11,327 matches
-
ale comunei Țigănești și istoriei acestora, printre ctitorii unora dintre acestea fiind și câțiva dintre membrii familiei sale (Necula și Ecaterina Capră - născută Buică). Printre instituțiile antologate se regăsesc: biserica/bisericile, școala, primăria, căminul cultural. Tot în această parte, autoarea evocă obiceiurile și tradițiile specifice zonei. Multe dintre pasajele-evocare, colorate cu penița sufletului, amintesc de pânzele grigoriesciene (Car cu boi, Țărancă voioasă, Țărancă din Muscel) sau de descrierile satului românesc din operele lui Rebreanu, Slavici sau chiar ale lui Ion Creangă
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
stelelor,/ Când lovește-n Lună, ȘIRUL LUNG AL COCORILOR ,/ În prag de Toamnă(...)SĂ NU-MI UITAȚI COCORII,să-mi fie roșii merii!” (cf. Glasul Deltei - „mărul roșu”, simbol al hierogamiei și al împlinirii androginității sacre!). Firește, “Delta biblicelor sânte”, evocată de Eminescu, în ars poetica Epigonii. Cu adevărat, Elisabeta Iosif se situează sub semnul celest al COCORULUI: “longevitate, LOIALITATE, PACE, ECHILIBRU ”- pentru că reușește, precum Alchimistul, să “împace contrariile” (“coincidentia oppositorum”); în plus, să nu uităm că, în simbolistica lumii (în
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
cu gîndul la abandon. M-am gîndit deci la o modalitate de a fi, de a se comporta a frunzelor desprinse de pe ramură ca un fel de detașare de viață. Și am rămas fixat pe sintagma legănîndu-se care pare să evoce mișcarea lor de cădere lentă, negrabnică. Este de fapt momentul cînd a încetat tremurul, palpitul vieții. Deodată, frunzele au renunțat, au abdicat de la viață. De-acum urmează alt drum, acela al morții. Și, dacă tot e vorba de o cădere
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
Istoria măririi și decăderii lui Cesar Birotteau “, în Germania Berthold Auerbach( 1812-1882 ) publică povestiri de inspirație rurală și romane din care transpiră idei democratice, la fel în Ungaria Gergely Csiky ( 1842-1891 ) dramaturg care prin piesele “Proletarii “ și “Mizerie cu zorzoane “ evocă lumea maghiară care aspira spre o societate democratică. III-DEMOCRAȚIA PROMOVATĂ ÎN LITERATURA ROMÂNĂ DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX. În secolul XX, până la cel de al doilea război mondial, majoritatea literaturii scrisă și publicată de autori români promova ideile democratice
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Muscelului, Episcopii Galaction Stângă al Alexandriei și Teleormanului și Varsanufie Prahoveanul de la București - slujbă care conține și cuprinde o atăt de bogată și de profundă teologie au ținut să omagieze personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului, care au evocat personalitatea părintelui ca fiind unul ce a dat dovadă de multă înțelepciune, răbdare și pricepere în diferitele momente ale vieții care i-a fost presărată cu multe ispite, piedici și suferințe, mărturisind că toate întâlnirile pe care le-au avut
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
fi un Canaan, după exodul peste ocean. Cartea a apărut românește, în California sa rezidențială, înțeleg după alte câteva - eseuri, proze, poezii,- și desigur este una parabolic - evangheliară, aș spune cumva profetică, dacă înțelegem că istoria se repetă, după comunismul evocat de Vavila Popovici , milioane de români sunt siliți la un nou exod spre „ canaanurile” occidentale. Cartea fiind a regresiunii și evocării, a fost desigur și a descărcării acelui „ preaplin” - adică a traumaticelor, frustrantelor reprimări - din frică, din oroare, din instinctul
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
Mai întâi, a fost Femeia, eterna iubire, apoi, Ispita... De data aceasta, Marian Malciu, vine răscolitor de dur, declanșând un film social real, pe care puțini autori de romane au îndrăzneala să-l evoce. Își asumă riscul și este prezent la scene de o intensitate maximă, cu rezonanță dramatică și revoltătoare, dar știe să aducă în toată această fărădelege socială, frânturi de bucurie, firave raze de soare. Cu multă măiestrie, autorul ne poartă într-
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
unui neam cu speranțele, visurile și durerile lui.Aflăm aici o știință impecabilă de a surprinde stările sufleteși și visele personajelor, dar și banalitatea de care se înconjoară lumea și care devine noua sa mitologie, dar și capacitatea de a evoca fragmente din trecutul lui Rico. Sfârșitul romanului degaje o simbolistică cu trimitere, aluzivă, la cele două lumi despărțite de fluviul Styx, când Tudor aflat la mormântul lui Rico zări”de departe apele învolburate ale râului, despărțind cele două lumi atât
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
Dr. Cristian Muntean, Editura „Renașterea”, Cluj Napoca, 2007, 126 pagini Citind această carte, unică în felul ei, în materie, în ultima vreme, la noi în țară, m-am gândit mult timp la autorul acestei lucrări, pe care aș dori să-l evoc puțin în cele ce urmează, fiindcă anul acesta, în luna Iulie, în ziua a zecea, vom prăznui împlinirea a șaptesprezece ani de la nașterea în viața cea veșnică a Împărăției Cerurilor a unui mare cunoscător și mărturisitor al istoriei bimilenare românești
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și noilor veniți. Oricum, eroare sau nu, numele de Severin, păstrat până azi, evocă deopotrivă antichitatea romană, frământatul ev de mijloc și epoca modernă, într-o continuitate neîntreruptă, bogată în fapte istorice. Încă de la început Severinul a avut de făcut față amenințării adversarilor tradiționali ai regatului maghiar, pentru ca în 1241 să fie pustiit de
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
se cuvine să relevăm laudativ faptul că Profesorul Comșa a rezervat spații corespunzătoare evocării unor familii de fruntași ai comunei, sau a unor personalități de notorietate. După cum era și firesc, de fapt o datorie științifică și morală incontestabilă, autorul a evocat, a prezentat date semnificative cu privire la onorabila și numeroasa familie Burlui, care a dat, între altele - pe lângă Profesorul ieșean Vasile Burlui, personalitate de mare reputație -, pe un alt savant al Medicinei românești și internaționale, Prof. univ. Dr. Dumitru Burlui, care a
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
Are o operă literară bogată. În textele pe care le publică în această antologie, cum ar fi „Mi-e dor de primăvara românească”, sau „Privind viața la 80 de ani”, se întoarce în timp și în țară, retrăind frumusețea copilăriei, evocând aspecte din viața sa cu iz de pământ românesc, și de sclipiri de câmp de rouă fotografiat în momentul în care răsare soarele ... Miroase a iarbă cosită de curând și a pământ stropit de ploaie, a ghiocei și a apusuri
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
că norocul sau nenorocul joacă în destinul artiștilor un rol important. De aceea toate prozele domniei sale cuprinse în volum („La spitalul Văcărești”, „Nea Mircea”, Arestul”, „Celula XV” sau „Răzuș Teodor Virgil” sau fragmente din romanul „Celula XIII”, Editura Anamarol, 2011) evocă și descriu tocmai această perioadă și această lume a închisorii. Te impresionează talentul prozatorului, capacitatea lui de a reda atmosfera acelei perioadă din viața lui și a acelui spațiu, ca și omenia sufletului său de artist. Ștefan Dumitrescu, este născut
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
nr 2 din Turda, după care termină Institutul politehnic din Cluj. În prezent locuiește în Germania. Debutează în 2012 cu romanul „Dezrădăcinare sau un nou început”. Povestirile „Asta sunt eu”, „Bunica”, și cele două fragmente de romane aflate în lucru, evocă imagini, personaje, locuri, întâmplări din copilărie, din viață, trecute prin filtrul meditației și al nostalgiei, al unei ființe căreia îi este dor de copilărie și de țară. Elisabeta Preda, scriitoare, este născută în 1930, pe 26 iulie, în comuna Florești
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
Desire”, din Cluj Napoca, o carte ca o feerie. Cu ocazia Festivalului „Prichindel” de la Nurenberg a lansat cărțile „Legendele Nuremnbergului”și „Rotofei”, care au apărut ulterior la Editura Anamarol. În cartea „În Țara poveștilor străbune”, apărută la Editura Dacia, scriitoarea ne evocă evenimente, legende din universul istorie naționale. Prozele din această carte sunt interesante și se citesc cu plăcere. Prietenul nostru Florentin Smarandache, născut la Bălcești pe malurile Oltețului, în anul 1954 este unul dintre cazurile rarisime și strălucite ale culturii române
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
lăutari”, de Pițulani, care cântau la asemenea evenimente. Lăutarii de pământ erau tocmai aceste „bande”, așa li se spunea la noi - bande de lăutari - care cântau la nunți prin sate. Frumusețea acelor vremuri, pline de melancolie și de legende, o evocă Marin Trașcă în proza sa - parte a acestui volum antologic - scrisă cu talent și cu suflet... Dona Tudor, ultima prozatoare, după catalog, din această carte, este tot un scriitor cu destin aparte. Născută la 23 noiembrie 1950 în comuna Vida
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
nu atât de rezonanța vorbelor ci de gândul unei mari împărății posibile. I-am promis atunci că îi voi căuta documente și am și făcut-o. Nici nu a fost greu, la drept vorbind, căci noi avem - fără să se evoce însă la suprafața socială - izvoare suficiente, despre care alții de bună seamă că nu știu nimic și ne dau nouă, ignorând marea noastră vechime și răspândire, locul minor ce ni-l propunem singuri. Rând pe rând, am adunat cercetările lui
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
și dat... Ar fi greu de descris tulburarea nouă ce i-am adus-o și aceasta nu atât fiindcă, așa cum și spusese ceva mai înainte, purta însuși numele Tribului ci fiindcă, în înșiruirea de așezări de Vlahi de pe lângă Lacurile Mazuriene, evocate într-o copie după un studiu cu mare vechime, identificase și numele satului de unde plecaseră acum cam o suta de ani și ai lui către Germania. O Germanie unde, astăzi, toți cei ce se chemă Blach știu că între ei
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
Printre aceștia se numără Liviu și Emilia Petrescu, Octavian Schiau, Mircea Muthu și D. D. Drasoveanu, mari nume ale culturii române și internaționale. Dascăl i-a fost din 1983 până în 1987 și Constantin Noica, renumitul filosof. Cu aceeași plăcere, Cojocaru evocă și atmosfera de efervescenta culturaladin Clujul de atunci, dominată de personalități că Adrian Marino, Augustin Buzura, Grigore Zanc ori Ioan Bădica - creatorul unui prolific cenaclu autohton. Evoluând într-un asemenea mediu, Eugen Cojocaru are deja, imdeiat după terminarea facultății, în
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
originalitate și spontaneitate în sistemul gândirii, rar mi-a fost dat să întâlnesc, poate doar la Petre Țuțea, la Eugen Ionesco (de altă factură!), la Cioran și la Nae Ionescu. Și bineînțeles, să nu-l neglijăm pe Noica. N. Steinhardt evocă atmosfera Bucureștilor de altădată, un „paradis general” spune el, citându-l pe Cezar Petrescu. Și mai face o afirmație cutremurătoare, de această dată: „Bucureștiul a murit. Nu cred să fie numai o impresie, nu cred să fie vorba de remarca
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
reviste ale vremii: „Vatra”; „Echinox”, „Viața românească”, „Tribuna”, ș.a. Textul de față conține și un text omagial alcătuit în 29 iulie 1992, când omul de cultură N. Steinhardt ar fi împlinit 80 de ani, prilej cu care Al. Paleologu îl evocă în culori cât se poate de calde, afirmând despre el că: „Nicu avea o înclinație către hazliu, către varianta amuzantă și corozivă a inteligenței și eu sub specia aceasta l-am cunoscut”. Apoi, acesta își amintește cum l-a cunoscut
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
ilustrează spiritul de cruciadă în lupta lui “Christos împotriva Diavolului și a barbariei moscovite”. În acest sens într-un document papal din 1946, Suveranul Pontif a arătat etapele teroarei: “revoluția, violența, suprimarea tuturor libertăților, lupta de clasă, dictatura”. Analiza papală evocă “gigantesca mașină colectivistă” potrivit căreia “paradisul lui Marx apare ca un trist și ironic paradis, fără speranță în care totul este supus logicii materialismului și distrugerii tuturor religiilor [...] comunismul semnifică mizerie, sclavaj, regim polițienesc, câmp de concentrare, moarte”4. Relația
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
române, lăcașurile de cult au fost refăcute, iar preoții reinstalați în posturile lor. Însă, precum se știe, prigoana a fost declanșată din nou, după 1944, când trupele sovietice au reocupat cele două provincii romanești. În cele ce urmează amintim și evocăm doar pe câțiva dintre cei care au suferit în urma instaurării acestui regim totalitar, ateopăgân, după cum urmează: DANIIL Sandu Tudor (Teodorescu Alexandru-nume real), (născut in anul 1896 la București; decedat în anul 1962 la Penitenciarul Aiud; confesiunea: ortodoxă; profesia: ziarist, ieroschimonah
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
țară, copilul participă și la treburile gospodărești (păzitul vitelor, munca la câmp), ceea ce face ca în primele clase să absenteze adesea de la școală. Dar treptat-treptat, se dovedește printre elevii cei mai buni din seria sa, obținând premiul cu coroniță (scenă evocată în Moromeții). Anul 1933 - 1934 (clasa a IV-a) este unul dintre cei mai grei din viața școlarului: tatăl nu-i mai poate cumpăra cărți și se îmbolnăvește de malarie. Învățătorul îi arată multă bunăvoință, îl ajută să termine anul
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
schițe. O compunere care avea ca erou chiar pe tatăl său, aleasă pentru a fi publicată în revista școlii rămâne nepublicată, revista preconizată nu mai apare datorită evenimentelor dramatice care vor urma. Cei trei ani de viață transilvană vor fi evocați în „Viața ca o pradă” și în „Cel mai iubit dintre pământeni”. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, elevul Preda Marin primește o repartiție pentru o școală similară din București. În ianuarie 1941 asistă la tulburele evenimente ale rebeliunii legionare
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]