4,139 matches
-
vitrină-s cinci Rotunjoare mingi. Șase oi lățoase Are unchiul tase. Am în pungă șapte biscuiți cu lapte. Tata taie-n opt pepenele copt În cuibar sunt ouă zilnic câte nouă. Eu adun încet zece în caiet. Săptămâna florilor de Elenă Dragoș Luni, în grădiniță mea, S-a ivit o viorea. Marți a răsărit bujorul Căruia-i dusesem dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
biserică de lemn, un fel de capelă a cimitirului din jurul ei. S-au găsit și aici multe oseminte. Documente vechi nu se găsesc în arhivele bisericilor din Cotnari. Cele mai vechi sunt documente din 18 34-1840, acte de proprietate ale Elenei Terente și ele se află în păst rarea acesteia. Prof.C.Tumurug, 6 VII 1956 Ce am auzit și ce știu despre Cotnari - de V.Uglea, profesor de limba română la Liceul nr.6 din I ași Din cele ce am
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
asculta părintele Nicoară, mâncând încă și gustând cu îndărătnicie din v inul str ămoșesc. * Acest fragment de roman nu e singurul spațiu din creația sa, în care slobozește aprecieri despre vinul de Cotnari. Mihail Sadoveanu va prefața lucrarea Cotnari a Elenei Heruveanu, pe care o reproducem în întregime. PREFAȚĂ De la Cantemir cetire (traducerea lui Gheront ie Ieremonahul): „Viile cele de frunte, ce sunt o bucată bună de loc între Cotnari și între Dunăre, întrec pe toate celelalte bunătăți ale țării; căci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și specii artistice, în altele se exclud, limitările impuse de apartenență la acestea, sintetizând menirea artei: „Artă năzuiește să facă exteriorul asemănător lăuntricului, să readucă realitatea exterioară la spiritualitate, astfel încât să devină manifestarea ei” ( H. Delacroix, p.86, cît. în Elenă Macavei, 2002, p. 255). Pentru om există nu numai o artă a frumosului, dar și o artă de a trăi. Oricine poate utiliza această artă, în urma căreia viața sa poate deveni o capodoperă, dar de cele mai multe ori aceasta depinde și
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
estetice în dezvoltarea personalității Omul trăiește și își desfășoară activitatea nu numai în conformitate cu legile științei, ci și în concordanță cu legile frumosului, ale armoniei și coerentei esteticului din natură, societate, arta. „Viața în ansamblul ei se află sub semnul esteticului” (Elenă Macavei, 2002, p. 206). Pentru aceasta, omul trebuie să fie pregătit încă de copil, cănd capacitatea să de a simți, intui și concepe cu îndrăzneala ineditul, frumosul este neobosita, maleabila și nealterata. Pentru a crea o relație de comunicare între
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
care creau de multe ori biografii. Este posibil ca pentru acest ultim fel, una din inspirații să provină și din prezentarea succesiv periodică a scenelor mitologice ori, din reliefurile biografice de pe sarcofagele imperiale. Icoana este rezultatul unei sinteze a culturilor: elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care creau de multe ori biografii. Este posibil ca pentru acest ultim fel, una din inspirații să provină și din prezentarea succesiv periodică a scenelor mitologice ori, din reliefurile biografice de pe sarcofagele imperiale. Icoana este rezultatul unei sinteze a culturilor: elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus la distrugerea multor icoane. Un rol deosebit în istoria icoanei l‑a avut ultimul Conciliu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
faci orice fel de analogii. Asocierea se face sistematic doar în privința femeilor și nu și a bărbaților, când de pildă lui Victor Ponta nu-i spui Nicu Ceaușescu (o „beizadea” răsfățată și cu tupeu), în schimb unei femei îi spui Elena Ceaușescu sau Ana Pauker... Când voi vedea că analogiile se fac de ambele părți, o să consider că ține de libertatea de exprimare. Când e vorba însă de unidirecționare, nu este libertate de exprimare, e libertate de exprimare misogină, ca să elimini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mai sus, ca și cele de mai jos au relevanță statistică. Ele vizează cazul general. Excepții au existat întotdeauna, în funcție de context. Enumerarea reginelor: elisabetelor, victoriilor; a nevestelor: marii, carmen-sylve; a fiicelor, a mamelor de voievozi, a madamelor de pompadur, a elenelor lupescu, a comisarelor sovietice, anelor pauker sau chiar, actual, a condoleezelor rice, sulfinelor barbu și mioarelor mantale, nu contrazice cu nimic caracterul hard sau soft-patriarhal al politicii. Cu alte cuvinte, bărbații nu au fost excluși sau marginalizați de la recunoașterea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cunoscut personalități luminoase și devotate idealului național cum a fost directoarea Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău. În activitatea sa pedagogică, Elena Alistar s-a afirmat ca o bună româncă, educatoare talentată, cu deosebită pregătire pedagogică și putere de muncă. Elena Alistar s-a născut În localitatea Vaisal, județul Ismail, În anul 1873, fiică a preotului Vasile Balan. Primii ani de școală i-a urmat În satul Congaz, județul Cahul, după care continuă Școala Eparhială de Fete din Chișinău În anii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
apere și să promoveze limba națională forța cea mai temeinică de apărare a existenței unei comunități naționale. Preotul Alexandru Cristea s-a născut În 13 decembrie 1890 În orașul Chișinău În familia lui Ștefan al lui Filip Cristi și al Elenei Timotei fiica lui Gheorghe a lui Spiridon din jud. Tighina. Pregătirea școlară a elevului Al. Cristea a fost complexă pentru timpurile formării sale profesionale și culturale. Școala primară, studiile secundare și cele spirituale precum și instruirea specială de muzică au avut
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și pseudocurtezane (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700469, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MACAVEI, ELENA / Elena Macavei. Iași: Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-611-777-0 392.6 94(100) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA ELENA MACAVEI Curtezane și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pseudocurtezane (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700469, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MACAVEI, ELENA / Elena Macavei. Iași: Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-611-777-0 392.6 94(100) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA ELENA MACAVEI Curtezane și pseudocurtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a României MACAVEI, ELENA / Elena Macavei. Iași: Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-611-777-0 392.6 94(100) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA ELENA MACAVEI Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură INSTITUTUL EUROPEAN 2011 "O mare calitate naturală ia numele unui mare viciu sau al unei mari virtuți, după întrebuințarea bună sau rea pe care i-o dăm." Diderot, Cu privire la filosofii vechi "Năravul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Louise Labé, Sonete, traducere de Veronica Porumbacu, Editura E.S.P.L:A, București, pp. 27, 29. 9 Lettres de Ninon de Lenclos au Marquis de Sevigné, I, II, chez François Joly, Amsterdam, 1752, I, pp. 46, 122, II, pp. 118, 129. ELENA MACAVEI Curtezane și pseudocurtezane 2 1 6 7
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
atunci?» «Eu nu știu nimic de Zainea. Te duci mâine la Brăila să dai declarație. Cine te-a ajutat, că nu ești tu prea isteață...» «Mă credeți atât de proastă?» «Dar de Elena Roșca ce te-a întrebat?» - Cine-i Elena Roșca? - O fată de care s-a auzit că s-a culcat cu comandantul Gorgan pe când era elevă de 16 ani. A venit nevastă-sa Mirela de la București la Brăila, a făcut scandal. I-a trimis Elena un plic și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
activitatea Consiliului Comunal Iași, pe anii 1876-1877, unde la capitolul „Alimentarea cu apă” primarul Scarlat Pastia vorbea despre prospecțiunile inginerului francez Beguin, din 1853, asupra sursei Răpidea, menționând că lucrările de aducțiune a apei ajunseseră „la colțul fostei case a Elenei Sturza” și că la data raportului casa aparținea lui Vasile Sculy Logothetides. Ulterior, adică între anii 1880-1910, vila a aparținut profesorului doctor Leon Sculy. Se spune că, pe la începutul secolului al XIX-lea, casa a fost construită de cineva din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
epocii de tranziție, agenți ai trecerii de la vechi la nou. Un întreg peisaj social, cu conflictele care îl divizau și cu eforturile de a le tempera, se lasă ghicit în înfățișarea lor, echivalent tipografic al costumelor „ruso-turce“, al neologismelor „franco elene“ și al atâtor alte amfibii care prosperă în aceeași perioadă. Dar însușirea supremă a acestor litere mi se pare totuși alta: prin figura lor năstrușnică, suspendată între două regnuri („Să fie rață? Mă-sa găină! Să fie găină? Botul lătăreț
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
rectorul Universității "Al. I. Cuza" Iași; 2. HAGIU IONEL, șeful catedrei de științe sociale din cadrul Universității "Al. I.Cuza" Iași și directorul Centrului de știinte sociale; 3. PAIU TATIANA, responsabilă cu protocolul în cadrul Universității "Al. I. Cuza" Iași; 4. STEGARU ELENA, secretar șef la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași; 5. TACU ALEXANDRU-PUIU, coordonator la Centrul de știinte sociale; 6. UNGUREANU ERNESTINA, secretar științific la Centrul de știinte sociale; 7. ȘOITU LAURENȚIU, cercetător la Centrul de știinte sociale; 8. TALABĂ ION, cercetător
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Idem, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 163/1972, f. 82. 53 Adrian Marino, op. cit., p. 122. 54 Textul integral al scrisorii în ANIC, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 203/1973, f. 1. Propagandistic, imaginea publică a Elenei Ceaușescu a început să prindă contur la începutul anilor '70. Politicile partidului referitoare la rolul femeii în socialism au propulsat-o în prim-planul vieții politice. Schimbarea de statut a transformat-o într-o instanță morală la care se putea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
protecția mediului în dreptul comunitar european. Elena Iftime, (c) 2014 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 www. euroinst.ro; euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României IFTIME, ELENA / Elena Iftime ; cuvânt-înainte.: Ioan Macovei. Iași : Institutul European, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0082-8 I. Macovei, Ioan (cuvânt-înainte) 347.13 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Iftime ; cuvânt-înainte.: Ioan Macovei. Iași : Institutul European, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0082-8 I. Macovei, Ioan (cuvânt-înainte) 347.13 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ELENA IFTIME Actul juridic civil INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS Cuvânt-înainte / 11 Abrevieri / 13 ARGUMENT / 15 I. LOCUL DREPTULUI CIVIL ÎN SISTEMUL DREPTULUI ROMÂNESC / 21 I.1. Considerații generale / 21 I.1.1 Sistemul dreptului românesc / 14 I.1.2 Ramura dreptului
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Dumitrescu apare în caseta redacțională cu pseudonimul Felix Anadam, din grupul format menținându-se Ben. Corlaciu, Elena Diaconu, Florin Lucescu, Dinu Pillat, Tiberiu Tretinescu și Virgil Untaru. În ultimul număr (15 iunie 1941) se observă dispariția din grupul redacțional a Elenei Diaconu și prezența lui Onca Talpă, proaspăt alăturat grupului. Pe modelul revistei Cadran și, probabil, al altor reviste ale vremii spațiul central al primei pagini este rezervat unui articol justificativ, în fond, un fel de minianecdotă/miniparabolă, Despre "momentul aliterar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
SPAȚII FRANCOFONE este Marină Mureșanu Ionescu. Consilieri științifici: Jacques Moeschler, Université de Genève; Daniel Fondanèche, Université Paris 7; Patrice Brasseur, Université d'Avignon; Anne-Marie Callet-Bianco, Université d'Angers; Jean-Pierre Longre, Université Lyon 3; Guillaume Robert, Centre Culturel Français de Iași; Elenă Prus, Université Libre Internaționale de Moldavie, Chișinău; Ramona Bordei-Boca, Université de Bourgogne, Dijon; Jean-Marie Klinkenberg, Université Paris 7; Alain Vuillemin, Université d'Artois. Elenă Prus este directorul Institutului de Cercetări filologice și interculturale, Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Este doctor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la zece ani de la pensionare. Profesori universitari care ridică, pe stat de plată, lunar, 10.000 de euro, numai la noi se mai găsesc. Pe acest fundal, escrocheriile tovarășului Bondrea (fostă fiară comunistă, șef de personal și mâna dreaptă a Elenei Ceaușescu, care are pe conștiință zeci de mii de tinere destine strivite cinic în anii '80) sau hoția și banditismul celebrului impostor academic, cu toate cărțile scrise de "negrii" din ograda proprie, care s-a autointitulat rector, transformând o universitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]