6,495 matches
-
cartierului Broșteni provine, probabil, de la pârâul cu același nume și de la valea mlăștinoasă cu multe broaște. Astăzi doar un cartier al orașului, a fost în Evul Mediu românesc satul cu același nume, pe care Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) îl dăruia Episcopiei de Huși. Este adevărat că în România întâlnim multe localități cu numele de Broască, Broscari, Broscăuți, Broșteanca, Brosceni, Broscoșești, în total 23 astfel de toponime. Dar în cazul nostru, numele satului a fost pus în legătură și cu un anume
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai demult lui Mihăilă Buzea și lui Hus. Stănilești. Sat aproape de Huși, situat în dreapta Prutului. Este cunoscut un proprietar, Stănilă, care poate să fi dat numele satului. De aici provine și originea răzeșilor Stănilești de peste Prut. Satul a devenit proprietatea Episcopiei de Huși. Stănileștii, fiii lui Stănilă, au vândut satul Berbescii, pe Prut, după cum atestă documentul din 15 martie 1527, emis în timpul domniei lui Petru Rareș, drept moștenit din vechime („din dreptul ispisocului lor de la strămoșul domniei mele, de la Alexandru Vodă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vedere etimologic, numele moldovenești de persoane Hus, Husul, Husea derivă din ucr. gγs´ (gâscă). Lingvistul susținea că toponimul Huși prezintă s, nu ș, aducând drept argument pisania de la 1497 (cu caractere chirilice), care se află deasupra ușii principale a bisericii Episcopiei din Huși. Pornind de la faptul că pe această inscripție se citește VZ G2SO ("în Huși"), Emil Petrovici afirma că "lângă o trebuie să fie un ҳ care s-a șters cu timpul, G2COX fiind o formă de locativ plural după
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avem substanțiale cercetări arheologice și încă insuficiente documente scrise. Nu ne rămâne decât să așteptăm cu răbdare rezultatele cercetărilor din științele conexe, cu privire la această tematică, pentru a putea completa actualele zone albe. 2. Ocolul Hușilor și relația dintre târgoveți și Episcopie Proprietate domnească, ocolul se constituia ca unitate administrativă, din zorii Evului Mediu, bucurându-se de autonomie, mai mult sau mai puțin extinsă, compensată adeseori de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul Bacău ori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Brețcu. În 1503, sunt trecuți în socotelile Brașovului 94 de negustori moldoveni, din care numai unul era din Huși. Folosindu-se de prevederile dreptului medieval, numeroși domnitori au făcut danii din hotarele târgului unor boieri, biserici sau mănăstiri, mai ales episcopiei locale, ceea ce în timp a condus la dispariția moșiei târgului, până în secolul al XVIII-lea. Se cuvine subliniat faptul că daniile nu sunt făcute către târgoveți, pământul fiind acaparat de boieri sau de Episcopie. Un document din iunie <1580-1582>, întocmit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
boieri, biserici sau mănăstiri, mai ales episcopiei locale, ceea ce în timp a condus la dispariția moșiei târgului, până în secolul al XVIII-lea. Se cuvine subliniat faptul că daniile nu sunt făcute către târgoveți, pământul fiind acaparat de boieri sau de Episcopie. Un document din iunie <1580-1582>, întocmit la Suceava, menționează o danie a voievodului Iancu Sasul către boierii: Gavril Sprânceană paharnic, lui Alontie Pojar, Toader Sprânceană, Mihail Arvat și fratelui său Toader, mai precis o moșie cu fânețe peste Prut, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
boierii noștri am cercetat și am aflat „că această bucată de loc nu a fost de nici o treabă nici domnilor și nici altor sate ce ascultă de ocolul târgului Huși” . Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606), prin hrisovul din <1602-1604>, făcea danie Episcopiei de Huși „satele Plopeni, Căzăeci (Căzăești), Rășăști și siliștile Crețăști și Spărieți ce sânt la țin<u>t<u>l Fălciiului și Căcăcenii la țin<u>t<u>l Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce sânt la gârla Prutului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Domnitorul Gheorghe Duca a întărit mănăstirii Sf. Vineri din Iași, prin hrisovul din 8 aprilie 1669, mai multe vii, danii mai vechi ce proveneau de la diverși proprietari, acordând mănăstirii, cu acest prilej, și unele scutiri de dări. Conform ideologiei medievale, Episcopia Hușilor beneficia de numeroase danii domnești și boierești, de numeroase scutiri de impozite, de aceea conflictul dintre conducerea orașului și noua instituție devine inevitabil. Poslușnicii (slujbașii) Episcopiei s-au bucurat de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea Principatelor. De
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acordând mănăstirii, cu acest prilej, și unele scutiri de dări. Conform ideologiei medievale, Episcopia Hușilor beneficia de numeroase danii domnești și boierești, de numeroase scutiri de impozite, de aceea conflictul dintre conducerea orașului și noua instituție devine inevitabil. Poslușnicii (slujbașii) Episcopiei s-au bucurat de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea Principatelor. De pildă, în timpul domniei lui Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633), ei au fost scutiți de dări (seu, ceară, de podvoade, de cai de olac și de miere și alte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost obligați „să lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele Episcopiei Huși, să nu le intre în sat, nici să nu-i amestece cu târgul și să le întoarcă tot ce le-au luat”. O poruncă asemănătoare a dat domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), din Iași, la 25 mai 1658
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-i amestece cu târgul și să le întoarcă tot ce le-au luat”. O poruncă asemănătoare a dat domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), din Iași, la 25 mai 1658, iar la 13 ianuarie 1666, cerea să fie scutiți poslușnicii Episcopiei de numeroase obligații (dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
25 mai 1658, iar la 13 ianuarie 1666, cerea să fie scutiți poslușnicii Episcopiei de numeroase obligații (dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc și de redobândire a libertăților și a pământurilor răpite de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc și de redobândire a libertăților și a pământurilor răpite de boieri și mănăstiri. După un proces de patru ani, pierdut de târgoveți în februarie 1612, aceștia au refuzat plata dărilor mari față de Episcopie, însă domnitorul i-a forțat să plătească. Poruncile domnești s-au înmulțit, ajungând uneori și la cinci pe an. Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674) întărea Episcopiei Huși printr-un uric (vezi documentul din 31 martie 1674) stăpânirea asupra satului Broșteni cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patru ani, pierdut de târgoveți în februarie 1612, aceștia au refuzat plata dărilor mari față de Episcopie, însă domnitorul i-a forțat să plătească. Poruncile domnești s-au înmulțit, ajungând uneori și la cinci pe an. Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674) întărea Episcopiei Huși printr-un uric (vezi documentul din 31 martie 1674) stăpânirea asupra satului Broșteni cu o bucată de hotar, numită Ochiul, care ține de hotarul satului. Ca urmare a jalbei episcopului Sofronie, în care arăta că târgoveții hușeni le împresoară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Broșteni cu o bucată de hotar, numită Ochiul, care ține de hotarul satului. Ca urmare a jalbei episcopului Sofronie, în care arăta că târgoveții hușeni le împresoară hotarul satului Plopeni și în urma mărturiei făcute de boierii hotarnici, același voievod întărea Episcopiei, la 22 aprilie 1674, stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii din secolul al XVII-lea prin donații semnificative, intrând în posesia fostelor sate de ocol și a unor părți din hotarul târgului, dar și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii din secolul al XVII-lea prin donații semnificative, intrând în posesia fostelor sate de ocol și a unor părți din hotarul târgului, dar și prin scutiri de dări, Episcopia a ajuns cea mai puternică instituție din Huși și una dintre cele mai puternice instituții eclezistice din Moldova, în pofida împotrivirii târgoveților. Părăsirea curților domnești, inclusiv a pe cea a Hușilor, de către domnitorii Moldovei, în favoarea unei capitale stabile, și destrămarea ocolului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
este evidentă dualitatea curte-nucleu comercial-meșteșugăresc: Iași, Suceava, Roman, Piatra Neamț, Huși, Bacău, Vaslui, Hârlău). Transcriind Letopisețul lui Grigore Ureche, în secolul al XVII-lea, cronicarul Simion Dascălul nota că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-lea, cronicarul Simion Dascălul nota că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
curtea domnească. Istoricii au stabilit că, în vara anului 1495, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost zidite la Huși, curțile domnești și biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una dintre cele mai prestigioase instituții ecleziastice din Moldova. Textul inscripției slavone - actul de naștere al locașului -, tradus în limba română de episcopul Melchisedec, cuprinde informații privind ctitorul, hramul bisericii, și data când a fost ridicată: „Euseviosul și iubitorul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a săvârșit în anul 7003, iară al domniei lui, anul 38 curent, luna Noemvrie 30”. Construită între anii 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756), biserica actuală a păstrat numai temeliile și pisania fixată deasupra ușii bisericii Episcopiei. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost afectată de cutremure devastatoare, iar invaziile pustiitoare au provocat lăcașului daune incalculabile. De exemplu, biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, apoi a fost arsă în timpul războiului ruso-turc din anul 1711
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin grija episcopilor, biserica a fost reconstruită în mai multe rânduri, îndeplinind rolul de biserică domnească, apoi biserică de mănăstire. Vreme de mai multe secole, din 1598 până astăzi, cu o întrerupere între 1949 și 1996, a fost catedrală a Episcopiei Hușilor. De obicei, curtea domnească ajungea la Huși în luna martie, urmând traseul Suceava - Hârlău - Iași - Vaslui - Huși, uneori, Bârlad. În secolul al XVI-lea, Poarta Otomană se afla la apogeul puterii sale, iar Moldova era în pericol de a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în secolul al XVII-lea și Iașii vor exercita, de la jumătatea acestui secol până la Unirea din 1859, funcția de capitală domnească. Documentele păstrate arată că voievozii Moldovei au dat târgului Huși, curții domnești de aici, orașului de mai apoi și Episcopiei un loc special, căci adeseori au poposit, s-au așezat vremelnic ori au căutat adăpost aici. În Letopisețul său, ce se încheia la 1743, Ion Neculce (1672-1745) amintește Hușii doar în trecere: povestind odiseea lui Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708), cronicarul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1771, se observă că, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, unele sate au intrat în componența târgului. Extinderea vetrei Hușilor a continuat pe parcursul Evului Mediu până la începutul secolului al XX-lea, lent și în mod neorganizat. Vechile sate, proprietăți ale Episcopiei de Huși, se vor alipi târgului și vor forma mahalalele Cotroceni, Răești, Plopeni, Broșteni și Corni. La începutul secolului al XIX-lea, în Condica liuzilor, Broștenii și Cornii figurau ca sate separate. Locuitorii acestor sate, în majoritate birnici, lucrau în calitate de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vor alipi târgului și vor forma mahalalele Cotroceni, Răești, Plopeni, Broșteni și Corni. La începutul secolului al XIX-lea, în Condica liuzilor, Broștenii și Cornii figurau ca sate separate. Locuitorii acestor sate, în majoritate birnici, lucrau în calitate de clăcași pe moșia Episcopiei. În cursul operațiunilor de fixare a birurilor, mahalalele târgurilor au fost confundate cu satele. Într-o cerere a locuitorilor din mahalaua Cotroceni, din mai 1847, se arăta că, deși erau obligați să lucreze boierescul pe moșiile Episcopiei, „ca și locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]