3,685 matches
-
mai mult cu cât se putea realiza chiar un dialog. Prelegerile trebuiau să mobilizeze participanții la discuții. O altă categorie de cursuri sunt cele festive, care se organizează la sfârșit de facultate. Fiecare serie încheie cursurile academice cu un curs festiv, ținut de un anumit cadru didactic. La cursul festiv participă toți studenții din seria respectivă, de la toate specializările și cadrele didactice cu care aceștia au făcut cursuri. La un astfel de curs se alege o temă mai deosebită sau cu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
dialog. Prelegerile trebuiau să mobilizeze participanții la discuții. O altă categorie de cursuri sunt cele festive, care se organizează la sfârșit de facultate. Fiecare serie încheie cursurile academice cu un curs festiv, ținut de un anumit cadru didactic. La cursul festiv participă toți studenții din seria respectivă, de la toate specializările și cadrele didactice cu care aceștia au făcut cursuri. La un astfel de curs se alege o temă mai deosebită sau cu date inedite, de ultimă oră. Am ținut mai multe
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
respectivă, de la toate specializările și cadrele didactice cu care aceștia au făcut cursuri. La un astfel de curs se alege o temă mai deosebită sau cu date inedite, de ultimă oră. Am ținut mai multe prelegeri la astfel de cursuri festive, între care amintesc de: - Logica viului în gândirea lui Eminescu; - De la muzica sferelor la muzica genelor; - Homocromie, mimetism și antropomorfism; - Timpul și existența în timp etc. Aceste prelegeri au fost înmănuchiate și publicate în cele două volume de Eseuri de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Opera a rămas incompletă. Au trebuit zece ani pentru achitarea marii datorii contractate de prețul mașinăriei. Cu toate acestea, activitatea tipografiei nu s-a oprit nici măcar în perioadele cele mai grele ale războiului din 1915-1918. S-au multiplicat publicațiile: evangheliare festive, vederi cu gânduri de pace, foi volante cu mesajul papei etc. Totul era difuzat gratis. Era un apostolat mărunt dar mlădios. Câteva rugăciuni care invocau pacea, scrise pe o vedere ilustrată, au atras atenția autorităților militare. Vreun nesăbuit a crezut
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de studiu. Micul dejun la orele 7,40. La 8,00 muncă pentru cei mai mari și școală elementară pentru cei mai mici. La amiază, prânzul. Meniul nu oferea multe alegeri: ciorbă cât voia fiecare și o pâinișoară. În zilele festive se scăpa și carne și un pahar de vin, dintr-acela care nu învârtea capul, fiind botezat cu apă. După prânz, asistența și implicarea în recreația băieților până la 14,00; apoi, iarăși muncă, până la orele 17,00. O altă oră
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu daruri și talanți, să plece; va putea face bine în altă parte. Referitor la bicicletă, nici un preot să nu o folosească, în afară de necesitățile pastorale urgente. Nu vă creați nevoi ușoare prin folosirea bicicletei. Nici unul să nu meargă la mese festive, chiar și religioase, precum botezuri și căsătorii. Persoana voastră să fie îngrijită, dar nu rafinată... anumite rafinamente grăiesc de mondenitate. Fiți atenți la jocul de cărți; îl puteți permite altora, dar voi nu». Vreo recomandare de-a lui poate provoca
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aliniate regulamentar sînt gata pentru revista de front. Atențiune, Kant, atențiune, Hegel, pentru domnul chestor Dinu, prezentați arm’! Continuați! Cum de-o fi scăpat de generălire Ivan Patzaichin, pentru că tocmai a împlinit 55 de ani și nu trebuia ratat momentul festiv? Săpînd mai adînc, aflăm că, din păcate, n-a scăpat, urmează să fie uns în curînd. Nici nu știm ce e mai bine: să ne amuzăm sau să ne înfuriem. Armata română și Poliția sînt pline de performeri, fireturile militare
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
prin monumentul Ara Pacis (v. fig. 17.b); totodată, el îi garantează atât calendarul ritualurilor, ludi sæculares, cât și jubileele, natalis Vrbis. În acest fel, comunitatea este vegheată de către familia imperială însăși (ea joacă un rol social semnificativ în cadrul practicilor festive), ceea ce îi permite să-și desfășoare existența în ambele planuri, și material, și spiritual, conform cutumelor ei. Viața ei pioasă va conduce la consacrare, iar prin æternitas (v. fig. 18) îi va mulțumi pe zei, ocrotitori, la rândul lor, ai
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prin criza idealistă, dezamăgită s-a căsătorit cu un altul, pentru a cădea în orgoliul casnic. Ghighi reia întocmai aceleași ipostaze ale fetei de toate zilele. Tot romanul, cu toată aparența de scriere stilisticește cam trudnică, impune prin marele ton festiv cu care cântă nașterea, nunta, moartea, semănând în linii generale cu Hermann și Dorothea. Ion e o capodoperă de o măreție liniștită, solemnă ca un fluviu american. Cu Răscoala romancierul a înțeles să continue epopeea rurală în teritoriul vechiului regat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunete mergând spte soare și amenințând să se prefacă într-o înspăimîntătoare grindină de aramă. În ultimele versuri, această inspirație care își găsește un corespondent în neoromantismul german, maturitatea apare viguroasă. Strofele, tot austere, aride, au o cădere grea și festivă. Ceea ce mai înainte putea să apară ca problemă are acum vibrația unei situații ineluctabile. Unica temă rămâne mereu spaima întunecată de moartea individuală și de stingerea universală. Gheara setei de glorie se convertește în speranța amară că Poezia poate fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
multe ori acest joc superstițios. Când eram de cinci ani, mămica mi-a cumpărat tăbliță, condei și un abecedar și m-a învățat să scriu și să citesc. La șase ani am fost înscris în clasa I-a. în ziua festivă, a deschiderii „cursurilor” am fost pregătit special. Am fost spălat, schimbată îmbrăcămintea, am fost încălțat și așteptam să merg la școală. De acasă vedeam școala și vedeam că nimeni nu este venit. M-am plictisit așteptând, și așa îmbrăcat ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
interdicții specifice zilei de Sabat. În sinteză, ele se referă la interdicția de a conduce mașina și de a folosi transportul în comun etc. * Pesah. Este sărbătoarea Paștelui evreiesc. Se reactualizează plecarea evreilor din Egipt sub conducerea lui Moise. Masa festivă de Paște (Sederul) este un moment special de aducere aminte a faptelor exemplare veterotestamentare și de reiterare a timpului sacru în care au avut loc evenimentele destinale din istoria tuturor evreilor. Unitatea familiei și solidaritatea dintre membrii ei sunt ipostaziate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sau gândire logică. Pentru a înțelege rolul în creativitate ale celor două subspecii ale gândirii să considerăm două exemple. Să considerăm o primă problemă: Un oltean a organizat o reuniune de familie pentru a-și serba nunta de aur. Masa festivă urma să aibă loc într-un restaurant din Băilești. La scurt timp după ce a început petrecerea, olteanul a privit în jur și a numărat: un bunic, o bunică, doi tați, două mame, patru copii, trei nepoți, un frate, două surori
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din pricina inculturii, pe seama nemuritorului Gambeta, confundându-1 cu celebrul Machiavelli. Este înfumurat și impertinent atunci când stăpânește arma șantajului, dar devine umil, slugarnic și lingușitor atunci când pierde scrisoarea: "în sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru!" și conduce manifestația festivă în cinstea rivalului său politic, Dandanache, intuind că șansa de a câștiga tn viitor este legată de Zoe. Demagogia este principala sa trăsătură de caracter ("nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină"), iar atunci când ea îmbracă forme
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu același nume, dețineri de muniție și armament. Astea au fost cele cinci capete care le-am avut... Ce s-a Întâmplat până la urmă cu cei trei condamnați la moarte? Toți care-am fost condamnați am fost duși În sala festivă și ni s-au comunicat pedepsele. Cei trei condamnați la moarte n-au fost de față... Ei au rămas nu știu cât timp acolo, iar noi am fost duși În 27 noiemvrie ’57 de la penitenciarul din Târgu Mureș la Jilava. Cei trei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cât și muntenegrenii vor fi zdrobiți. N.T. Orășanu, vestitul umorist care a scris ani întregi în Ghimpele, Dacicul, Nechipercea etc. și care e mai mult cunoscut sub numele de Nechi percea decât sub numele său de Orășanu, scrie o poezie festivă în onoarea domnitorului. El, care aruncase asupra lui Carol I cele mai cumplite ofense, mai ales fiindcă era neamț, el care scrisese versurile, repetate la vremuri din gură-n gură: Ia-ți lădița și cheița Neamțule etc... acum a scris
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Capitalei era în picioare. Pe unde trecea drapelul cu bravii lui cuceritori, era o furtună de urale și strigăte de „Trăiască!“. De pe la ferestre, lumea arunca cu flori, cu mici drapele tricolore etc. Seara a fost la Teatrul Național o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
septembrie 1877 s-a deschis prima stagiune a Societății dramatice a Teatrului Național din București, creată ca urmare a aplicării „Legii pentru organizarea și administrarea teatrelor din România“, sancționată de corpurile legiuitoare ale țării în martie 1877. În cadrul acestei reprezentații festive a fost adus pe scenă drapelul turcesc capturat la Grivița de către ostașii Batalionului al II-lea de vânători; Mihail Pascaly a recitat poezia Steaua României de G. Sion, iar Constantin Dimitriade, Balcanul și Carpatul de Alecsandri (Massoff, Teatrul românesc, vol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
notă discordantă, căci, din cele opt referate externe, dna Silvia Buțureanu, decanul Facultății de Filologie, a citat doar partea finală dintr-al meu, în care formulam o serie de observații bibliografice! La Casa Universitarilor, unde ne-am dus pentru „masa festivă”, am nimerit lîngă Pompiliu Marcea, de la care am aflat cu surprindere că a predat mai mulți ani în Franța și în R.F. Germania. „Lecțiile” lui din „Scînteia” nu numai că nu lăsau să se întrevadă așa ceva, dar, pur și simplu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru că sînt dintre cei ce pot zice: „I like Ionesco!” (Pe eseist îl citesc frecvent.) Au avut loc - relata autorul „dării de seamă” - mai multe evenimente: acordarea unei „Diplome de Onoare” de către Academia Română de Literatură și Artă, reunită în ședință festivă, o recepție la Primărie, un spectacol și o întîlnire cu publicul. La primul (în răspunsul la laudatio) Ionescu a relevat că în opera sa există „rădăcini românești” și a menționat influențele lui Caragiale, Urmuz, Tristan Tzara și ale suprarealiștilor. Apoi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
M.R.I. la „Convorbiri”, a lui Ion Țăranu la Teatrul Național, a lui Paul Balahur la „Cronica”) și a Vioricăi Matei („excelent editor”, a precizat G., căruia ea i-a pieptănat textele). *Doamna B. trădează aspirații de „regina balului”. La „masa festivă” de după prima zi a sesiunii științifice de la Institut, a dansat „populare” și „aerobice” cu o frenezie nu prea potrivită pentru vîrsta ei. Faptul că era invitată la dans mereu (singura din cercul de cloșcuțe cvadrigenare) denotă, fără îndoială, niște calități
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu o pot ascunde. Vă trimit alăturat invitația ce i-a anunțat deschiderea și catalogul tipărit cu această ocazie. V-am păstrat și o insignă confecționată special (după desenul emblemei de pe plic) și care a fost Înmânată participanților la deschiderea festivă. Nu v-am pus-o În plic, de teamă că nu va ajunge, dar vo păstrez pentru când veți veni la București, ocazie În care voi face tot posibilul să o puteți vizita - bine Înțeles dacă veți avea timp și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
plăcere. Sunt savuroase. Sunt străbătute de un umor de calitate și autentic. Îmi Închipui că dacă ați Încerca să vă depănați amintirile din anii de școală ar ieși o treabă bună. Ce spuneți? Deocamdată „Amintirile” trimise vor intra În numărul festiv al revistei școlii 312. Pe aici, unele vești triste: aud că domnul Stino e grav bolnav. Aud deasemenea că Vasiliu-Birlic ar fi murit. Bătrânii, În luptă dramatică cu timpul, se prăbușesc... Vă doresc spor la lucru și succes În preocupările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pune la Începutul lui octombrie, când elevii Își reîncep cursurile. Bine că s-a revenit asupra frontispiciului. Nu credeam că aceasta atârnă de forul suprem: Consiliul de Stat. Am fost și eu solicitat să colaborez la „Revista Noastră” sau Anuarul Festiv; dar nu m-am achitat Încă. A rămas ca Anuarul să fie redactat? Nu mai știu nimic În această privință (Nici nu știu cui i-aș trimite contribuția mea). Vă felicit pentru rodnica Dv. activitate și, felicit și orașele Suceava și Folticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Secția de folclor a Academiei. De altfel și așa mi-a făgăduit, că se va duce să-l Înștiințeze pe prof. univ. D. Pop, directorul Secției, despre eventuala solicitare a Sucevei. Liceul mi-a cerut articole pentru un Anuar festiv, d. Havriș idem475. 473 E vorba de relatări privind trecerea la cele veșnice a lui Aurel George Stino. 474 Din câte Îmi amintesc, În aceste demersuri n-am fost implicat, inițiativa aparținându-i lui M.H., pe care Îl voi numi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]