10,920 matches
-
mea, destul de edificatoare: în 1898, rata netă de școlarizare a copiilor de 7-12 ani din mediul rural era de doar 33,3%, iar rata analfabetismului la nivelul României era de 84%. Cauzele acestei stări de fapt trebuie căutate în sărăcia extremă a clasei țărănești, care constituia majoritatea covârșitoare a populației, în subfinanțarea școlilor rurale și în lipsa de cadre didactice la sate. Guvernele din secolul al XIX-lea au decretat obligativitatea învățământului până la o anumită vârstă limită, care a fost mărită treptat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
discuție despre conceptele de piață sau de industrie, ca loc de manifestare a competiției. Deja binomul piață-industrie este de natură a genera controverse. Acestea există în special între diferite categorii de economiști, în funcție de modul lor de formare profesională. În poziții extreme se găsesc adepții marketingului, care susțin ca fiind fundamental pentru concurență conceptul de piață, și adepții așa-numitei economii industriale (în engleză, industrial economics sau industrial organisation), care susțin în același context conceptul de industrie. Cei mai în vogă reprezentanți
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
la spațiul descris conform celor patru „dimensiuni” ale culturii organizaționale. Trecerea în revistă a unor definiții, caracteristici, determinanți, componente ale culturii organizaționale, ca și a unor tipologii sau aspecte legate de determinarea sa națională, sugerează că domeniul prezintă o variabilitate extremă, permițând adaptări de utilitate strategică. Acest fapt înseamnă că formarea unei strategii implică în mod obiectiv și o modelare culturală. 8.1.2. Evaluarea și modelarea culturii organizaționaletc "8.1.2. Evaluarea și modelarea culturii organizaționale" Pornindu-se de la premisa
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
valoarea punctului median trebuie să ia în considerare ratele de creștere a acestor industrii, dar și media specifică țărilor respective raportată la cea a țării firmei-mamă. În fond, pentru o investiție se caută un randament cât mai bun. b) Limitele extreme ale ratei de creștere a pieței se fixează prin raportare (eventual simetric) față de punctul median ales, astfel încât toate afacerile firmei să fie poziționate echilibrat în interiorul matricei. c) Poziția relativă pe piață = vânzări ale firmei analizate/vânzări ale principalului concurent se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în considerare pentru utilizare și valoarea 1,5X, ceea ce ar marca o dominanță clară a liderului dintr-o industrie. d) Valoarea mediană a scării, pentru coordonata „poziția relativă pe piață” (calculată conform punctului c) este de obicei 1, iar limitele extreme sunt fixate pe o scară logaritmică. e) Este posibil ca anumite afaceri reprezentate să fie poziționate la marginea caroiajului sau, în mod excepțional, în afara acestuia, ceea ce ar părea destul de ciudat. Multe dintre particularitățile de operaționalizare sunt relevate de situațiile reale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cheie”). d) În cazul evaluării atractivității industriei (cu referire și la segmentul strategic), setul de criterii de atractivitate este același pentru grupul de industrii analizate. e) Extremitățile scalei pentru un criteriu al atractivității industriei se aleg prin raportare la valorile extreme ale criteriului respectiv pentru economia (națională, regională etc.) căreia îi aparțin industriile respective sau, eventual, pot fi fixate ca valori extreme doar cele ale industriilor ce sunt reprezentate în portofoliu. Ponderile fiecărui factor-cheie sau criteriu sunt determinate pe baze subiective
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
grupul de industrii analizate. e) Extremitățile scalei pentru un criteriu al atractivității industriei se aleg prin raportare la valorile extreme ale criteriului respectiv pentru economia (națională, regională etc.) căreia îi aparțin industriile respective sau, eventual, pot fi fixate ca valori extreme doar cele ale industriilor ce sunt reprezentate în portofoliu. Ponderile fiecărui factor-cheie sau criteriu sunt determinate pe baze subiective și, din acest motiv, sunt recomandabile tehnicile decizionale de grup. Părerile experților externi elimină distorsiunile generate de implicarea în viața de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1992) sau Peters (1988) - propun o modernizare a organizațiilor prin adoptarea preceptelor teoriei haosului. Copiind ideea oferită de natură sub forma modelelor entităților vii, ei sugerează că îmbunătățirea performanțelor este posibilă, dacă se acceptă ca organizațiile să adopte comportamente dinamice extreme, ceea ce s-ar traduce într-o modificare continuă a structurilor și în susținerea unui proces agresiv de inovare. Chiar și o trecere sumară în revistă doar a principalelor probleme asociate structurii organizaționale lasă să se întrevadă un domeniu imens de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
este autentică, pură și adevărată, iar celelelate nu sunt decât „schițe” de plăceri. Demonstrația finală începe prin stabilirea pentru început a statutului lipsei de plăcere și mâhnire, ca fiind un fel de pace a sufletului, între plăcere și neplăcere ca extreme. Însă plăcerea și neplăcerea fiind în sine mișcări, lipsa ambelor poate deveni oricare dintre ele, ea nefiind decât o amăgire. Aceste trepte pot fi considerate ca reprezentând puncte de locație, ca „sus”, „mijloc” și „jos”, astfel cel care ajunge „sus
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
democrată este de-a dreptul ventrală, de unde și polifonia ventrilocă a înfățișării sale multiple: „cred că acest bărbat este divers și plin de cele mai multe feluri de a fi, e frumos și împestrițat, întocmai acelei cetăți”. Îndepărtarea de unitate este aici extremă, în măsura în care democrația, sub principiul libertății și al egalității, este o imagine a multiplicității, cum se exprimă Socrate, „de bazar”. Omul democratic, spre deosebire de cel oligarhic care era doar dedublat, este pur și simplu multiplu în sine. 3. Tirania este ultima treaptă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
extreme sunt celebre: critica lui Karl R. Popper și elogiul lui Leo Strauss. Cel dintâi, celebru în critica lui, vede în Platon sursa totalitarismului, pe când celălalt vede în cetatea lui Platon împlinirea „celor mai înalte cerințe ale ființei umane”. Caracterul extrem și angajat în experiența politică a secolului XX al poziției lui Popper ni se evident: tema eugeniei, a minciunii politice, a utopiei anistorice, a „ingineriei sociale” sunt recognoscibile în orice experiență totalitară contemporană. Dar, pe de altă parte, este foarte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
părți prea mici, la prea mulți oameni. Democrația, ca sistem, funcționează doar în respectul legii: „... nimeni, în cetate, să nu îndrăznească să întreprindă ceva împotriva legilor, iar cel care ar îndrăzni să fie pedepsit cu moartea și cu toate pedepsele extreme”. Dar conducerea justă nu se rezumă la respectul legii. În acest punct Platon este cât se poate de tranșant. „Arta regală” nu se confundă cu „arta tiranului”, căci nu este vorba de o constrângere, ci de „conducerea de bunăvoie a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
litere îngroșate, a unui text scris cu litere mărunte, în sufletul fiecăruia dintre indivizii care îl formează. Or, pentru ca justiția să poată domni în Stat, e nevoie de o clasă de cetățeni care să asigure legătura între cele două clase extreme, între oamenii care duc o viață confortabilă, închinată gândirii și cei care trăiesc din munca lor și pentru producție; o clasă alcătuită din oameni puternici și curajoși, care acceptând de bunăvoie autoritatea celor dintâi, îi obligă pe ceilalți la supunere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trezește prin nimic interesul poate să nu-l ajute deloc pe școlar în dezvoltarea sa cognitivă. Prezențele neutre, „albe”, indiferente (obiecte, membri ai familiei, profesori, relații sociale etc.) nu stimulează, nu transformă benefic universul psihic al cuiva. Dată fiind diversitatea extremă a conținuturilor mediului, a formelor și mijloacelor în care se prezintă, a fost necesară o operaționalizare a conceptului. Așa s-a născut o categorie teoretică ce începe să se dovedească fructuoasă, conceptul de nișă de dezvoltare. Termenul, introdus de Super
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de copil în judecarea unor dileme morale (zece probleme de tipul: „Este preferabil de a salva viața unei singure persoane importante sau de a salva viețile unor persoane oarecare, dar numeroase?”; „Pentru a ajuta pe cineva aflat într-o situație extremă, se poate recurge la furt?” etc. Toate aceste dileme morale sunt construite pe conflictul dintre necesitatea de a urma regula morală și încălcări ale acesteia dictate de presiuni individuale reale și justificate). Atenția cercetătorului a vizat mai puțin răspunsul în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În situații simple, obișnuite, toți putem fi calmi; când însă determinanții situaționali sunt foarte puternici, aceștia declanșează emoții atât la persoanele puțin anxioase, cât și la cele colerice: tuturor ne este frică de război și de boală. Totuși, aceste situații extreme vor declanșa emoții și mai puternice, uneori incontrolabile, la persoanele nevrotice. Nevoia de explicație și predicție i-a făcut pe diverși cercetători să caute indici constanți și ușor observabili asociați unor manifestări de ordin psihologic. Astfel, au apărut o serie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în mod echilibrat, procesele de „asimilare” și „acomodare”. Caracteristic persoanei dezadaptate este ignorarea constantă sau respingerea voită a cerințelor și exigențelor exterioare, supralicitând în schimb dorințele și trebuințele individuale. Poate fi însă și situația inversă, prezentă mai mult în cazuri extreme (patologice), când persoana ajunge să fie atât de dezamăgită de ea însăși, încât își ignoră orice opțiuni sau preferințe personale, lăsându-se „în voia sorții”. Prin urmare, putem spune că o persoană este cu atât mai bine adaptată, cu cât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Creativitatea [i cultivarea ei în [coal\" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1. Niveluri de creativitatetc "1. Niveluri de creativitate" Termenul de creativitate este utilizat în relație cu trei aspecte. Creativitatea se evidențiază mai întâi în raport cu actul, procesul de creație, fenomen de extremă complexitate prin care se elaborează fie o operă de artă, fie o inovație tehnică, un mecanism, un aparat, fie o nouă teoremă matematică ș.a. Rezultatul procesului creator se explică prin creativitatea unei persoane, printr-o capacitate complexă a omului, o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tendințele agresive care ne creează mari greutăți în cazul unor elevi. Există formații nervoase declanșând emoția de furie și de posibile acte agresive. Observându-se comportamentul animal, se constată că agresiunea, în cadrul aceleiași specii, se declanșează în caz de pericol extrem (când fuga nu ajută) sau de încălcare a teritoriului de unde animalele își procură hrana 1. Ar trebui ca omul să reacționeze agresiv numai în cazul unei frustrări extreme, a unei încălcări flagrante a drepturilor sale, or, dimpotrivă există agresiuni fără
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constată că agresiunea, în cadrul aceleiași specii, se declanșează în caz de pericol extrem (când fuga nu ajută) sau de încălcare a teritoriului de unde animalele își procură hrana 1. Ar trebui ca omul să reacționeze agresiv numai în cazul unei frustrări extreme, a unei încălcări flagrante a drepturilor sale, or, dimpotrivă există agresiuni fără un temei real. Observațiile acelor antropologi care au cercetat diferite populații primitive, la începutul secolului nostru, au pus în evidență populații extrem de pașnice, ce nu cunoșteau violența, dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și reverie). În autismul infantil, care debutează de obicei precoce (aproximativ 2-3 ani), copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu-se în lumea sa lăuntrică în care își satisface dorințele în plan imaginar, prin fantasme care, în cazuri extreme, culminează cu realizarea unui delir halucinatoriu. Copilul autist poate fi recunoscut după această indiferență față de lumea exterioară și rezistența sa la orice schimbare. Pierdut în activitățile sale stereotipe, copilul autist evoluează într-un univers privat, cu repere stricte (Sillamy, N.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
motivație și mediul sociocultural - ca surse ale creativității. Amabile (1983), Barron (1968, 1969), Eysenck (1993), Gough (1979), MacKinnon (1965) și alți cercetători au descoperit anumite trăsături de personalitate caracteristice indivizilor creativi. În urma analizei corelațiilor și a comparării eșantioanelor cu niveluri extreme de creativitate - ridicate și scăzute, atât în planul aptitudinilor speciale, cât și al celor medii -, s-au identificat un număr mare de trăsături cu o potențială relevanță (Barron și Harrington, 1981); printre ele se numără gândirea independentă, încrederea în sine
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
umane și a condițiilor sociopolitice. În timp ce științele naturale și inventatori pragmatici precum Arkwright și Watt încercau să demonstreze de ce era capabilă rațiunea umană și inventivitatea engleză, numeroasele invenții practice și eficiența lor progresivă au condus, într-un final, la consecințe extreme, imprevizibile și involuntare. Multă lume era îngijorată de relocarea rapidă a populației de fermieri și agricultori din zonele rurale în orașele poluate aflate în continuă dezvoltare și înregimentarea impersonală în fabrici. În mod curios, în paralel cu eforturile științei de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
interesați, în mod special, de diferențele individuale și au explorat posibilitatea corelației dintre variația transversală a anumitor variabile predictive cu variabilele de criteriu relevante, precum performanța creativă. Investigația istoriometrică a celor mai iluștri creatori ai lumii a permis măsurarea scorurilor extreme ale variabilei criteriu. În orice caz, interesul trezit de psihologia diferențială aplicată la creativitatea superioară a persistat până astăzi. Unii cercetători evaluează abilitățile cognitive, alții se axează pe trăsăturile de personalitate, iar alții cercetează relația dintre inteligență și caracter (Cox
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
comunism). Veniturile trebuiau redistribuite ca să-i sprijine pe cei eugenic mai apți și pentru creșterea potențialului biologic. O expresie clară a incompatibilității dintre eugeniști și gândirea liberală este relevată de autoare În contextul cercetării problemei alianțelor politice eugeniste. În afara alianței extreme, cu legionarii, au existat alianțe benigne cu PNȚ, În scopul promovării sănătății publice, dar niciodată cu liberalii, inamici „arhetipali” ai unor astfel de abordări etniciste, colectiviste, uneori totalitare. Desigur, aceasta nu Îi scuză pe liberali pentru refuzul de a finanța
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]