KorAP: Find »[drukola/base=exportator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...115 116 117 ...153 >

3,810 matches

Corola-website/Law/89456_a_90243

regulamentului de bază, din motivele menționate mai sus. Așa cum s-a explicat mai sus, când se descoperă că o asemenea subvenție pasibilă de măsuri compensatorii există, avantajul beneficiarului corespunde cu suma totală a taxelor vamale de import neachitate de către producătorul exportator ale tuturor tranzacțiilor de import. În acest sens, nu este rolul Comisiei de a reconstitui PBS și DEPB pentru a determina care produse sunt fizic încorporate și care nu sunt. În plus, trebuie accentuat faptul că analizele cu privire la aplicarea de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
destinațiile, conform art. 7 alin. (2) din regulamentul de bază și a "Ghidului pentru calculul volumului de subvenție în cazul anchetelor taxelor vamale pasibile de măsuri compensatorii" (denumit în continuare "Ghidul de calcul")4. (18) GI și nouă dintre producătorii exportatori au mai argumentat că Comisia ar fi trebuit să examineze dacă a existat de fapt o restituire suplimentară a taxelor vamale pe materiile consumate în procesul de producție. (19) După cum s-a explicat în motivele 12 - 15, anexele II și

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
PBS și DEPB nu constituie sisteme de restituiri de taxe vamale sau de restituiri pentru factori de substituire în temeiul anexei 1 pct. (i) și a anexelor II și III din regulamentul de bază. (20) GI și cei nouă producători exportatori susțin că Comisia nu a examinat dacă GI a avut un sistem sau o procedură pentru a determina ce factori de producție reprezintă consumuri în cadrul procesului de fabricare a produselor exportate și în ce cantități. GI a susținut că normele

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
5) din regulamentul de bază. Aceste norme nu prevăd verificarea factorilor de producție care sunt consumați efectiv în procesul de producție și nici un sistem de verificare dacă acești factori de producție au fost efectiv importați. (22) GI și nouă producători exportatori au considerat că Comisia a apreciat incorect valoarea creditului licenței DEPB ca pasibilă de măsuri compensatorii în locul valorii nete la vânzare a licenței. O societate a precizat că taxele achitate pe vânzarea licenței trebuiau scăzute din suma totală a subvenției

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
și taxele pe vânzări nu pot fi considerate ca deductibile în temeiul art. 7 din regulamentul de bază, deoarece aceste elemente nu sunt costuri necesare pentru a avea drept la sau a obține o subvenție. (24) GI și nouă producători exportatori apreciază că Comisia a considerat partea de beneficii a acestui sistem de două ori datorită suprapunerii între această procedură și ancheta privind barele șlefuite din oțeluri inoxidabile. (25) Comisia a aplicat aceeași metodologie, ca în procedura utilizată în cazul antibioticelor

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
normală de amortizare a activelor fixe. (29) S-a invocat existența unei discrepanțe între perioada de amortizare folosită în scrisoarea de notificare și cea din regulamentul provizoriu. Comisia a stabilit o medie a perioadelor de amortizare folosită de toți producătorii exportatori ai produsului în cauză pentru a ajunge la o durată de amortizare medie de 12 ani. Această perioadă a fost folosită în concluziile provizorii și va fi confirmată în stadiul definitiv. Valoarea subvenției în cadrul EPCGS a fost repartizată pe 12

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
Așa cum s-a explicat mai sus, serviciile din cadrul Comunității, în stabilirea concluziilor provizorii, au determinat perioada de amortizare normală a bunurilor de capital în industria sârmelor din oțeluri inoxidabile, și anume 12 ani, pe baza perioadei medii utilizate de producătorii exportatori indieni care au cooperat. Acest mod de procedură este conform art. 7 alin. (3) din regulamentul de bază care precizează că dacă subvenția poate fi raportată la achiziționarea bunurilor fixe, valoarea subvenției pasibilă de măsuri compensatorii se calculează prin distribuirea

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
metodologia mediei ponderate ca baza cea mai potrivită pentru stabilirea marjei de subvenție. 5. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (35) Luând în considerare concluziile definitive de mai sus, pe baza diferitelor sisteme, volumul măsurilor compensatorii stabilit pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Carnet de conturi DEPB EPCGS Impozit pe venit Total Bhansali Bright Bars 4,1% 14,4% 0,0% 0,0% 18,5% Devidayal 0,0 % 18,4% 0,0% 0,0% 18,4% Indore Wire 7

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
anchetei, indiferent dacă erau acordate în același timp cu împrumutul guvernamental sau nu. Astfel, Comisia nu se va abate de la practica curentă prezentată în regulamentul de bază și în ghidul de calcul. În consecință, revendicarea se respinge. (43) Doi producători exportatori coreeni au susținut că clasificarea împrumuturilor în cinci categorii, făcută de Comisie, pe baza sumei principale, este arbitrară și nu corespunde practicii obișnuite a băncilor coreene și, în consecință, calculul dobânzilor pe baza sumei împrumuturilor nu constituie o metodologie adecvată

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
Un producător coreean a susținut că, deoarece băncile coreene nu consideră volumul împrumutului ca un factor determinant pentru rata dobânzii, Comisia ar trebui să utilizeze ca singură referință rata medie reală a dobânzii la împrumuturile comerciale ale producătorului. Doi producători exportatori coreeni au susținut de asemenea că ar trebui să utilizeze rata dobânzii la împrumuturile comerciale ca rată a dobânzii de referință pentru împrumuturile EXIM-SM. (44) Ca răspuns la aceste revendicări, se consideră că art. 6 lit. (b) din regulamentul de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
în acest domeniu, așa cum este prezentată în ghidul de calcul, constă în compararea împrumuturilor având un volum, un scop și o perioadă de rambursare similare. Împrumuturile comerciale (și anume împrumuturile pe termen scurt acordate în scopuri operaționale) obținute de producătorii exportatori coreeni sunt diferite din punct de vedere al scopului (vezi motivul 126 al regulamentului provizoriu) și al duratei acestora de împrumuturile EXIM-SM în cauză și nu constituie deci împrumuturi comparabile. În consecință, aceste revendicări se resping. (45) Cei doi producători

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
coreeni sunt diferite din punct de vedere al scopului (vezi motivul 126 al regulamentului provizoriu) și al duratei acestora de împrumuturile EXIM-SM în cauză și nu constituie deci împrumuturi comparabile. În consecință, aceste revendicări se resping. (45) Cei doi producători exportatori coreeni au susținut în plus că Comisia a utilizat rate ale dobânzii extraordinar de ridicate, ca rezultat al crizei financiare din Coreea, ca referință pentru calculul subvenției, la împrumuturile încheiate înainte de criză. (46) Art. 6 lit. (b) din regulamentul de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
și nu a fost specific industriei oțelului inoxidabil. În plus, o societate care produce năvoade de pescuit și sârme din oțeluri inoxidabile gestionează resursele financiare și contabilitatea celor două sectoare separat. (48) (48) Pe parcursul anchetei, s-a constatat că producătorii exportatori de sârme din oțeluri inoxidabile au primit un împrumut pasibil de măsuri compensatorii, după cum admite GC, specific industriei năvoadelor de pescuit. Se consideră irelevant faptul că sistemul în discuție nu este specific pentru industria producătoare a produsului supus anchetei, atâta timp cât

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
produsului în cauză. Acesta este cazul în speță, deoarece împrumutul care face obiectul subvenției a redus costurile totale de finanțare ale producătorului ceea ce a avantajat și produsul în cauză. Nu a fost prezentată nici o probă care să dovedească că producătorii exportatori în cauză au gestionat resursele financiare ale societății astfel încât acestea să nu fie influențate de acordarea împrumutului. În consecință, această cerere se respinge. (c) Împrumuturile pentru înființarea IMM-urilor și pentru fondul de promovare (SME-SPFL) (49) GC a susținut că

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
stabili că fondul STPF este de facto specific în sensul art. 3 alin. (2) lit. (c) din regulamentul de bază. În consecință, afirmația potrivit căreia sistemele nu sunt specifice se respinge. (e) Împrumuturile de finanțare a exportului (53) Un producător exportator coreean a susținut că Comisia nu a ținut cont de anumite informații verificate și a comis o eroare de calcul în stabilirea beneficiului pe baza împrumuturilor EXIM-SM. (54) Acest argument este considerat valabil. În consecință, s-au efectuat modificările corespunzătoare

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
în discuție nu este de acest tip. În orice caz, chiar dacă ar fi fost un sistem de restituire a taxelor vamale, anexa II (II) alin. (5) și anexa III(II) alin. (3) la regulamentul de bază prevede că guvernul țării exportatoare va efectua această examinare pe baza tranzacțiilor efective. GC nu a efectuat această examinare. În consecință, Comisia nu a examinat dacă a fost de fapt un surplus de restituire a taxelor vamale de import pe factorii de producție consumați la

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
tranzacțiilor efective. GC nu a efectuat această examinare. În consecință, Comisia nu a examinat dacă a fost de fapt un surplus de restituire a taxelor vamale de import pe factorii de producție consumați la fabricarea produsului exportat. (63) Un producător exportator coreean a declarat că argumentul Comisiei, potrivit căruia nu există nici un sistem sau procedură care să confirme ce factori de producție sunt consumați în fabricarea produsului exportat și în ce cantitate, nu este valabil deoarece restituirea taxelor vamale este permisă

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
forfetar, volumul donațiilor primite nu se calculează în legătură cu factorii consumați efectiv în procesul de producție sau cu taxele de import plătite efectiv, ci în raport cu o sumă totală pe baza exporturilor globale. În consecință, aceste solicitări se resping. (65) Un producător exportator coreean a susținut că nu a obținut nici un beneficiu de pe urma utilizării acestui sistem, pretinzând că a plătit taxele vamale de import pentru materiile prime folosite în fabricarea produsului în cauză, a exportat produsul în cauză, iar restituirea taxelor vamale a

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
de import pentru materiile prime folosite în fabricarea produsului în cauză, a exportat produsul în cauză, iar restituirea taxelor vamale a fost inferioară sumei de care ar fi beneficiat în cadrul unui sistem individual. GC a susținut în plus că producătorul exportator coreean care a recurs la sistemul de rambursare forfetar a prezentat Comisiei dovezi că restituirea taxelor de import este mult mai mică decât taxele percepute pe factorii de producție importați care au fost consumați în produsul exportat pe perioada anchetei

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
deci specifice și pasibile de măsuri compensatorii în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (a) din regulamentul de bază. În plus, este irelevant dacă folosirea unui sistem de restituire a taxelor vamale legal ar fi fost mai avantajos pentru producătorul exportator, deoarece el a ales să beneficieze de avantajele unui sistem care constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii. În consecință, aceste argumente se resping. 3. Programele fiscale (a) Nespecificitatea limitării la industria manufacturieră (67) În hotărârea sa provizorie, Comisia a

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
este inevitabil ca anumite întreprinderi să profite de ea în detrimentul altora. 4. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (89) Ținând cont de concluziile definitive privind diferitele sisteme prezentate mai sus, volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii stabilite pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Împrumuturi Împrumuturi Impozit Impozit Restituirea taxei vamale Total subvenție (export) (altele) (export) (altele) Korea Welding 0,47 0,06 0,34 0,08 0 0,95 Shine Metal Products 1,63 0 0 0 1,09

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
Steel Wire Co. 0,88 0 0 0,03 0 0,91 SeAH Metal Products Co., Ltd. 2,31 0,18 0,02 0 0 2,51 (90) Media ponderată a marjei de subvenție la scară națională pentru toți producătorii exportatori supuși anchetei, care reprezintă totalitatea exporturilor originare din Coreea, către Comunitate, exprimată în procentaj al prețului cif franco frontieră comunitară, se situează la un nivel de minimis, adică sub 1%. În aceste condiții, marja de subvenție pentru Coreea trebuie considerată

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
adică producătorii comunitari reclamanți reprezentând peste 75% din producția comunitară totală de sârme groase din oțeluri inoxidabile, constituie industria comunitară în temeiul art. 9 alin. (1) din regulamentul de bază. 3. Aspectele competiționale: (93) (93) Ca reacție la notificare, producătorii exportatori indieni au reiterat solicitarea potrivit căreia toate datele prezentate de industria comunitară în cadrul prezentei proceduri ar fi exagerate artificial ca rezultat al aplicării uniforme a sistemului "extra aliaj" și, în consecință, nu ar fi posibilă efectuarea unei analize precise a

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
comunitar, mai ales în ceea ce privește vânzările producătorilor comunitari care nu au cooperat și importurile provenind din țări terțe, a fost necorespunzătoare. (95) În acest sens, trebuie amintit că nu există date detaliate și verificate decât pentru industria comunitară și pentru producătorii exportatori care au cooperat din țara respectivă. În consecință, în conformitate cu practica constantă a instituțiilor comunitare, Comisia a utilizat informațiile disponibile și în special surse statistice independente. Nici una din părțile interesate nu a furnizat informații care să demonstreze că abordarea utilizată de către

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
100) În ceea ce privește metodologia utilizată în scopul calculării marjelor de sub-cotație a prețurilor, unele părți interesate au contestat metodologia utilizată de către Comisie în stadiul provizoriu. Ele au susținut că aceste marje au fost exagerate deoarece volumul negativ prin care prețurile producătorului exportator sub-cotau pe cele ale industriei comunitare nu au fost compensate cu valori pozitive. (101) Trebuie remarcat că metodologia descrisă în motivele 226 și 227 din regulamentul provizoriu pentru calcularea marjelor de sub-cotație și prețurile nete medii ponderate ale importurilor subvenționate

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]