5,649 matches
-
germani și unguri, în timpul lui Despot Vodă, funcționând aici un colegiu latin (Schola Latina). Vechiul Drum al vinului lega Cotnariul de Hârlău cuprinzând numeroase obiective istorice. Podu ri de pi atră (sec. 15), o biserică de lemn (sec. 17), beciuri domnești (sec. 15), biserica Domneasca Sf. Parascheva (1493), cti torii al e lui Ștefan cel Mare, apoi ruinele Academiei Latine Despo t Vodă ( sec. 16 ), cetatea traco-getica Catalina (sec. 4-3 î. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino Pașcanu, 1835
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui Despot Vodă, funcționând aici un colegiu latin (Schola Latina). Vechiul Drum al vinului lega Cotnariul de Hârlău cuprinzând numeroase obiective istorice. Podu ri de pi atră (sec. 15), o biserică de lemn (sec. 17), beciuri domnești (sec. 15), biserica Domneasca Sf. Parascheva (1493), cti torii al e lui Ștefan cel Mare, apoi ruinele Academiei Latine Despo t Vodă ( sec. 16 ), cetatea traco-getica Catalina (sec. 4-3 î. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino Pașcanu, 1835), castelul Carjoaia (sec. 18
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mormântul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort în 1800), biserica Scobinți (1849), schiturile Lupărie, Cotnari, formează un bogat vestigiu al urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii istorice, beciurile domnești din centrul comunei și vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cele veșnice/ Iar lect ura se amână/ Din motive tehnice.” Cotnariul, „fala pivniței domnești a marelui Ștefan Voievod”, a avut parte de cea mai mare atenție din parte poeților, închinându i catrene și „înclinându-se” în fața acestei licori dumnezeiești și domnești. Prin dezlega rea limb ii, vinul dă aripi spiritului, iar omul, în stare euforică, nu bahică, devine tolerant cu sine și cu alții (scria și acad. Valeriu D. Cotea). Vinul de Cotnari, cunoscut sub numele de Grasă de Cotnari, este
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de pe dealul Cătălina, lângă Cotnari, unde a ființat un muzeu până în 1992 - ulterior vandalizat; ruinele bisericii catolice de la Cotnari și a „Academiei” lui Despot Vodă, biserica Sf. Paraschiva din Cotn ari, atribuită lui Ștefan cel Mare; ruinele așa-zisei curți domnești, podul de piatră din Cârjoaia atribuită perioadei - Ștefan Cel Mare; Castelul lui Carol al II- lea din dealul Cotn ari. La nivelul comunei Cotnari se poate dezvolta: turismul cultural, turismul științific, turismul de afaceri, turismul ecleziastic, turismul de recreere, de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnari, de o bibliotecă comunală și de biblioteci școlare. Spiritualitatea creștin - ortodoxă este reprezentată prin existența a zece Biserici ortodoxe. Comuna Cotnari deține valori de patrimoniu. Monumente istorice: * Podul de piatră, sat Cârjoaia, comuna Cotnari - sec. XV-lea; * Ansamblul curții domnești, sec al XV-lea, sat Cotnari, cu Biserica Cuvioasa Parascheva și ruinele palatului domnesc - sfârșitul sec. al XV-lea; * Biserica Sf. Nicolae, sat Cotnari, 1617; * Ruinele Bisericii catolice, sat Cotnari, 1561 -1562. Alte instituții importante din comuna Cotnari : * Primăria *Poliția
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin existența a zece Biserici ortodoxe. Comuna Cotnari deține valori de patrimoniu. Monumente istorice: * Podul de piatră, sat Cârjoaia, comuna Cotnari - sec. XV-lea; * Ansamblul curții domnești, sec al XV-lea, sat Cotnari, cu Biserica Cuvioasa Parascheva și ruinele palatului domnesc - sfârșitul sec. al XV-lea; * Biserica Sf. Nicolae, sat Cotnari, 1617; * Ruinele Bisericii catolice, sat Cotnari, 1561 -1562. Alte instituții importante din comuna Cotnari : * Primăria *Poliția *Oficiul poștal *Kappa - unitate financiară Evenimente locale Ziua comunei Cotnari se sărbătorește în prima
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care a funcționat din secolul 15 până în secolul 17. Hanul se afla la marginea drumului vechi al vinului Deleni - Scobinți - Zlodica - Cotnari. Se povestește că însuși domnitorul Ștefan cel Mare, când venea de la Cetatea de Scaun de la Suceava la Curtea Domnească de la Cotnari, făcea dese popasuri la Hanul de la Zlodicaʺ, a adăugat istoricul Paul Iancu, care este de asemenea și directorul Muzeului Viei și al Vinului din Cotnari. Având în vedere valoarea istorică a beciului, dar și a unei biserici din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
într-un circuit turistic. După ce reconstruim hanul, putem face aici o sală de degustări pentru vinul de Cotnariʺ, a spus Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenița. Moștenire istorică Se mai păstrează și astăzi intrările cu bolte arcuite din piatră la Curtea Domnească din Cotnari, dar și intrările în beciurile și pivnițele de la Curtea Domnească din Hârlău. Cele două intrări bine conservate, trădează sursa de inspirație a celor care mai târziu au construit pentru boieri beciurile cu boltă de la Cârjoaia sau Hodora. Legenda
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de degustări pentru vinul de Cotnariʺ, a spus Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenița. Moștenire istorică Se mai păstrează și astăzi intrările cu bolte arcuite din piatră la Curtea Domnească din Cotnari, dar și intrările în beciurile și pivnițele de la Curtea Domnească din Hârlău. Cele două intrări bine conservate, trădează sursa de inspirație a celor care mai târziu au construit pentru boieri beciurile cu boltă de la Cârjoaia sau Hodora. Legenda spune că beci urile di n Hârlău se continuau, în secolul 14
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotn ari” pentru a i zugrăvi nașterea și botezul, tinerețea și n unta c u celebritatea, limpezimea și frăgezimea feciorelnică din cupa de cristal înălțată spre divinitate, spre cercetarea mir acolului din sângele pământului blagoslovit, zguduit cândva de tropotul cailor domnești, miracolul din limpezimea aurie a unei licori înnobilate cu epitete supreme peste tot neamu l vinice sc? Pentru că ei au aflat, dar cine nu a aflat, din hrisoave prăfuite de vreme, mărturiile francezului Charles Joppecourt, din secolul al XVII-lea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
su fletul nostru ca un fel de bornă la răscrucea unui drum fă ră de sf ârșit. Răsfoiți aceste scrieri și vă veți înnobila s piritul. Răsfoiți aceste pagini și vă va răsări în suflet dorința să călcați pe urmele domnești din podgoriile Cot narilor. Și lângă ruinele - document viu al viețuirii pe acest pământ binecuvântat, dacă veți avea pe masă și o ulcică cu vestita băutură, veți avea o revelație a comuniunii cu îndepărtatele figuri, ce au privit cândva, ca
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ce este bun, Și bun, ca tot ce este rar. Acesta-i vinul de Cotnar. (Elena Herovanu,, 1936) Cronicarul spune că Ștefan cel Mare, om de viață, era mare iubitor de cai și neîntrecut degustător de vinuri alese. Faima grajdurilor domnești de la Hârlău trecuse granițele Moldovei și mulți regi și prinți ar fi dorit să aibă la curțile lor asemenea cai de rasă. Era însă poruncă de la Domnie să nu se vândă nici un mânz în afara țării. Hergheliil e voievo dului erau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
caii învârstă, din ce poieni să strângă fânul și la ce izvor să-i adape. Animalele acelea, vestite în lumea întreagă, erau adăpostite în case. „O duc mai bine ca boierii”, glumeau moldovenii. Pentru o mai bună încredințare că rânduielile domnești sunt păzite cu strășnicie, Măria Sa venea din când în când, pe nepusă masă, în acel țin ut pe ca re-l iubea nespus. În popasurile ce le făcea aici, la Hârlău, do mnitorul nu uita să se abată și pe la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
când, pe nepusă masă, în acel țin ut pe ca re-l iubea nespus. În popasurile ce le făcea aici, la Hârlău, do mnitorul nu uita să se abată și pe la Cotnari, localitate aflată la numai 12 km. de grajdurile domnești. Și mult se desfăta do mnul cu vin dulce de Cotnari sorbit la umbra butoiului, din ulcică de pământ. Fiind și un foarte bun gospodar, Măria Sa se tot frăm ânta cum să facă, cum să dreagă, să ridice și mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
altele, o cronică voivodală fără pe reche. E timpul de poveste șoptită moldovenește.” Nici despre o altă podgorie românească nu s-a bătut atâta monedă și nu s au umplut atâtea pagini literare sau d e istorie. Loc de desfătare domnească, Cotnarii au fost gazda dulce și spumoasă, de-a lungul secolelor, a rădvanurilor aurite ce ad uceau ai ci fețe Mușatine, ca să respire parfumul viei înflorite sau a l icorii u leioase ce se scurgea din uscătoarele înnobilate cu nuditatea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Călător prin spații sacre, la propriu și la f igurat, s-a lăsat și el copleșit și luminat de duhul Cotnariului, închinându-i o admirabilă hlamidă voivodală, remarcându-se printr-o subtilă interferență între spiritul acelui pământ îmbinat cu umbre domnești și „grase” arome pământești. Pe tăvi de-amurg Din stări de veghe tresar spade Acum e vremea cea de har Ninsorile clatină noaptea Hoinărind prin sânge Cotnar. înfățișări de voievozi Și acum seamănă dor și-a fi Dospirea limbii prinsă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 23. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă mare și vestită bibliotecă princiară a fost aceea a domnitorului Constantin Brâncoveanu, editorul versiunii integrale a Bibliei în limba română. în 1693, domnitorul
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 23. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă mare și vestită bibliotecă princiară a fost aceea a domnitorului Constantin Brâncoveanu, editorul versiunii integrale a Bibliei în limba română. în 1693, domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit mănăstirea Hurezu (Oltenia
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în limba română. în 1693, domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit mănăstirea Hurezu (Oltenia), unde a adăpostit renumita sa bibliotecă al cărei fond valoros (între care două exemplare ale Bibliei de la București) a putut fi reconstituit grație exlibrisului cu însemnele puterii domnești. Concepută a susține interesele politice și diplomatice ale țării, cu un profil orientat spre istoriografie și teologie, dar și lexicografie (multe dicționare și lexicoane) sau (mai puțin) literatură greacă și latină, Biblioteca domnească de la Hurezi a anticipat „depozitul legal" întrucât
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
de Constantin Mavrocordat (recunoscut ca protector al artiștilor), a fost păstrată tot la Mănăstirea Văcărești, la ea adăugându-se colecția ginerelui lui Nicolae Mavrocordat, Ioan Scarlat. Cert este că, după plecarea în exil, la Constantinopol, o parte din colecția Bibliotecii domnești de la Văcărești a fost luată de Mitropolie, o altă parte de Biblioteca Colegiului Sf. Sava (viitoarea bibliotecă națională) și apoi de Biblioteca Academiei, iar o alta de Biblioteca Școlii Centrale din Craiova. Pentru organizarea bibliotecii sale, Nicolae Mavrocordat îl invitase
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Vasluiul apărea înscris în acel document, dat la Suceava la 31 martie 1423, alături de numele unui reprezentant al nobilimii locale. Este vorba de „pan Serbea ot Vasluia”, adică „domnul” sau „panul” Serbea din Vaslui care întărește, ca martor în divanul domnesc, dania voievodului Alexandru cel Bun către nobilii feudali, frații Oana Popșa și Moise Popșa, acesta din urmă supranumit „Filozofu”, pentru credință și dreaptă slujire. Un al doilea document de atestare a vechimii Vasluiului este scrisoarea voievodului Iliaș (fiul lui Alexandru
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
spus, pe drept cuvânt, că atunci a fost epoca de aur și de glorie a orașului, că atunci a căpătat o aură legendară în istoria națională prin Lupta de la Vaslui (Podu Înalt 1475). În această perioadă s-au întărit Curțile Domnești ridicate anterior, s-au acordat privilegii târgoveților și țăranilor, s-au încheiat tratate comerciale, s-au emis numeroase zapise și urice de către Cancelaria domnească. Orașul Vaslui a avut o evoluție sinuoasă, în funcție de condițiile istorice: dacă în secolele XV-XVII asistăm la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
istoria națională prin Lupta de la Vaslui (Podu Înalt 1475). În această perioadă s-au întărit Curțile Domnești ridicate anterior, s-au acordat privilegii târgoveților și țăranilor, s-au încheiat tratate comerciale, s-au emis numeroase zapise și urice de către Cancelaria domnească. Orașul Vaslui a avut o evoluție sinuoasă, în funcție de condițiile istorice: dacă în secolele XV-XVII asistăm la o perioadă de înflorire, în secolele următoare, XVIII-XIX, se înregistrează o perioadă de stagnare, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]