6,346 matches
-
stabilit, aruncă doar cu buzduganul în poartă, cu o oră înainte, să știe aia, de-acasă, ca să pună masa și să-și facă un duș. Și unde mai pui, că zmeul nici nu are nevoie de cal. Ce cal dom’le, în epoca zmeilor se zboară, ce numai Elena, ministra cea focoasă, să zboare cu elicopterul? Doar Făt Frumos e anacronic, are ca prieten bun ceva nechezător care zboară și vorbește și e magic, dar e cal, un simplu cal
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
logica însăși cunoaște limite, iar acestea devin imediat vizibile când omul caută să urmeze însăși nebunia cuvântului Crucii (I Cor. 1, 18). Însă cum evoluează polemica sa în această privință? Consta tă că Marcion, aparent cu bun simț, gândește „nașterea [Dom nului] fie cu neputință, fie nepotrivită pentru Dumnezeu“ (III, 1). Îi va răspunde abrupt, urmând un loc din Matei (19, 26): „Însă lui Dumnezeu nimic nuI este cu neputință, decât dacă nu voiește.“ Simțul logic al lui Marcion nu cedează
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
logica însăși cunoaște limite, iar acestea devin imediat vizibile când omul caută să urmeze însăși nebunia cuvântului Crucii (I Cor. 1, 18). Însă cum evoluează polemica sa în această privință? Consta tă că Marcion, aparent cu bun simț, gândește „nașterea [Dom nului] fie cu neputință, fie nepotrivită pentru Dumnezeu“ (III, 1). Îi va răspunde abrupt, urmând un loc din Matei (19, 26): „Însă lui Dumnezeu nimic nuI este cu neputință, decât dacă nu voiește.“ Simțul logic al lui Marcion nu cedează
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
chiar spartă în caz de agonie prelungită. În ceea ce privește omologarea Cosmos- Casă-Corp omenesc, vom arăta în cele ce urmează profunda semnificație a "acoperișului spart". Să amintim deocamdată că sanctuarele cele mai vechi erau hipetre sau aveau o deschizătură în acoperiș, "ochiului domului", simbol al rupturii de nivel, al comunicării cu transcendentul. Arhitectura sacră nu a făcut decât să reia și să dezvolte simbolismul cosmologic cuprins cu mult înainte în structura locuințelor primitive. La rândul său, locuința omenească fusese precedată, din punct de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
reproduce la scară umană sistemul de condiționări reciproce și de ritmuri ce caracterizează și alcătuiește o "lume", proprie oricărui univers. Omologarea se face și în sens invers, pentru că templul sau casa sânt la rândul lor asemuite unui corp omenesc. "Ochiul" domului este un termen frecvent în numeroase tradiții arhitecturale.6 Trebuie să amintim însă că fiecare dintre aceste imagini echivalente - Cosmos, casă, corp omenesc - are sau poate dobândi o "deschidere" superioară, prin care se poate trece în cealaltă lume. Deschizătura din partea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
asupra vieții. Sammler, cu interes și Încredere de sine crescânde amintindu-și toate acestea, vorbi despre Cosmopolis timp de jumătate de oră, simțind ce plan plin de bunătate, ingenuu, stupid fusese. Spunând asta În gaura luminată, agitată a amfiteatrului cu domul murdărit și lumini electrice În cuști, până când fu Întrerupt de o voce puternică și clară. Era luat la Întrebări. Se striga la el. Hei! Încercă să continue. — Asemenea Încercări de a Îndepărta intelectualii de marxism n-au Întâmpinat mare succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Triumf lângă un necunoscut. À côté d’un inconnu. Corect? — Până acum da. — Tatăl meu are boală pe de Gaulle pentru că Îi curtează pe arabi. Mie Îmi place de Gaulle pentru că e un monument. Și refuză să fie Îngropat la Dom des Invalides cu Napoleon pentru că era doar un amărât de caporal. — Da. — Însă israelienii voiau să-i ia o sută de mii de dolari pentru un loc În Mormântul Sfânt. — Asta era gluma. — Și de Gaulle a zis: Pentru trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
om mai tânăr. Americanii și englezii totdeauna păreau mai tineri. În orice caz, iată că era acolo. Era unul dintre jurnaliști. Se plimbase prin Gaza cucerită. Se mătura sticlă spartă. În piață, blindate și arme. Imediat În spate, zidurile cimitirului, domurile mormintelor albe. În praf, resturi de mâncare la copt, alterate; mirosuri de gunoi Încălzit și de urină. Jazz oriental transmis din difuzoare șerpuind ca dizenteria prin măruntaie. O muzică atât de ucigător de comică. Femei, doar femei mai În vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
corectat al treilea bogdan își târăște mama prin stâncă sancho panza îi dă zilnic medicamente lângă un izvor începem să ne jucăm cu zecile de ani din morile de vânt am rămas noi cu amintirile jupuite arse ca trupurile de lângă domul hiroshimei ce mișto i-a dat un cap în gură ăluia de la bucurești până dimineață a încercat să-i învețe pe pârnăiași calculul diferențial când i-au dat drumul și-a lăsat acolo umbra să se joace de-a păianjenul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
că vă ia mama dracului! În picioare! Unde-i secretarul de partid al întreprinderii? Dau cu el la munca de jos de nu se mai vede. Și mătăluță, tovărășico, ce stai ca o vacă la pășune? Nu v-am zis, dom’le, să nu mai veniți cu plase la miting? Hai, măi tovarăși, hai acu’ cu toții, că îl văd pe toașu Croitoru îndreptându-se spre noi: „Stima noastră...”. Cam asta era experiența mea în adunături mari de oameni, așa că, pentru început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
picioarele pe pământ. Conduce instituții, e o instituție, face fund raising, îl interesează să se vândă bine în SUA ca să ceară fonduri pentru cercetare de la guvernul francez. Pe vremea acelei vizite, intelectualii noștri publici erau și mai extratereștri decât acum. Dom’ ministru Pleșu conducea colegiul căruia i-am fost bursieri și avea încă mintea nostalgică după peripatetizările din Păltiniș (mă tem că acum, săracul, e obligat să știe mai mult despre aquisul comunitar decât despre filosofia culturii). I-a spus lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
poate scrijelind amintirea altor toamne, cu miros de must și trupuri de femei încă bronzate... „Domnu’ coleg, dumneavoastră ați auzit, din întâmplare, de Borges?” Am tăcut. A plusat. „Se scrie B-O-R-G-E-S, poate așa vă este mai ușor?!” M-am întors: „Dom’le, am auzit, dar nu din întâmplare, nu din întâmplare!” S-a uitat la mine puțin surprins de boarea acidă a răspunsului. „Uite, am aici un text, o să apară în curând, în Steaua, da’ vi-l dau să-l citiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
-l dau să-l citiți în samizdat, că-mi păreți simpatic.” Am luat textul (îl citisem mai demult, într-o traducere franțuzească), l-am pus jos pe masa lungă din cancelarie și m-am așezat pe scaun, chiar în fața lui. „Dom’le, am și eu o variantă despre Iuda, eretică, da’ plauzibilă.” I-au sclipit ochii, copilărește. „S-auzim, s-auzim. Euu m-aam hotărât să nu mai produc idei, doar cumpăr și vând. Sunt uun negustor. E mai interesant și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe stradă?” „Suntem în excursie.” „Ce excursie, tovarășu’, deranjați liniștea publică!” „Da’ vrem să ne cumpărăm pufarine, nenea!” „Taci, Paul!” „Da’ așa ne-ați spus, tovarășu’, că ne lăsați să ne cumpărăm pufarine!” „Ți-am spus să taci, Paul” „Auzi, dom’le, ăștia vor pufarine. De la ce școală sunteți?” „De la Turda. Am venit să vizităm orașul, n-au mai fost în Cluj, de asta.” „Lasă-mă, dom’le, cu vizitatu’, nu vedeți ce fac pe stradă. Spuneți-mi numele dumneavoastră” „Miclea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că ne lăsați să ne cumpărăm pufarine!” „Ți-am spus să taci, Paul” „Auzi, dom’le, ăștia vor pufarine. De la ce școală sunteți?” „De la Turda. Am venit să vizităm orașul, n-au mai fost în Cluj, de asta.” „Lasă-mă, dom’le, cu vizitatu’, nu vedeți ce fac pe stradă. Spuneți-mi numele dumneavoastră” „Miclea” „Miclea... Sunteți cumva rudă cu directoru’ de la spital.” „Nu, dom’le, nu sunt!” „Mă gândeam eu. Semnați aici. Dacă peste o jumate de oră vă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Turda. Am venit să vizităm orașul, n-au mai fost în Cluj, de asta.” „Lasă-mă, dom’le, cu vizitatu’, nu vedeți ce fac pe stradă. Spuneți-mi numele dumneavoastră” „Miclea” „Miclea... Sunteți cumva rudă cu directoru’ de la spital.” „Nu, dom’le, nu sunt!” „Mă gândeam eu. Semnați aici. Dacă peste o jumate de oră vă mai prind prin oraș, vă dau amendă și vă duc direct la inspectoratul școlar!...” „Hîî, pe tovarășu’ l-o oprit poliția...” „V-o amendat, tovarășu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în fața statuii lui Matei Corvin. „Ce facem, mă, ce facem?” Toți întrebam, nimeni nu răspundea. La scurt timp a venit un ofițer spre noi, însoțit de unul de la gărzi patriotice „Ce faceți aici? Vă rog să părăsiți locul!” „Nu părăsim, dom’le, locul, discutăm.” Strângeam toți din dinți, și ei, și noi. „Vă rog să părăsiți urgent locul.” „Nu plecăm, dom’le. Discutăm.” „Vă rog să părăsiți urgent locul, altfel vă arestez!” Mi-aduc și-acum aminte de Constantin; era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un ofițer spre noi, însoțit de unul de la gărzi patriotice „Ce faceți aici? Vă rog să părăsiți locul!” „Nu părăsim, dom’le, locul, discutăm.” Strângeam toți din dinți, și ei, și noi. „Vă rog să părăsiți urgent locul.” „Nu plecăm, dom’le. Discutăm.” „Vă rog să părăsiți urgent locul, altfel vă arestez!” Mi-aduc și-acum aminte de Constantin; era în același palton ponosit de custode cu care umbla pe la Biblioteca Universității, când ne aducea cărțile și-ntreba ironic: „Băiete, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să-ți mai povestesc tot ce s-a întâmplat în noaptea aia chinuitoare, la care mă gândesc câteodată, în nopți de nesomn. La un moment dat a venit la mine căpitanul Moldovan, se mai liniștise, căpătase încredere, și-mi spune: „Dom’ profesor, pe ăla care l-ați pus acum în post să păzească intrarea spre depozitul de carburanți îl cunosc, dom’le. E borfaș, are câteva furturi la activ, a fost eliberat azi-dimineață din arestul miliției... le-am dat drumul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de nesomn. La un moment dat a venit la mine căpitanul Moldovan, se mai liniștise, căpătase încredere, și-mi spune: „Dom’ profesor, pe ăla care l-ați pus acum în post să păzească intrarea spre depozitul de carburanți îl cunosc, dom’le. E borfaș, are câteva furturi la activ, a fost eliberat azi-dimineață din arestul miliției... le-am dat drumul la toți, că ne-a fost frică”. Mă uit la ăla; ăla chilug, în șubă, cu pistolul automat la el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ca să mă asigur că i se va servi tot meniul, că de, eu aveam autoritate asupra chelnerilor. Mă cam irita că părea întors pe dos. Am insistat să-mi spună de ce. - Nu cred că ai vrea să afli. - Ei, totuși, dom’ profesor, dacă nu e prea personal. A tăcut, dar eu nu-mi mișcam ochii de la el, ca și când, dacă nu-mi spunea, trebuia să se simtă foarte vinovat că mi-a stricat toată seara și mi-a ofensat eforturile de „gazdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
am vrut să botezăm o asociație de dezvoltare curriculară și studii de gen: Alice Voinescu (o femeie remarcabilă, a făcut doctoratul cu Nicolai Hartmann, a publicat multă istoria filosofiei, a făcut cursuri cu sală plină - dar nu la băieții lui dom’ Nae Ionescu, ci la Conservator, a fost, în felul ei, o mare și admirabilă feministă raționalistă, a stat în pușcării comuniste. Colegii nu au vrut. Cine o știe pe Alice Voinescu? Cine o știe pe Florica Neagoe? Bine că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cum să trăiești. O să te ratezi și tu ca și mine, învățând pe chelneri logica. Băă, chelner, ia vină-ncoace. Fii atent: un cretan spune: Toți cretanii sunt mincinoși. Cretanul minte sau nu minte, zii, creti!” „Pe asta o știu, dom’ profesor, zâmbea ăla, tâmp, mi-ați mai spus-o săptămâna trecută și ați zis că-i labadox și nu se poate zice nimic despre el. Ha, ha, despre ce nu putem vorbi, mai bine tăcem, așa ați zis.” „Auzi, bă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vorbi, mai bine tăcem, așa ați zis.” „Auzi, bă, ce a înțeles ăsta, labadox! Oare chiar așa de beți am fost data trecută sau așa a înțeles el? Zii, tinere coleg, care-i definiția primitivă pentru labadox?” „Un lăbar doxat dom’le.” „Ha, ha, bună, bunăăă, zicea chelnerul. Mă duc să vă aduc niște chiftele de pește, dom’ profesor, că ați băut trei sticle și n-ați consumat nimic, și mă vede șefu’ dom’le, nu vă supărați, știți că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de beți am fost data trecută sau așa a înțeles el? Zii, tinere coleg, care-i definiția primitivă pentru labadox?” „Un lăbar doxat dom’le.” „Ha, ha, bună, bunăăă, zicea chelnerul. Mă duc să vă aduc niște chiftele de pește, dom’ profesor, că ați băut trei sticle și n-ați consumat nimic, și mă vede șefu’ dom’le, nu vă supărați, știți că n-am voie să servesc băutură fără mâncare...” Logica te face orgolios. E ca un microscop pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]