63,117 matches
-
și l-a perfecționat, desăvârșindu-l în cadrul cursurilor de Dirijat și Stilistică dirijorală. Calitățile umane și charisma personală l-au ajutat să depășească rigiditatea unei comunicări abstracte cu semenii și să creeze în rândul discipolilor o emulație permanentă în privința cercetării fenomenului vocal și dirijoral pe baza unei culturi enciclopedice și a încrederii în propriile lor capacități creatoare. În viziunea sa asupra muzicii, maestrul Crăciun a stabilit puncte cardinale în privința conceptului interpretativ, fiind adeptul unei permanente și fecunde argumentări a celor mai
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
ei mereu crescânde, judicios supravegheată și normată. O lume care calculează cu subtilitate raporturile interne ale diferiților parametrii sonori, scoțând la iveală mulțimile quasi- absolute ale sunetelor, exclusiv pe cale logico-matematică. O cale ce s-a perpetuat atunci când viziunea numerică asupra fenomenului muzical s-a accentuat, ajungându-se până acolo încât procesul creației să prolifereze pe coordonate strict raționale. Astfel, muzica s-a dezvoltat nu ca o artă a exprimării, ci, mai curând, ca ipoteză sonoră a legilor universului, produsele artistice fiind
Bi-polaritatea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
se întîmplă în Central Park din NY astfel încît nimeni să nu rateze efectul, profesorul de liceu Elliot Moore (Mark Wahlberg) ține o lecție avînd ca temă omologarea unui fapt natural neobișnuit precum ipotetica dispariție a albinelor, euristic dovedind impredictibilitatea fenomenelor naturii. Pe tablă se află un citat din Albert Einstein, "Dacă albinele ar dispărea, omul ar dispărea și el în circa patru ani de zile." Lecția are efectul scontat, elevii sunt stimulați să gîndească și să descopere soluții, dar și
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
citat din Albert Einstein, "Dacă albinele ar dispărea, omul ar dispărea și el în circa patru ani de zile." Lecția are efectul scontat, elevii sunt stimulați să gîndească și să descopere soluții, dar și să ia în calcul posibilitatea unui fenomen natural inexplicabil, iar la final recită regula de aur a profesorului despre edificarea unui experiment. Ei bine, ieșind din clasă, Elliot deja se află în mijlocul unei situații, pe care regizorul o va parcurge științific, oferind personajului ocazia să facă practică
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
șuvoi al emigrației succesive a evreilor europeni, goniți din țări ca Rusia, Polonia, Germania, România, de valurile unui antisemetism din ce în ce mai virulent și agresiv, pentru a se așeza nu numai în țara strămoșilor lor ci și în America și Europa occidentală. Fenomenul migratoriu a luat, după cum se știe, proporții de masă după cel de Al Doilea Război Mondial, înglobînd milioane de oameni, cu precădere din teritoriile măcinate de instabilitate social-politică și mai ales de efectele devastatoare ale terorii și silniciei perpetuate în
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
cărțulii, pentru nepoți. Să-l țină pe moșul în raftul bibliotecii și să-și amintească de strădaniile vieții lui. Credința domniei voastre, cum că cheile acestei fapte ar fi aici, la mine? Găsirea unui editor? Mai multe condeie lămurite asupra fenomenului care sunteți, care să vă transcrie versurile întocmai cum le-ați scris, cum le-ați rostit. Să apucăm ziua aceea de bucurie cuviincioasă când lumea dintr-o librărie timișoreană să vă îmbrățișeze îndelung. Până atunci, înțelesul înăbușit al cuvintelor dintr-
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
cărui motiv/pretext tematic a fost jocul de șah - au transformat cele trei zile, cât a durat Noul Festival, într-o binevenită prelungire a atmosferei ultimelor trei ediții ale Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi. Spun binevenită, întrucât am certitudinea că fenomenul artei contemporane stimulează intelectul și psihicul uman într-o măsură notabilă supunându-l - în sensul cel mai nobil al cuvântului - unui permanent exercițiu de verificare a propriului orizont cultural și chiar a descoperirii propriei identități uman-spirituale. Căci, în timp ce semnificațiile artei
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
și motivul tematic al filmului regizat de Mihai Cucu, pe o muzică de Darie Nemeș-Bota. O tânără înveștmântată în alb aleargă, solitară, pe o plajă pustie, cu nisip fin și scoici, pe care le răsfiră, cu grație, printre degete. Același fenomen se repetă cu stropii de apă, pe care-i face să irumpă în aer, transformându-i, printr-un gest magic, în sfere imense, străvezii, volatile. Muzica redă clipocitul cristalin al apei, ciocnirile sticloase ale scoicilor și foșnetul straniu al nisipului
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
și sofisticare, valoarea operei însăși! Dar, afluența constantă a publicului la absolut toate manifestările - de toate vârstele și de toate nivelurile de pregătire intelectuală - a dovedit că sincretismul este forma ideală, capabilă să atragă marile mase ale secolului XXI către fenomenul artei contemporane, al artei „noi” - deși, așa cum o spune titlul uneia dintre cărțile lui Andrei Cornea, pe care v-o recomand, „noul [e] o poveste veche”! Faptul că o producție din categoria „noului” a fost bisată, așa cum s-a întâmplat
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
numim literatură pro-comunistă. La celălalt pol, ca atitudine față de regimul politic, s-ar afla literatura anti-comunistă. Însă, cum dorim să stabilim și să definim o tipologie valabilă pentru orice dictatură, indiferent de coloratura ei, ar fi mai bine să denumim fenomenul colaborării cu puterea de orice fel, de stânga sau de dreapta. Astfel încât prin noțiunea de literatură oportunistă, având un caracter mai general, desemnăm atât o literatură pro-comunistă (în Uniunea Sovietică a lui Lenin, Stalin și a succesorilor), cât și una
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
2008), de "un puști emo" (Wikipedia), "tineri emo" ("Tinerii emo sunt ușor de recunoscut după hainele bizare și atitudinea socială", realitatea.net), de "comunități emo" și "generația emo". Substantivul e folosit cu cel puțin două sensuri: pentru a desemna atît fenomenul - "Dar cum a ajuns emo acolo?"; "astăzi, emo-ul a evoluat în diverse stiluri" (Wikipedia) -, cît și persoana, adeptul curentului (scris uneori cu majusculă inițială): "Primul film (...) vorbește despre familia unui . Cum se comportă un Emo în familie?" (Evenimentul zilei = EZ
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
adaptarea pronunției). Specializarea sa din ultima vreme a întărit nota ironică și depreciativă, termenul conotînd fie timiditatea și instabilitatea emoțională, fie apelul excesiv la emoție și autovictimizare în discursul politic. Termenul se verifică prin implicarea sa în comentarii despre două fenomene recente: campionatul european de fotbal și alegerile locale. În fotbal, atitudinea interpretată ca anxioasă și timidă a jucătorilor români, în special reacția la eșecuri, a provocat în presă și în comentariile din internet o serie de utilizări ironice ale calificativului
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
cărei unde a purtat în eternitate spiritul celui care intrase de mult în marea carte a istoriei. Trista veste a pornit cu repeziciune declanșând fiorii emoției umezite de lacrimile celor mulți care s-au bucurat cu fascinată uimire de unicitatea fenomenului vocal aureolat de profunzimea expresivă cu care Nicolae Herlea a dăruit generos magnificul său mesaj de artă și omenie. Născut la 27 august 1927, la București, într-o familie de oameni gospodari și sensibili, Nicolae Herlea a primit o educație
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
toată viața: Enrico Caruso și Beniamino Gigli. Mi-a vorbit foarte mult despre efectul produs de aceste două voci asupra ființei sale și asupra evoluției sale în viitoarea sa carieră artistică. Dacă prin vocea lui Enrico Caruso avea să cunoască fenomenul vocal ce generează un fenomen sufletesc, vocea lui Beniamino Gigli îl confrunta cu delicatețea sufle- tească ilustrată în expresia vocală. Din amplele povestiri care mi le-a dăruit generos printr-o Prietenie unică, am înțeles că Nicolae Herlea a asimilat
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
Beniamino Gigli. Mi-a vorbit foarte mult despre efectul produs de aceste două voci asupra ființei sale și asupra evoluției sale în viitoarea sa carieră artistică. Dacă prin vocea lui Enrico Caruso avea să cunoască fenomenul vocal ce generează un fenomen sufletesc, vocea lui Beniamino Gigli îl confrunta cu delicatețea sufle- tească ilustrată în expresia vocală. Din amplele povestiri care mi le-a dăruit generos printr-o Prietenie unică, am înțeles că Nicolae Herlea a asimilat de foarte tânăr esența fundamentală
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
lui Beniamino Gigli îl confrunta cu delicatețea sufle- tească ilustrată în expresia vocală. Din amplele povestiri care mi le-a dăruit generos printr-o Prietenie unică, am înțeles că Nicolae Herlea a asimilat de foarte tânăr esența fundamentală a acelui fenomen de rezonanță prin care sufletul și vocea devin o entitate unică și binecuvântată. Această perfectă rezonanță dintre suflet și voce l-a urmărit și l-a călăuzit în mirabila parabolă a devenirii sale artistice. Datorită revelației produse de această rezonanță
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
important, dar insuficient studiat, autorul nu se lasă influențat de complexele culturii române, nu are de demonstrat priorități, superiorități, unitatea națională sau spiritul popular. Plasează cazul românesc, firesc, într-un spațiu al integrării și într-un orizont al comparației, între fenomenele culturale universale și mai ales între cele europene, care urmează căi asemănătoare. Cartea investighează constituirea lexicului religios românesc, pe baza traducerilor, urmărind în primul rând traducerile biblice: accentul cercetării cade pe Biblia de la 1688, în relație cu manuscrisele care i-
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
a apariției "Revistei Cercului Literar" (prima jumătate a anului 1945) se știe și interesează, pe bună dreptate, mai mult decât ce a devenit această grupare imediat după 1945. Dacă o periodizare seacă nu ar părea prea didactică, aș insista ca fenomenul cerchist să fie tratat, din punctul de vedere al unei istorii literare minuțios documentate, în patru sau cinci secvențe (nu pretind că spun o noutate, când atâtea exegeze meritorii i-au fost consacrate grupării cerchiste, dar poate că aduc o
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
mondial. Se spune că pe frontul real unii soldați își împușcau degetul mâinii cu care trăgeau. În comunism, scriitorul făcea ceva similar cu propria conștiință. (Auto)cenzura nu este un fel de (auto)mutilare? Schilodirea literaturii este în comunism un fenomen organic. Ea se petrecea cam așa cum se spune că anumiți etnici rup membrele odraslelor și le silesc să cerșească. Scriitorii lucrau, stimulându-se într-un mod simulant, într-un regim de (auto)cenzură. Toate intențiile actului artistic tindeau să o
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
1993, la Ed. Creuzet, versiunea cenzurată - cea de-a treia, după 1977, 1978 -, pentru a nu mai fi suspectat de cosmetizare anticomunistă. Mai aflăm că autorul și-a "revizuit" unele pasaje. Dar cenzorii au cenzurat și noua autocenzură. Iată un fenomen în lanț deschis și totodată în cerc vicios, dificil de înlăturat: "ediția de față nu va fi foarte consecventă în a pune la loc ce s-a eliminat sau schimbat în edițiile cenzurate" (10). Prefațatoarea notează într-un alt loc
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
Cronicar De la Laszlo Alexandru la fenomenul Pitești Cronicarul nu poate decît să regrete că revista clujeană Tribuna este de negăsit în punctele de difuzare a presei din București. Sînt în paginile ei multe articole de calitate, scrise cu bun-gust și vervă, pe care publicul cultivat din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
avatarurile surprinzătoare ale apariției Cronicii de familie. Circumstanțele istorice și politice ale perioadei în care apare scrierea reprezintă un teritoriu derutant, populat și el de oglinzi deformatoare. Pornind de la acestea, prin detalii și detalii ale detaliilor, se pot reconstitui anumite fenomene subterane care premerg publicării romanului, dar și unele particularități ale personalității sinuoase a prozatorului. Geo Șerban evocă, într-un rând, presiunea psihologică exercitată asupra scriitorului de către cenzură: "Am proaspete în minte supliciile repetate la care Petru Dumitriu trebuia să se
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
le știa prea bine miza, le păstra în sertar în speranța unor vremuri mai permisive sau le punea într-o circulație restrânsă, între prieteni și oameni de încredere (gest care, descoperit de Securitate, constituia o infracțiune gravă într-o dictatură). Fenomenul literaturii subversive e de amploare în perioada Ceaușescu. Exemple ar fi nenumărate, mai ales din proză și poezie, dar și din teatru sau chiar din critica literară. Cazul cel mai notoriu, deși târziu, ar fi acela al romanului Cel mai
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
acolo timp de patru ani împreună cu contrabasistul Johnny Răducanu și bateristul Coca Moraru, avându-i ca invitați pe Dan Mândrilă, Bebe Prisada, Dako Pișta, Ștefan Berindei (saxofoniști), pe trompetistul Nelu Marinescu și trombonistul Nicolae Farcaș. Au fost ani în care fenomenul jazzistic s-a dezvoltat rapid datorită climatului artistic relaxat, în care circulația discurilor, înmulțirea localurilor și cluburilor, a emisiunilor de specialitate la radio și televiziune, a turneelor unor mari muzicieni americani la București, organizarea Festivalului Național de Jazz de la Ploiești
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
unei consacrări, ai dobândirii sau ai menținerii unui prestigiu, ai unui rang axiologic. Cu alte cuvinte, un colocviu național universitar de literatură română contemporană, dacă este bine gândit și bine organizat cum este cel inițiat de Andrei Bodiu, participă la fenomenul viu al consacrării unor valori durabile. Subiecții anilor anteriori au fost: Mircea Horia Simionescu și Emil Brumaru (aprilie 2006), Ana Blandiana și Gabriela Adameșteanu (martie 2007) și, anul trecut, postum, Gheorghe Crăciun (decembrie 2007). Invitația din acest an a cuprins
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]