3,527 matches
-
moldoveană condusă de Jora participă la asediul și cucerirea Cehrinului, în 1679”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 112 footnote>. Dar cea mai însemnată acțiune militară în care sunt implicați moldovenii lui Duca rămâne asediul Vienei, în 1683, la care Duca este obligat să participe personal. El aduce în oastea sa și câțeva pâlcuri de cazaci, precum și un mare număr de mercenari. ,,Cu această oaste puternică, Duca părăsește Iașii la 20 aprilie 1683”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 67 footnote>. Se
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în care sunt implicați moldovenii lui Duca rămâne asediul Vienei, în 1683, la care Duca este obligat să participe personal. El aduce în oastea sa și câțeva pâlcuri de cazaci, precum și un mare număr de mercenari. ,,Cu această oaste puternică, Duca părăsește Iașii la 20 aprilie 1683”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 67 footnote>. Se pare că numeroși dușmani pe care și-i făcuse profită din plin de acest moment. Cronicarii au consemnat că nu numai țara, ci și boierii erau
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Neculce, op. cit., p. 67 footnote>. Se pare că numeroși dușmani pe care și-i făcuse profită din plin de acest moment. Cronicarii au consemnat că nu numai țara, ci și boierii erau bucuroși de plecarea spre Viena a lui Gheorghe Duca, dorind să scape de răutățile lui și-l ,,blăstămau toți să nu să mai întoarcă de unde mergea”<footnote Ibidem, p. 71 footnote> . Toți s-au grupat în jurul lui Ștefan Petriceicu și, ,,sprijiniți și de polonezi și de cazaci, au ocupat
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o mulțime de tătari au căzut la rândul lor în robie”<footnote Ion Nistor, op. cit., p. 134 footnote>. Expediția a fost în sfârșit învinsă de armata turco-tătară, care se retrăgea de la Viena, în două ciocniri, la Tabac și la Reni. Duca Vodă se întorcea de la asediul Vienei în Moldova prin Ardeal, dar cum în jurul său rămăsese prea puțină oaste, s-a retras la Focșani, cu gândul de a-i cere ajutor lui Șerban Cantacuzino. ,,La Domnești, lângă Focșani el este capturat
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
capturat la 4 ianuarie 1684 de un detașament de 500 de polonezi sub comanda căpitanului Bainski, și dus în Polonia. Cu toate că soția lui trimite prețul răscumpărării de 180 de pungi aur, banii sunt opriți în Ardeal. La auzul veștii, Gheorghe Duca face un atac de apoplexie și după o săptămână, la 10 aprilie 1685 moare la Liov. Trupul i-a fost înmormântat în biserica lui Alexandru Balaban, la origine tot grec rumeliat, însărcinat de regele polon cu supravegherea lui Gheorghe Duca
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca face un atac de apoplexie și după o săptămână, la 10 aprilie 1685 moare la Liov. Trupul i-a fost înmormântat în biserica lui Alexandru Balaban, la origine tot grec rumeliat, însărcinat de regele polon cu supravegherea lui Gheorghe Duca. Un cronicar l-a apreciat astfel: ,,așa plătește această lume celora ce vor să o cuprinză cu toate desfătările și cu averile și cu stăpânirile ei. Eară blăstămul rămâne în urmă, în veci de veci petrecuți cum vedem și acestui
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-a încrezut într-un grec mai tânăr decât ea, care după ce i-a cheltuit banii a părăsit-o. La bătrânețe a rămas săracă și defăimată de oameni și cu o casă plină de copii. ,,Așea au plătit și Dumnedzău Ducăi Vodă, precum au făcut și el altora”<footnote Ibidem, p. 81 footnote>. Doamna Anastasia s-a întors în Moldova în primăvara anului 1693, atunci când fiul ei Constantin a preluat domnia Moldovei. Până în anul 1695 acest domn a demonstrat pe plan
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
81 footnote>. Doamna Anastasia s-a întors în Moldova în primăvara anului 1693, atunci când fiul ei Constantin a preluat domnia Moldovei. Până în anul 1695 acest domn a demonstrat pe plan cultural „o continuare a domniei tatălui său”<footnote Nicolae Grigoraș, Duca vodă cel bătrân. Înfăptuirile sale culturale, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 537 footnote>. Este de mirare că un om ca Gheorghe Duca a avut preocupări culturale. Domnia lui poate fi socotită ca fiind
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
plan cultural „o continuare a domniei tatălui său”<footnote Nicolae Grigoraș, Duca vodă cel bătrân. Înfăptuirile sale culturale, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 537 footnote>. Este de mirare că un om ca Gheorghe Duca a avut preocupări culturale. Domnia lui poate fi socotită ca fiind una de dezvoltare a artelor și a spiritualității ortodoxe în special. În timpul ultimei domnii biserica Sfântul Nicolae Domnesc este zugrăvită și devine catedrală mitropolitană. Pe lângă Mănăstirea Cetățuia el ctitorește
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
după cercetările arheologice făcute de profesorul O. Tafrali în gropnița din biserica mănăstirii Cetățuia nu s-au găsit osemintele doamnei Anastasia se presupune „că a fost înmormântată în Biserica Albă cu hramul Stratenia”<footnote O. Tafrali, Mormintele familiei voievodului Gheorghe Duca la Mănăstirea Cetățuia, în: „Arta și Arheologia”, fasc. 9-10, anul 1933-1934, p. 40 footnote>. Constantin Duca voievodul Moldovei, în aprilie 1693, a adus osemintele tatălui său și lea înhumat la Cetățuia, în mormântul pe care ctitorul și l-a pregătit
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au găsit osemintele doamnei Anastasia se presupune „că a fost înmormântată în Biserica Albă cu hramul Stratenia”<footnote O. Tafrali, Mormintele familiei voievodului Gheorghe Duca la Mănăstirea Cetățuia, în: „Arta și Arheologia”, fasc. 9-10, anul 1933-1934, p. 40 footnote>. Constantin Duca voievodul Moldovei, în aprilie 1693, a adus osemintele tatălui său și lea înhumat la Cetățuia, în mormântul pe care ctitorul și l-a pregătit. N. Costin consemnează că punerea în noul mormânt s-a făcut ,,cu mare cinste, cu sobor
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 32 footnote>. Cercetările arheologice făcute în interiorul bisericii, în nișa din dreapta, au găsit cavoul deschis cândva. Resturile de îmbrăcăminte, țesute cu fir de aur, au indicat cu o oarecare siguranță că aici se află înmormântat ctitorul Gheorghe Duca<footnote O. Tafrali, op. cit., p. 39 footnote>. Mai putem aminti că fiul lui Gheorghe Duca, ctitorește biserica Mavromol din Galați, cu hramul Sfântul Gheorghe și că a făcut numeroase danii mănăstirilor. II. Constituirea domeniului mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
găsit cavoul deschis cândva. Resturile de îmbrăcăminte, țesute cu fir de aur, au indicat cu o oarecare siguranță că aici se află înmormântat ctitorul Gheorghe Duca<footnote O. Tafrali, op. cit., p. 39 footnote>. Mai putem aminti că fiul lui Gheorghe Duca, ctitorește biserica Mavromol din Galați, cu hramul Sfântul Gheorghe și că a făcut numeroase danii mănăstirilor. II. Constituirea domeniului mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită cu cheltuiala lui Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, pe colina ce se numea mai dinainte Cetățuia
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 39 footnote>. Mai putem aminti că fiul lui Gheorghe Duca, ctitorește biserica Mavromol din Galați, cu hramul Sfântul Gheorghe și că a făcut numeroase danii mănăstirilor. II. Constituirea domeniului mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită cu cheltuiala lui Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, pe colina ce se numea mai dinainte Cetățuia, nume luat de la o fortificație mai veche ridicată aici. Cuvântul cetățuie este de origine latină, civitas= cetate. Este un diminutiv creat de limba noastră populară. Cetățile erau locuri fortificate cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dealul: ,,dealul cetății sau dealul cetățuiei”<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Lupu, Mănăstirea Cetățuia din Iași, studiu arheologic și arhitectonic, în: ,,Buletinul Monumentelor Istorice”, VI, 1916, p. 146 footnote>. În secolul al XVII-lea, dealul a dat numele noii zidiri. Gheorghe Duca Vodă, zidind pe locul cetățuiei, unde fusese vechea biserică a celei dintâi așezări, biserică nouă, palatul și bucătăria, egumenia, între anii 16691672. Cercetările arheologice mai vechi și mai noi, au scos la lumină că la Cetățuia, ca și în alte
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Petrescu-Dâmbovița, Cercetări arheologice în orașul Iași și împrejurimi, în: „Studii și cercetări științifice”, vol. VII, fasc. 2, 1956, p. 37 footnote>. Toponimicul Cetățuia( deal) de lângă Iași, s-a găsit menționat destul de târziu, cu patru decenii înainte de începerea mănăstirii de către Gheorghe Duca. Documentul din 17 decembrie 1618 prin care Radu Mihnea voievod întărește Mănăstirii lui Balica (Frumoasa), stăpânirea asupra locului mănăstirii dăruit de Petru Șchiopu voievod, stabilește hotarul mănăstirii: ,,iar în pădure până la Cetățuie”<footnote Ioan Caproșu și Petronel Zahariuc, Documente privitoare
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de la frumoasa biserică a lui Ștefan cel Mare, spre râușorul Bahlui - el vedea - aproape, Dealul Cetățuia, unde fusese vechea biserică a celor dintâi așezări în părțile acestea”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor prin călători, p. 297 footnote>. Biserica lui Gheorghe Duca Vodă este menționată în unele documente cu două hramuri: primul Sfânta Troiță, iar al doilea Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Se presupune că primul hram a fost al unei biserici mai vechi construită pe locul celei de astăzi. Este greu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
doilea Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Se presupune că primul hram a fost al unei biserici mai vechi construită pe locul celei de astăzi. Este greu de precizat întinderea sau forma fortificațiilor care existau pe dealul Cetățuia înainte ca Gheorghe Duca să ridice aici mănăstirea cu acest nume. ,, Cert este că mai târziu acesta a devenit o adevărată acropole a Iașilor”<footnote Idem, Istoria Românilor,vol. V, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. footnote>, unde voievozii au rezistat asediilor și nu de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
voievozii au rezistat asediilor și nu de puține ori și-au salvat viața. Într-adevăr, dealul Cetățuiei ocupă o poziție dominantă în raport cu orașul, fiind lesne de apărat și totuși accesibil în același timp. La aceste lucruri s-a gândit Gheorghe Duca atunci când s-a hotărât să ridice aici o mănăstire întărită, o citadelă deopotrivă a spiritului și a războiului. La 27 noiembrie 1662, Istratie Dabija voievod întărește Mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra locului din jur, asupra unor sate, vii, poslușnici și țigani
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
5 ha). Trei proprietari dețineau peste 5 ha, șase proprietari aveau până la 3,5 ha, șase proprietari aveau 0,25 ha, doi aveau 588 mp și 1670 mp. La 27 martie 1666, Vlasie și soția sa, Dochița, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie fără 20 de prăjini la Cetățuia, în țarina din deal<footnote Ibidem, documentul 107, p. 101 footnote>, iar preotul Neculai cu preoteasa Mărica și fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Dochița, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie fără 20 de prăjini la Cetățuia, în țarina din deal<footnote Ibidem, documentul 107, p. 101 footnote>, iar preotul Neculai cu preoteasa Mărica și fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie, în țarina dealului și o vie tânără cu cramă<footnote Ibidem, documentul 108, p. 102 footnote>; Ionașco Căpățână vătaf și soția sa, Chira, vând lui Gheorghe Duca voievod niște vii în țarina de la Cetățuie
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie, în țarina dealului și o vie tânără cu cramă<footnote Ibidem, documentul 108, p. 102 footnote>; Ionașco Căpățână vătaf și soția sa, Chira, vând lui Gheorghe Duca voievod niște vii în țarina de la Cetățuie, cu 50 de lei<footnote Ibidem, documentul 109, p. 103 footnote>. Necula împreună cu soția sa, Ștefania, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 110, p. 104 footnote
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 102 footnote>; Ionașco Căpățână vătaf și soția sa, Chira, vând lui Gheorghe Duca voievod niște vii în țarina de la Cetățuie, cu 50 de lei<footnote Ibidem, documentul 109, p. 103 footnote>. Necula împreună cu soția sa, Ștefania, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 110, p. 104 footnote>; Costache și soția sa, Axinia, vând lui Gheorghe Duca 50 de prăjini de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 111, p. 104 footnote
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
50 de lei<footnote Ibidem, documentul 109, p. 103 footnote>. Necula împreună cu soția sa, Ștefania, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 110, p. 104 footnote>; Costache și soția sa, Axinia, vând lui Gheorghe Duca 50 de prăjini de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 111, p. 104 footnote>; Vasile Capezan și soția sa, Maria, vând lui Gheorghe Duca o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
110, p. 104 footnote>; Costache și soția sa, Axinia, vând lui Gheorghe Duca 50 de prăjini de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 111, p. 104 footnote>; Vasile Capezan și soția sa, Maria, vând lui Gheorghe Duca o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]