8,806 matches
-
care se presupune că reprezintă rolul statului. De fapt, există mize care nu apar decît pe măsură ce urcăm la alt nivel de organizare. Henri Laborit a fost cel care m-a încurajat în această analiză și mi-a oferit argumente împotriva economiștilor "tradiționali", pe care nu le aveam la vremea respectivă. Celebrul "micro-macro", chiar îmbogățit de "mezo", îmi apărea atunci ca o viziune foarte diminuată a nivelurilor de organizare, infinit mai complexe de fapt, și care legau o pluralitate de logici diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nu ne spune nimic despre logica socialului care conduce la această situație. Henri Laborit, în calitate de biolog, poate că se putea mulțumi cu legătura între individ și societate pe care o permitea sistemul său de inhibare a acțiunii, însă eu, ca economist, am nevoie să merg mai departe și să analizez această logică socială, să știu unde anume diferă raționalitatea unui bun public (un pod, un far, un baraj, un serviciu public...) de cea a unui bun de consum individual (un automobil
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
citit unul dintre articole. Nu-l cunoșteam, după cum nu-i cunoșteam nici pe ceilalți membri. B.C. Obiectivul era, cred, de a-i face să se întîlnească pe politicieni și savanți? J.A. Nu chiar, de fapt, mă aflam acolo în calitate de economist. Erau foarte puțini politicieni. Michel Rocard a apărut puțin mai tîrziu. B.C. Dar la început erau Robert Buron, Jacques Piette, David Rousset. J.A. Nu i-am întîlnit decît pe Jacques Piette și David Rousset. B.C. Ce găseați în sînul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îmi era director la École normale supérieure (Școala normală superioară), trebuie să-l fi întîlnit pe Michel Rocard în mai multe rînduri, dar nu-mi mai amintesc cu ce ocazii. Dimpotrivă, am făcut cunoștință în Grupul celor Zece cu doi economiști: René Passet și Jacques Attali. B.C. Îl cunoșteați pe Henri Atlan înainte de a intra în Grupul celor Zece? M.S. Da, îl cunoscusem mai înainte, la San Francisco. B.C. Credeți că grupul v-a adus ceva? M.S. Acest grup s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fost unul dintre primii care au introdus filosofia anglo-saxonă, așa-zis "analitică", în Franța, alături de Jules Vuillemin și Gilles Gaston-Granger. Cît despre Grupul de reflecție interdisciplinară (GRI), acesta dorea să joace rolul de punct de intersecție între cercetători științifici, scriitori, economiști, sociologi, filosofi. Se prezen-ta, de fapt, ca o prelungire și amplificare a activităților Grupului celor Zece. În 1982, au fost organizate întîlniri legate de trei teme: impactul noilor tehnologii, problematica evoluției biologice și conceptele de autonomie și complexitate. Jacques Piette
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
De la croissance écono-mique au développement humain (De la creșterea economică la dezvoltarea umană), rezuma pozițiile și reflecțiile sale, dintre care multe erau inspirate din discuțiile Grupului celor Zece. Noțiunea de progres era repusă sub semnul întrebării și Jacques Robin le propunea economiștilor o analiză a problemelor legate de creștere care să țină cont de "bazele bio-antropologice". La acest nivel, creșterea devenea "evoluția sistemelor vii care există pe suprafața globului și a ecosistemului luat în ansamblul său, precum și cea a raporturilor care se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
viitoare egalitare. Unul dintre mijloacele pe care le-a imaginat, alături de Jacques Robin, pentru a construi acest edificiu apela la întîlnirea dintre cei care de obicei nu se întîlnesc deloc sau foarte puțin: medici, biologi, politicieni, sociologi, filosofi, antropologi, ingineri, economiști. Aceste schimburi nu se făceau fără primejdii, căci, dacă unii erau sceptici cu privire la transferul conceptelor din biologie la politică, alții dădeau adesea dovadă de naivitate, luînd anumite ipoteze drept sigure sau făcînd abuz de extrapolări și analogii, trecînd de la un
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de altfel), personalitatea sa foarte complexă îl transformă într-o ființă eteroclită aflată destul de de-parte de imaginea savantului specializat. Membrii s-au ales, oare, după aceste criterii ale diferențelor? "Ne-am recunoscut unii pe alții", va spune René Passet, economist care insistă asupra marginalității sale (profesionale) și asupra celei a celor-lalți membri ai grupului. Fiecare se simțea marginal în domeniul său și găsea în acest grup modalitatea de a scăpa de singurătate și ocazia de a realiza schimburi de idei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Un proiect al speciei umane pentru acest sfîrșit de neolitic: "societatea informațională" sau o dezbatere despre creșterea economică. E vorba de un proiect pentru specia umană, iar Jacques Robin critică faptul că, deși Clubul de la Roma numără printre membrii săi economiști, ingineri, informaticieni și sociologi remarcabili, nu fac parte din el nici biologi, nici antropologi. Jacques Robin amintește că, în primăvara lui 1972, Clubul de la Roma a publicat un raport despre limitele creșterii, ce a fost scris pornind de la un studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
folosit are variabile alese, puține la număr și relativ arbitrare; folosirea date-lor adunate este adesea discutabilă. În ciuda mă-surilor de precauție luate, modelul cu caracter cantitativ studiat de MIT traduce o orientare tehnocratică, deși autorii o neagă. E vorba de economiști și de ingineri ale căror preocupări pentru eficacitate sînt mereu vizibile (...). Natura e văzută cu ochi de industriaș (...). Am putea spune că această perspectivă "industrială" este marcată de un însemn "anglo-saxon" (...). Specia în sine nu e nici o clipă luată în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și a unei complexități mai fecunde. În cartea sa Mes Démons (Demonii mei), încercare de introspecție-retrospecție, publicată la mai mult de douăzeci de ani după Paradigma pierdută, Morin mai cita încă Grupul celor Zece. René Passet se numără printre puținii economiști care au încercat să desprindă o nouă paradigmă a teoriei economice, mai ales în L'Économique et le vivant. Fără a transpune în mod simplist legile unei discipline într-o alta, este foarte deschis la noile cunoștințe și teorii dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
umane. Centrul de educație permanentă de la univeristatea Paris I și Grupul celor Zece au realizat împreună, în beneficiul CNRS, acest stagiu al cărui obiectiv era de a permite cercetătorilor consacrați să obțină un complement de informație despre tehnicile de modelizare: economiști, sociologi, psihologi, matematicieni, fizicieni, biologi, în total vreo patruzeci de cercetători au beneficiat de această educație. La sfîrșitul anilor '70, nu mai au loc întîl-nirile lunare, dar unii dintre membrii grupului se întîlnesc în mod regulat. Apare o revistă destinată
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fost marginalizați într-un CESTA condus de Yves Stourdzé. Doar Jacques Attali, politicianul, a putut influența orientările centrului. Cît îl privește pe Jacques Robin, el propunea prin Grupul de reflecție interdisciplinară o nouă stimulare a colaborărilor între cercetători științifici, scriitori, economiști, sociologi și filosofi și prelungea astfel obiectivele Grupului celor Zece prin intermediul Buletinului Știință/Cultură. Nu a participat la grupul de lucru Tehnologie, Creștere, Loc de mun-că, dar în 1982 a fost însărcinat să coordoneze secția Cercetare, Tehnologie și Industrie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
MRP: Mouvement républicain populaire (Mișcarea republicană populară). 33 Președintele Objectif 72 este Robert Buron, iar se-cretarul general Jean Mastias (asistent la Facultatea de drept din Paris). Primii membri sînt Serge Allain (fost elev la ENA), Maurice Buttin (avocat), Geneviève Charles (economist), Claude Germain (director de întreprindere), Félix Lacambre (ziarist, fost conducător al unei organizații muncitorești), Jean Offredo (student la litere și științe politice), Jean Olivieri (doctor în medicină), Jean-Pierre Prévost (cadru administrativ), Jacques Robin, Gérard Rosenthal (avocat). Jean Savy (ziarist), Robert
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Germain (director de întreprindere), Félix Lacambre (ziarist, fost conducător al unei organizații muncitorești), Jean Offredo (student la litere și științe politice), Jean Olivieri (doctor în medicină), Jean-Pierre Prévost (cadru administrativ), Jacques Robin, Gérard Rosenthal (avocat). Jean Savy (ziarist), Robert Tromelin (economist), Bernadette Seigneur-Vallée (animatoare a unei organizații de tineret în mediu rural). 34 Textul integral al conferinței se găsește în numărul 1 al Objectif 72, apărut în mai 1967. 35 Nota introductivă a discuției organizate sub formă de masă rotundă a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din 10 aprilie 1995. 68 René Passet, Les voies d'une économie plurielle, "Transversales Science/Culture", martie-aprilie 1995, nu-măr special 32. 69 De pe 7 aprilie 1995 si 17 iunie 1996. 70 Vezi René Passet: La dette de l'économiste (Datoria economistului), în Un défricheur: Henri Laborit (Un pionier: Henri Laborit), Transversales, iulie-august 1995, nr. 34. 71 Joi 6 iulie 1995. 72 26 septembrie 1995. 7326 iunie 1995. 7425 iulie 1995. 75 26 ianuaire 1996. 76 Text regăsit în arhivele păstrate de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de Jacques Robin și evoluția lor par să corespundă cu ceea ce rezultă din producția grupului, deoarece arhivele sînt incomplete și textele lui Jacques Robin și Jack Baillet sînt cele mai numeroase. 163 Interviu din 18 iunie 1996 cu Eric Barchechath, economist care a lucrat în departamentul Educație al CESTA. 164 Interviu din 15 aprilie 1996 cu Jean-Paul Karsenty, adjunctul lui Yves Stourdzé. 165 Interviu cu Jacques Robin. 166 Déclaration de Vienne (Declarația de la Viena), a 3-a conferință Pugwash, septembrie 1958
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
este economia de azi, ce pune accentul pe analiză matematică, pe tehnici de calcul și pe informatică, deși modul matematic și modul istoric de a înțelege economia se bucură de egală prețuire în universitățile din întreaga lume și în rândul economiștilor din vârful ierarhiei social-politice. Acel nihilist nimic de învățat din istorie este echivalent cu omniprezența istoriei în discursul modern și prezența istoricității în gândirea și practicile curente, astfel încât s-a ajuns la percepția falsă că oamenii nu se instruiesc prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un grup de militanți reuniți în jurul lui Prokopovic și Martinov, publică în 1898 un Manifest în care sînt dezvoltate concepții foarte apropiate de cele ale marxiștilor legali care pun accentul, înainte de toate, pe analiza economică a marxismului, de unde numele de "Economiști" cu care au intrat în posteritate. Gîndirea Economiștilor, care lasă în grija burgheziei liberale lupta împotriva autocrației, se poate rezuma în felul următor: "A participa înseamnă a contribui la lupta economică și la activitatea opoziției liberale". Pentru detractorii lor, între
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și Martinov, publică în 1898 un Manifest în care sînt dezvoltate concepții foarte apropiate de cele ale marxiștilor legali care pun accentul, înainte de toate, pe analiza economică a marxismului, de unde numele de "Economiști" cu care au intrat în posteritate. Gîndirea Economiștilor, care lasă în grija burgheziei liberale lupta împotriva autocrației, se poate rezuma în felul următor: "A participa înseamnă a contribui la lupta economică și la activitatea opoziției liberale". Pentru detractorii lor, între care Lenin ocupă un loc de frunte, o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
A participa înseamnă a contribui la lupta economică și la activitatea opoziției liberale". Pentru detractorii lor, între care Lenin ocupă un loc de frunte, o asemenea poziție presupune negarea necesității unui partid politic revoluționar și a unei acțiuni socialiste specifice. Economiștii găsesc întemeiată lupta pentru îmbunătățirea situației economice a clasei muncitoare, dar neglijează eforturile acesteia în vederea obținerii autonomiei politice, ceea ce reduce la zero toată acțiunea PMSDR. Bernstein în Germania, Millerand în Franța, Economiștii în Rusia, toți reprezintă diversele fațete ale uneia
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
politic revoluționar și a unei acțiuni socialiste specifice. Economiștii găsesc întemeiată lupta pentru îmbunătățirea situației economice a clasei muncitoare, dar neglijează eforturile acesteia în vederea obținerii autonomiei politice, ceea ce reduce la zero toată acțiunea PMSDR. Bernstein în Germania, Millerand în Franța, Economiștii în Rusia, toți reprezintă diversele fațete ale uneia și aceleiași crize care atinge, evident în funcție de modalitățile specifice, trei secțiuni ale Internaționalei a II-a. Dincolo de inevitabilele diferențe de situație, este vorba despre un ansamblu conceptual comun, rezultînd din conștientizarea decalajului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
demonstrează contrariul și ei vor reuși să se impună, așa cum o va arăta în mod brutal fisura din 1914. "Revizioniștii", vom scrie noi, căci critica marxismului ortodox operează în două direcții diferite. Bernstein, Millerand și, într-o mai mică măsură, Economiștii, constată continua inadecvare dintre discursul socialist și practica pe care această inadecvare este în măsură să o genereze: ei își propun să armonizeze vorbele cu faptele și, din moment ce există o practică reformistă, să o afirme răspicat. Cîțiva ani mai tîrziu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cît această situație nu fusese niciodată avută în vedere. Așa cum a remarcat un ziarist, nu fără o amară ironie, dacă tone de hîrtie au fost înnegrite pentru a defini modalitățile de trecere de la o economie capitalistă la una socialistă, nici un economist și nici un conducător politic nu a reflectat asupra situației inverse 19. Și totuși, aceasta s-a produs. Prefacerile din toamna anului 1989 pun, de asemenea, în termeni noi chestiunea construcției europene pe care au bulversat-o într-un mod imprevizibil
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
n. tr.) * Parti socialiste de France-Union Jean Jaurès * La Gauche révolutionnaire * Parti socialiste belge * Rassemblement national populaire (RNP) * Comité d'action socialiste (CAS) * Parti socialiste ouvrier et paysan (PSOP) * Conseil national de la Résistance (CNR) * Comité international des conférences socialistes (COMISCO) * Economist și om politic francez, a conceput în 1945 un plan de modernizare economică (planul Monnet) și a fost unul din cei mai ardenți susținători ai unității europene. (n. tr.) * Communauté européenne du charbon et de l'acier (CECA) * Communauté européenne
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]