativ, de exemplu, în discursul științific din media și, în special, în cadrul aceluiași text sau aceluiași document. Prin urmare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
text, deoarece prezintă un grad de identitate superior și se raportează la combinațiile stabilizate prin mărci lingvistice sau semiotice ce omogenizează texte, segmente de texte sau elemente paratextuale. Într-un sens apropiat denumirii regim discursiv se folosește cea de mod discursiv, pentru a desemna trecerea modului informativ constitutiv al discursului mediatic spre alte moduri, explicativ sau argumentativ, de exemplu, în discursul științific din media și, în special, în cadrul aceluiași text sau aceluiași document. Prin urmare, prin modul discursiv se relevă mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cea de mod discursiv, pentru a desemna trecerea modului informativ constitutiv al discursului mediatic spre alte moduri, explicativ sau argumentativ, de exemplu, în discursul științific din media și, în special, în cadrul aceluiași text sau aceluiași document. Prin urmare, prin modul discursiv se relevă mai degrabă o concepere dialogică a discursului și a intertextualității, care nu urmărește determinarea dominantelor textuale, dar care tinde să actualizeze eterogenitatea semiotică și enunțiativă a corpusului mediatic realizat pe baza momentelor discursive particulare. V. gen de discurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]