6,056 matches
- 
  
  termenul anaforizat ("un mic orășel bavarez") nu desemnează același lucru cu termenii anaforizanți ("fațadele", "clopotele bisericilor", "bătrînii"). În acest caz, anafora asociativă poate funcționa numai dacă se presupune despre co-enunțiator că stăpînește stereotipul "micului orășel bavarez", care posedă drept componente fațadele caselor, bisericile, clopotele, bătrînii etc. Astfel de stereotipuri amestecă strîns competența lexicală și enciclopedică: orice casă are o fațadă, dar numai caracterul bavarez al orășelului ne face să ne gîndim că, în mod normal, orașul conține biserici, mai degrabă decît
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
 - 
  
  caz, anafora asociativă poate funcționa numai dacă se presupune despre co-enunțiator că stăpînește stereotipul "micului orășel bavarez", care posedă drept componente fațadele caselor, bisericile, clopotele, bătrînii etc. Astfel de stereotipuri amestecă strîns competența lexicală și enciclopedică: orice casă are o fațadă, dar numai caracterul bavarez al orășelului ne face să ne gîndim că, în mod normal, orașul conține biserici, mai degrabă decît temple sau moschee. 18 NUME DE MĂRCI ȘI DE PRODUSE Pentru a încheia această carte, ne vom interesa, mai
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
 - 
  
  episcop calvin. În observațiile sale apăreau, iar și iar, subiectele devenite probleme centrale ale administrației ungare în cei patru ani anteriori. S-a discutat dezvoltarea industriei, reașezarea liniilor de transport și dezvoltarea industriei casnice, modificarea ornamentației de tip românesc pe fațada clădirilor, problema evreiască, retransferarea (în regiunea de baștină) a ceangăilor și secuilor din Bucovina de nord, problema reprezentării politicii transilvane, chestiunile legate de naționalități, problema diasporei. Vorbitorii de limbă maghiară din Transilvania, într-o formă sau alta, ridicaseră - aprope toți
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
 - 
  
  acesta. (Fig.19) Suprafața unui lot variază în funcție de condițiile de teren, de la 300m², până la 3000m², fiecare reprezentând tipologia tradițională, cu locuința la stradă, curtea pentru animale sau terenul agricol în spatele casei. Locuința este specific rurală, caracteristică zonei. Orientarea este bună, fațadele fiind însorite, deschise către căile de comunicație. În 27 martie 2002 existau 1197 locuințe proprietate personală și 6 locuințe proprietate de stat, deci în total 1203 locuințe. Din punct de vedere estetic aspectul locuințelor este satisfăcător, materialul folosit fiind în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
 - 
  
  bună cunoscătoare a istoriei acestei părți de Țară îi trece în revistă succint rolul și gloria ei de-a lungul timpului: "Toată această Moldovă istorică a Evului Mediu este subconștientul profund al lui Bacovia. Creație statală a principilor români, această fațadă deschisă spre Nord-Estul euroasiatic a fost o sinteză de vechi civilizații la răscrucea imperiilor moarte (...). Fortărețele erau construite pe malul abrupt al rîului Nistru, protejînd acea "Intermarium" a Renașterii, cale de trecere care lega Lembergul și vadul său comercial de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
 - 
  
  locuibili pentru o persoană (față de 4,5 mp locuibili/pers. În prezent), clădiri unifamiliale pentru o familie de 5 persoane, suprafață utilă Împărțită pe două caturi, construcție cu regim Închis, orientarea șirului de clădiri În sensul nord-sud, crearea grădinilor de fațadă, izolarea față de stradă, crearea grădinilor de spate, pentru cultură (Marcu et alli 1935: 1922). Instrument exclusiv urbanistic, zonificarea este aceea care modelează și ghidează orașul. Structural, Îl conformează rațional, igienic, confortabil iar estetic și funcțional favorizează sau impune anumite forme
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
 - 
  
  explicitate în a doua partea a acestei lucrări. Cazurile care se pot încadra în modelul de față sunt numeroase și dovedesc potențiala sa relevanță. Din punct de vedere instituțional, Finer pare a descrie acest fenomen când tratează problematica "democrației de fațadă" sau a "cvasi-democrației" (Finer 1970: 441-531). Analizând mai profund aceste două modele, însă, se remarcă faptul că primul poate fi regăsit în categoria regimurilor tradiționale și al doilea este parte a vastului genus autoritar. De altfel, exemple tipice de "cvasi-democrații
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
 - 
  
  mai slabă și cu o exprimare dificilă. Răspunsul lor, în încercarea de a depăși criza, urmare a acelor transformări, se traduce prin: continuarea represiunii împotriva societății civile, și, simultan, operarea unei "deschideri" democratice, care va fi una aparentă, doar de fațadă. De exemplu, ca reacție la demonstrațiile pașnice, la greve, la acte de terorism, la apariția sindicatelor, a partidelor clandestine și a tuturor activităților de propagandă (adică la mobilizărea politică a societății civile și, mai ales, a studenților și muncitorilor), sistemul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
 - 
  
  ca resurse comunicative strategice utilizate în procesul de construire a identității pot fi văzute aici fie ca măști retorice, fie ca strategii politice 32. Ca mască retorică, tăcerea semnifică realizări active, în care angajații ascund o voce radicală în spatele unei fațade de pasivitate. Ca strategie politică, tăcerea înseamnă complicitate și cooptare. Vocea poate fi complicitate când apare sub forma discursului corect din punct de vedere politic, a ipocriziei/fățărniciei, a lingușelilor sau a gesturilor lipsite de conținut în care non-acțiunea vorbește
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
 - 
  
  Tracy și Trethewey afirmă însă că ambele procese sunt separate de un sine "real"37: interpretarea de adâncime "păstrează sentimentul că sunt reconstituit din mine însumi", pe când "în interpretarea de suprafață, expresia feței mele, sau postura corpului meu par o fațadă. Nu sunt o parte din mine"38. Autorii amintiți subliniază faptul că, în literatura despre munca emoțională, este reprodus un fel de esențialism care perpetuează dihotomia sine real - sine fals. Aceasta se întâmplă deoarece considerăm că atât emoțiile, cât și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
 - 
  
  pentru un obiect de arhitectură poate modifica percepția și viața Întregului cartier sau chiar a orașului, transformând edificiul Într-un punct de referință și de atracție pentru comunitatea locală. Arhitectura contemporană este dominată de tendința de a construi clădiri cu fațade ce se transformă În gigantice ecrane luminoase ce transmit informații sau atrag atenția asupra lor. Reclamele luminoase sunt o invenție a orașului modern. Unice la Început, acum au devenit o imagine consacrată a orașului din zilele noastre. Acest lucru conduce
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
 - 
  
  niciodată, au de cele mai multe ori rolul de suport pentru publicitate și anunțuri. De cele mai multe ori, În momentul În care o clădire este iluminată pe timp de noapte, aceasta capătă o materialitate diferită de cea din timpul zilei. Multe edificii cu fațade de sticlă sunt neutre sau aproape invizibile atâta timp cât soarele se află pe cer, dar pe timp de noapte, datorită luminii artificiale, interioare sau exterioare, se transformă În clădiri lanternă ce au o prezența puternică În oraș. În prezent datorită dezvoltării
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
 - 
  
  dar pe timp de noapte, datorită luminii artificiale, interioare sau exterioare, se transformă În clădiri lanternă ce au o prezența puternică În oraș. În prezent datorită dezvoltării tehnologice, arhitecții au posibilitatea să construiască clădiri cu o viață nocturnă intensă, cu fațade atrăgătoare, luminoase, care ajung să transforme edificiul pe timp de noapte Într-un adevărat magnet ce atrage atenția trecătorilor. În ultimii ani s-au construit din ce În ce mai multe clădiri care interacționează cu mediul ambiant sau cu persoanele, prin intermediul luminii artificiale generate
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
 - 
  
  În ultimii ani s-au construit din ce În ce mai multe clădiri care interacționează cu mediul ambiant sau cu persoanele, prin intermediul luminii artificiale generate de anvelopanta exterioară. De cele mai multe ori aceste obiecte de arhitectură ajung să se transforme În importante imagini iconice precum: - Fațada Greenpix, Beijing, construită de Simone Giostra & Partners În 2008 (fig. 1); Sediul CCTV, Beijing, realizat de OMA În 2008 (fig. 2); - Centrul Olimpic de Natație (Watercube), Beijing, construit de PTW Architects În 2008 (fig. 3); - Turnul Agbar, Barcelona, proiectat de
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
 - 
  
  iluminat incandescente. Cu ajutorul tehnologiei LED se face economie: de energie electrică, de costuri de Întreținere și montaj; În același timp, utilizând această tehnologie, avem emisiuni nule de dioxid de carbon, iar căldura degajată de aceste surse este În cantități minime. Fațade iluminate cu tehnologie LED Datorită evoluției spectaculoase din ultimele decenii a tehnologiei LED, tot mai multe edificii folosesc aceste sisteme de iluminat pentru a-și defini imaginea nocturnă. În acest moment putem vorbi de clădiri interactive, vii, care Își pot
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
 - 
  
  galoșii [...] De zece ori omul coboară de pe trotuar ca să ocolească o groapă cu apă și țâșnește din nou imediat sus ca să nu-l strivească vreun automobil"4. Străzile pavate și luminate, bulevardele largi, clădirile impozante, cafenelele boeme sau magazinele cu fațade occidentale contrastau puternic cu periferiile cu străzi desfundate și case ponosite. Sugestiv în acest sens este tabloul descris de un fotoreporter berlinez în 1939 ce surprinde melanjul de occidental și oriental în traversarea Bulevardului Brătianu din București. Astfel, dacă până la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
 - 
  
  studiu transversal. „...elementele diferitelor styluri arhitectonice nu reprezintă decât o evoluție Înceată, prin adaptareala noile forme de viață, a metodelor de construcție din cele mai vechi timpuri.― (Sfințescu 1932: 333) Premisa Există elemente definitorii din punct de vedere al compoziției fațadelor pentru limbajul arhitecturii moderne interbelice, care se Împart În două categorii: (1) elemente preexistente, care au evoluat, au fost reinterpretate printr-o nouă estetică și (2) elemente importate direct în arhitectura mișcării moderne interbelice, fără să fi avut În prealabil
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
 - 
  
  nouă estetică și (2) elemente importate direct în arhitectura mișcării moderne interbelice, fără să fi avut În prealabil un teren de experimentare pe teritoriul românesc. Aceste elemente, la un loc, creează ansamblul de definire a relațiilor interior-exterior, limbajul formal al fațadei, limbaj cu care arhitecții interbelici creează fațade ce-și pierd sensul tradițional, În care limitele se distrug, spațiul interior interacționând activ cu exteriorul și În care diferitele tipuri de transparențe și adâncimi joacă un rol esențial, de dinamizare a relației
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
 - 
  
  în arhitectura mișcării moderne interbelice, fără să fi avut În prealabil un teren de experimentare pe teritoriul românesc. Aceste elemente, la un loc, creează ansamblul de definire a relațiilor interior-exterior, limbajul formal al fațadei, limbaj cu care arhitecții interbelici creează fațade ce-și pierd sensul tradițional, În care limitele se distrug, spațiul interior interacționând activ cu exteriorul și În care diferitele tipuri de transparențe și adâncimi joacă un rol esențial, de dinamizare a relației cu strada și cu orașul. Putem spune
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
 - 
  
  dinamizare a relației cu strada și cu orașul. Putem spune că noua estetică la care se ajunge În perioada interbelică propune un nou discurs al transparenței, În sensul reținerii de către observator aunui Înțeles despre cum lucrează mașina (de locuit) din spatele fațadei, un acces direct vizual. „Arhitectul modern este continuatorul cubismului―, se citește În această afirmație concepțiaunei Întregi perioade despre spațiul continuu, practicabil În mai multe direcții, care nu poate fi separat de lucrurile pe care le Înconjoară, le traversează, le pătrunde
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
 - 
  
  de modernitate, În sensul conștiinței apartenenței la un timp istoric diferit față de cel precedent, conștiință la care În mod paradoxal, a contribuit foarte mult chiar și discursul naționalismului În arhitectură. Cum are loc evoluția? Un rol important Îl are critica fațadei haussmanniene, la Începutul secolului În Paris. Atât arhitecții cât și locuitorii ajunseseră să nu mai agreeze aliniamentele monotone ale fațadelor. Totuși, după decretele din anul 1882 și 1902, sunt permiseieșiri din planul fațadei, reglementate lalățimea maximă de 80 cm. Aceste
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
 - 
  
  a contribuit foarte mult chiar și discursul naționalismului În arhitectură. Cum are loc evoluția? Un rol important Îl are critica fațadei haussmanniene, la Începutul secolului În Paris. Atât arhitecții cât și locuitorii ajunseseră să nu mai agreeze aliniamentele monotone ale fațadelor. Totuși, după decretele din anul 1882 și 1902, sunt permiseieșiri din planul fațadei, reglementate lalățimea maximă de 80 cm. Aceste mici măsuri au Însemnat eliberarea din regula haussmanniană, dând frâu liber creației jucate a fațadelor (Eleb / Debarre 1995: 251). Arhitecții
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
 - 
  
  evoluția? Un rol important Îl are critica fațadei haussmanniene, la Începutul secolului În Paris. Atât arhitecții cât și locuitorii ajunseseră să nu mai agreeze aliniamentele monotone ale fațadelor. Totuși, după decretele din anul 1882 și 1902, sunt permiseieșiri din planul fațadei, reglementate lalățimea maximă de 80 cm. Aceste mici măsuri au Însemnat eliberarea din regula haussmanniană, dând frâu liber creației jucate a fațadelor (Eleb / Debarre 1995: 251). Arhitecții români școliti la Académie des Beaux-Arts din Paris (Petre Antonescu, N. Ghica-Budești, Duiliu
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
 - 
  
  mai agreeze aliniamentele monotone ale fațadelor. Totuși, după decretele din anul 1882 și 1902, sunt permiseieșiri din planul fațadei, reglementate lalățimea maximă de 80 cm. Aceste mici măsuri au Însemnat eliberarea din regula haussmanniană, dând frâu liber creației jucate a fațadelor (Eleb / Debarre 1995: 251). Arhitecții români școliti la Académie des Beaux-Arts din Paris (Petre Antonescu, N. Ghica-Budești, Duiliu Marcu, Roger Bolomey, G.M. Cantacuzino, Horia Creangă, N. Nenciulescu, Paul Smărăndescu, Leon Stern, Horia Teodoru etc. ), Își Însușesc acest mod nou de
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
 - 
  
  1995: 251). Arhitecții români școliti la Académie des Beaux-Arts din Paris (Petre Antonescu, N. Ghica-Budești, Duiliu Marcu, Roger Bolomey, G.M. Cantacuzino, Horia Creangă, N. Nenciulescu, Paul Smărăndescu, Leon Stern, Horia Teodoru etc. ), Își Însușesc acest mod nou de gândire a fațadelor și-l aduc În București. Față de această monotonie, dar și ca mijloace deinternalizare a exteriorului (deci de a aduce un plus de sănătate În interiorul locuibil) anumite elemente capătă dublu rol: igienic și de dinamizare a compoziției unei fațade. Seidentifică două
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]