2,880 matches
-
nu mai este decât un pas până la stigmatizare și autostigmatizare. Dincolo de efectele în plan personal ce pot fi contabilizate drept costuri individuale, menținerea școlilor segregate are efecte asupra întregului grup etnic al romilor prin întârzierea consolidării unei elite roma bine educate care să poată reprezenta interesele acestei etnii. Educația fiind un bun public, costurile cele mai importante asociate menținerii școlilor segregate sunt costurile sociale. Costul social cel mai vizibil al ignorării segregării romilor în educație este crearea unui segment roma puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de perspective teroretice, conceptuale și de viziune. Nu există practic nici o mare școală din istoria acestei discipline care să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă” a școlii franceze
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
clar, întrebuințare militară"1145. Secretarul de Finanțe, Douglas Dillon, era neutru în această privință. Deși considera reglementările de export în vigoare prea restrictive, el privea adevărata problemă a comerțului cu blocul sovietic ca pe o chestiune internă. Cetățenii americani trebuiau educați astfel încît să nu interpreteze un atare comerț ca pe o trădare.1146 La polul opus erau secretarii Agriculturii 1147 și Comerțului. Ambii erau de părere că exporturile către lumea comunistă trebuie limitate doar la "ceea ce se poate mînca, bea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
centrigufale ce acționau în foarte fărâmițata comunitate politică a Prusiei în care prevalau o diversitate de interese locale. Scopul urmărit nu a fost unul emancipativ, ci mai degrabă unul pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o polarizare a atitudinilor populației față de trecutul comunist în jurul a doi centri: pe de o parte, populația cu educație și venituri superioare tinde să conceptualizeze comunismul prin prisma narativei oficiale a traumei culturale; pe de altă parte, populația mai puțin educată, cel mai afectată economic de dificultățile tranziției postcomuniste, se raportează la trecut cu nostalgie, deplângând securitatea socială măturată de instalarea ordinii capitaliste. După cum conclude istoricul A. Cioflâncă (2010), "comunismul a pierdut bătălia cu istoria, dar, cel puțin deocamdată, nu și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]