11,935 matches
-
al oricărui stat fiind asigurarea propriei securități, în înțelesul tradițional al acesteia. Ambele paradigme vor postula astfel că statele sunt practic obligate să identifice mijloacele cele mai potrivite pentru a putea supraviețui. În ceea ce privește asigurarea securității internaționale, se poate spune că disputa dintre liberali și realiști a început de la problema raționalității mijloacelor de care dispune politicul. Apărută în urma primei conflagrații mondiale, la care s-a ajuns prin logica balanței de putere, securitatea colectivă a fost văzută ca soluție a reglementării amenințărilor internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
scape sancțiunii colective, astfel încât un stat ce posedă acest formidabil instrument în arsenalul său deține, teoretic, o mare libertate de acțiune, ce poate fi îngrădită, în ultimă instanță, doar de alte puteri nucleare. Efortul de a păstra Națiunile Unite în afara disputelor dintre Marile Puteri (mai ales a celor dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică) oferă explicația fundamentală pentru modestele acțiuni ale acestora în perioada confruntării bipolare. Sfârșitul „războiului rece” a adus însă o nouă perioadă de entuziasm la nivel internațional, de unde și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
membre ale uneia dintre cele mai bine definite comunități de securitate, riscul unui conflict armat între ele fiind exclus, faptul se datorează inclusiv unor măsuri în vigoare de aproape două secole, prin care o regiune de graniță devenea mai sigură. Disputa neo-neo cu privire la eficiența regimurilor de securitate nu este încheiată. Dintr-un punct de vedere, există, în mod evident, mai multe posibilități de a denunța un acord. Din altă perspectivă însă, dacă un actor important nu participă la un asemenea acord
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
referă la raporturile dintre indivizi, ci la relațiile dintre entități politice. Potrivit definiției sale, termenul desemnează o grupare de asemenea actori care nutresc o reală convingere că membrii comunității nu vor lupta fizic unii cu alții, ci își vor rezolva disputele într-un alt mod (Deutsch et al., 1957, p. 5). O primă observație asupra specificului comunității de securitate este aceea că, spre deosebire de celelalte instituții, dedicate controlării modului militar de rezolvare a diferendelor, aceasta pornește de la premisa că membrii săi nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aflate pe țărmurile nordice ale Atlanticului și Mării Nordului și vecinii lor imediați, dar excluzându-le pe cele aflate în epocă sub hegemonie sovietică. După cum se observă, o comunitate de securitate nu exclude faptul că statele membre nu pot intra în dispute pe felurite teme, ci doar că nu vor folosi argumentele forței pentru rezolvarea lor. Derularea normală a relațiilor internaționale poate da naștere la tot felul de conflicte, de natură diplomatică, economică etc., care există și între membrii unei asemenea comunități
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relațiile internaționale prin prisma integrării acestora în comunitatea de securitate occidentală (Ibidem, p. 33). Se impun câteva observații cu privire la componența unei comunități de securitate. Mai întâi, faptul că nu orice grup de state care nu recurg la rezolvarea violentă în disputele dintre ele constituie o asemenea instituție. Ele trebuie să întrețină relații suficient de strânse, astfel încât eventuala lor deteriorare să nu poată genera un casus belli. În al doilea rând, aceste state trebuie să aibă suficientă putere pentru a evita declanșarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de ordin realist și liberal. Cel de-al doilea tip cuprinde întrebările ridicate de fundamentele constructiviste ale acestei teorii. Comunitatea de securitate a fost definită drept o grupare de state ce exclud, în relațiile dintre ele, mijloacele militare pentru reglementarea disputelor. Fiind o temă centrală a relațiilor internaționale, nu este surprinzător că războiul i-a preocupat pe cercetătorii în domeniu și prin absență. Altfel spus, în condițiile în care toți actorii evoluează în interiorul aceluiași sistem anarhic, s-a pus întrebarea: De ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puțin asupra dimensiunii tehnice (statistice) a testării relevanței istorice, și va acorda un cadru mai amplu potențialilor factori care ar sta la baza relației cauzale dintre democrație și pacifism. Desigur, cea mai intensă, dar și cea mai tehnică și arbitrară dispută a literaturii păcii democratice se dă pe tărâmul fluctuant al definițiilor, atât în ce privește conceptul de „democrație”, cât și cel de „război”. Astfel, principala obiecție la adresa statisticilor vehiculate este aceea că avocații păcii democratice, prin definițiile aplicate celor două concepte, exclud
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Deși diverse teorii realiste diferă în predicții, exponenții acestora împărtășesc o serie de supoziții: Statele suverane se comportă rațional în vederea promovării securității, puterii și prosperității lor într-un sistem anarhic, caracterizat de lipsa unei autorități legitime supreme care să reglementeze dispute și să asigure aplicarea convențiilor încheiate între state; anarhia și incertitudinea cu privire la intențiile actuale și viitoare ale adversarilor îi determină pe liderii politici să se concentreze asupra necesităților de securitate de scurtă durată și asupra poziției lor în sistem, să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cele inter-blocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și, aferent, cauze și implicații, globalizarea suscită încă dezbateri sub cel puțin trei aspecte - „raportul de forțe” dintre globalizare și localizare în diversele dimensiuni ale relației, încadrarea temporală a globalizării și evaluarea sa normativă, disputa fiind în bună măsură întreținută și datorită dificultății de măsurare a acestor aspecte. În privința primului punct remanent al dezbaterii, el se cuvine judecat în termenii distincției de substanță dintre „modernizare” - grupând aspectele materiale, civilizaționale, aferente dimensiunilor tehnologică și economică ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în lanț la orice dereglare în această zonă. Principalele trăsături ale statelor post-westfalice sunt: Imposibilitatea operării distincției între afaceri interne și externe; interferență reciprocă în afaceri considerate tradițional interne și supraveghere (surveillance) mutuală; respingerea forței ca mijloc de soluționare a disputelor și, în consecință, codificare normelor de comportament respectate benevol; irelevanța sporită a frontierelor; securitatea este bazată pe transparență, deschidere reciprocă, interdependență și vulnerabilitate mutuală (Cooper, 2002, p. 13). În legătură cu aceste caracteristici se impun două precizări: războiul militar clasic a fost
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de Buzan în People, States, and Fear. The National Security Problem in International Relations, Wheatsheaf, Brighton, 1983, p. 106 (prima ediție a cărții, tradusă și în limba română). Vezi și Buzan și Wæver (2003, p. 44). Vezi, de exemplu, celebra dispută care a opus poziția lui John J. Mearsheimer (1994-1995) celor exprimate de Robert O. Keohane și Lisa L. Martin (1995), de John Gerard Ruggie (1995), de Charles A. Kupchan și Clifford A. Kupchan (1995) și de Alexander Wendt (1995). Răspunsul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
viitorii membri trebuiau să le îndeplinească pentru a se alătura Alianței. Statele candidate urmau să dovedească: 1) că sunt democrații cu economie de piață; 2) că minoritățile de pe teritoriul lor sunt tratate conform recomandărilor OSCE; 3) că și-au rezolvat disputele cu vecinii și că și-au asumat poziția privind rezolvarea pașnică a conflictelor; 4) că au abilitățile și voința necesară pentru a-și aduce contribuția militară în Alianță și de a atinge interoperabilitatea cu forțele acesteia; 5) că și-au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
amplificatoare de forță) etc. În teoria conflictelor, se afirmă că procesul de globalizare economică, socială și informațională amplifică nonconformismul acțiunilor oamenilor, stimulat de asimetria forțelor care au intrat în conflict. Raportul de forțe, de cele mai multe ori, prefigurează câștigătorii și perdanții disputelor și în caz de pace, balanța acesteia va fi înclinată către cel puternic. În desfășurarea unui conflict al cărui graf cuprinde etapele neînțelegeretensiune-criză-conflict,<footnote de la Dehesa, G., op. cit., p. 7. footnote> fiecare fază este generatoare de reacții care pot devansa
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
respecte practica comercială corectă în comerțul cu alimente. În anul 1961, s-a luat decizia ca FAO și OMS să inițieze un nou Codex Alimentarius, sarcină care revenea unei comisii nou-înființate. Scopul acestui cod era de a fi arbitru în disputele internaționale care privesc alimentele. Baza legală a respectării recomandărilor din cod o constituie Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare și Acordurile privind barierele tehnice ale comerțului. OMC s-a integrat în grupul inițiatorilor, asigurând acceptul a 149 de state
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
să ajute Europa în actuala criză a datoriilor, dar statele europene trebuie să recunoască statutul de economie de piață funcțională pentru China înainte de anul stabilit de OMC, 2016”. Acest statut ar putea asigura produselor chinezești un tratament mai bun în disputele comerciale cu Europa, care astăzi primește 22% din exportul Chinei pe piețele proprii.<footnote www.zf.ro/print/8749511, accesat la 14 septembrie 2011. footnote> Concluzia inedită din relatarea acestei situații obișnuite dintre un creditor și un potențial debitor este
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
excepție în acest sens) a generat adesea suspiciuni privind legitimitatea statutului său în raport cu alte domenii consolidate, a condus la dezbateri teoretice contradictorii privind profilul profesiei și la numeroase nemulțumiri și neînțelegeri între practicieni. Este cunoscut faptul că perpetuarea acestor controverse/dispute aprinse poate duce la promovarea unor interese îngust-subiectiviste în practica profesiei, la confuzii conștient întreținute în procesul de „formare” situat în afara instituțiilor de învățământ și, în timp, chiar la monopolul profesiei de către nespecialiști. De asemenea, autonomizarea/fragmentarea unor activități/specializări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pentru înțelegerea și folosirea lor aplicativă, aspectul formativ al acestor cunoștințe prin crearea și stimularea deprinderilor practice, precum și interiorizarea normelor deontologice cerute de codul etic în domeniu. Un aspect central al profesiei de asistent social, ce face încă obiectul multor dispute teoretice și introduce confuzii în practica profesiei, este cel referitor la interdisciplinaritatea cunoștințelor care guvernează procesul formării și acțiunea practică a asistentului social. Poate datorită acestui fapt, asistența socială și-a conturat cu greu domeniul său propriu de activități și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
repetă, clarifică, accentuează); cer îndrumare, orientare (cere informații, clarificări, confirmări); cer păreri (cere evaluări, analize, exprimarea sentimentelor); cer propuneri (cere trasarea direcțiilor posibile de acțiune); exprimă diferențele de opinii (refuz pasiv, neacordare de sprijin); exprimă tensiunea (cere un acord, evită disputa); exprimă sentimente negative (slăbirea pozițiilor celuilalt, fortificarea propriilor poziții). Într-o organizație comunicarea face posibilă informarea (se furnizează baza deciziilor), motivarea (se stimulează cooperarea și implicarea în atingerea obiectivelor), controlul (se clarifică îndatoririle, se stabilesc autoritatea și responsabilitățile). Funcția ei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
inegalabile. Nu am loc aici să fac o cât de sumară trecere în revistă a acestor nenumărate momente de înfiorare în fața feminității. Doar unul, care-mi vine acum în mine: Țugurlan, întors de la fierăria lui Iocan unde avusese loc memorabila dispută politică cu Moromete („Trei chestiuni rezultă din cele spuse de Țugurlan...”), își ceartă muierea: „Tu ce faci aici? De ce nu-i gata mâncarea? - Nici nu trebuia să fie, era încă devreme. Muierea se uită la el și după ce îl văzu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
volum, sau a celor 7 numere din R.F.R. în care apăruseră prealabil, ca să nu mai vorbesc de textul lui Camil Petrescu, ar fi evitat, măcar acum, repetarea eronată a numelui, Locusteanu, în loc de Lăcusteanu. Dar în definitiv: difficiles nugae. PENTRU PLĂCEREA DISPUTEI Mănușa pe care mi-a aruncat-o tizul meu Ivasiuc și pe care, firește, o ridic, mă provoacă propriu-zis la o polemică, așa cum spune el, sau mai degrabă la o dispută? El propune să dăm un exemplu de civilitate în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în loc de Lăcusteanu. Dar în definitiv: difficiles nugae. PENTRU PLĂCEREA DISPUTEI Mănușa pe care mi-a aruncat-o tizul meu Ivasiuc și pe care, firește, o ridic, mă provoacă propriu-zis la o polemică, așa cum spune el, sau mai degrabă la o dispută? El propune să dăm un exemplu de civilitate în polemică, să ne înfruntăm nu numai cu toate saluturile de arme și reverențele de rigoare la un turnir, dar și sub semnul cordialității. Însă polemica nu e turnir; oricât ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
posibilă și îmi pare mai curând un semn de neseriozitate cordialitatea și fraternizarea cu adversarul, cel puțin pe durata polemicii și eventual încă o vreme. Deci ceea ce îmi propune Sașa Ivasiuc nu e, cel puțin deocamdată, o polemică, ci o dispută, adică un „turnir” intelectual. Ne vor judeca doamnele din loji și publicul, dacă-și vor da osteneala să ne urmărească; vom ieși, sper, și unul și altul nevătămați. Într-o dispută se poate întâmpla, după firile oamenilor, să se mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu e, cel puțin deocamdată, o polemică, ci o dispută, adică un „turnir” intelectual. Ne vor judeca doamnele din loji și publicul, dacă-și vor da osteneala să ne urmărească; vom ieși, sper, și unul și altul nevătămați. Într-o dispută se poate întâmpla, după firile oamenilor, să se mai ridice uneori și tonul, sau să intervină mici maliții, dar nu de natură să ofenseze durabil, deteriorând raporturile cordiale sau numai corecte preexistente între preopinenți. La un turnir nu se produc
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
între preopinenți. La un turnir nu se produc răniri decât accidental, imediat și sincer regretate de rânitor și niciodată socotite în avantajul lui. Așadar, stârnit de două mici încercări ale mele în legătură cu J.J. Rousseau, preopinentul meu mă provoacă la o dispută publică, ridicând ca prim punct al controversei dezacordul pe care-l constată între noi asupra noțiunii de „operă”. Îmi impută ca iluzorie părerea că opera este o realitate a cărei valoare îi e imanentă și circumscrisă. După dânsul, „opera cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]