3,332 matches
-
d. d. cantacuzineștilor”. În documentele epocii întâlnim însă tot mai frecvent țărani meșteșugari care lucrează prin târguri și pe la moșii contra plată; în condicile de administrare a moșiilor sunt însemnări relative la plata meșteșugarilor, ceea ce înseamnă că meșteșugul de tip feudal, propriu gospodăriei naturale închise, era înlocuit prin meșteșugul de tip nou, caracteristic relațiilor capitaliste. Acest fenomen este un rezultat al progreselor pe care le-au făcut atât gospodăria moșierească, cât și cea țărănească [...]. În meșteșugurile țărănești din Moldova remarcăm existența
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
altă parte, existența unei mase de meșteșugari muncitori, care lucrează, după cum am mai spus, contra plată dintr-un loc în altul, în târguri, orașe și pe la moșiile boierești. Aceasta era posibil în Moldova chiar în condițiile persistenței relațiilor de producție feudale, deoarece țăranul înstărit putea să-și achite în bani obligațiile de boieresc, prin liberă învoială cu proprietarul, iar țăranul sărac putea practica meseria în timpul liber [...] Spre deosebire de meșteșugarii din orașe și sate, lucrătorii din mine, de la manufacturi și întreprinderi mecanice alcătuiau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o fabrică nu depășea cifra de 100 decât în două cazuri (fabrica lui M. Kogălniceanu și cea a lui Foulcquier). Începuturile mașinismului și deci ale proletariatului industrial în Moldova se plasează într-o epocă de menținere a unor puternice rămășițe feudale și în care suzeranitatea turcească dăinuia, când în economia Moldovei predomina mica producție și cooperația capitalistă simplă, care nu rup total pe lucrător de mijloacele de producție personale. Semnificative pentru poziția socială a muncitorilor sunt exemplele asupra cărora ne vom
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noastră a capitalului străin: francez în domeniul morăritului mecanic, al pielăriei, al rafinării și extracției petrolului, englez (fabrica de conserve de la Galați), austriac și german. Deoarece începuturile introducerii mașinismului în Moldova au avut loc în condițiile menținerii relațiilor de producție feudale, a suzeranității turcești și a lipsei unui stadiu manufacturier dezvoltat, industria de fabrică în acea fază n-a putut fi asigurată cu un echipament tehnic superior, cu cadrele necesare de oameni calificați, cu lucrători liberi în număr suficient, cu o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașului în perioada de ascensiune a capitalismului, problemă prin lămurirea căreia s-ar putea preciza locul real al orașului în viața socială a țării, rolul real al categoriilor sociale orășănești în înfăptuirea marilor evenimente istorice care au grăbit prăbușirea regimului feudal, este încă insuficient studiată. * Cercetarea structurii sociale a orașului în condițiile decăderii feudalismului și ascensiunii capitalismului impune luarea în considerație a faptului că în societate domnește orașul și nu satul, că dezvoltarea orașului este legată indispensabil de mișcarea înainte a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de certitudine asupra datelor pe baza cărora tragem concluzii. Socotim că erorile care n-au putut și nu pot fi corectate nu modifică concluziile generale care se impun. Abolirea monopolului otoman asupra comerțului exterior (1829), anularea unor taxe și practici feudale interne, instituirea prin Regulamentul Organic a unui regim de ordine relativă în administrație și finanțe, obținerea de către orășeni a unor drepturi limitate de autoconducere și îndeosebi rapida dezvoltare a producției de mărfuri după 1829 și adâncirea diviziunii sociale a muncii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o mare măsură în circulația mărfurilor. Așadar, aveau loc transferuri masive de proprietăți și posesiuni de la o categorie socială, adesea boieri și mănăstiri, către alta - negustori și meșteșugari înstăriți. În orașe, ierarhia socială începea să fie apreciată nu după tipicuri feudale, ci după criterii materiale. Diviziunea socială a muncii făcea mari progrese. Avea loc o specializare progresivă a meșteșugurilor și a negustorilor, însoțită de un intens proces de diferențiere și stratificare materială. Negustorii și meșterii treceau cu repeziciune dintr-o treaptă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar deveniseră precumpănitoare la principalele orașe moldovenești. Victoria deplină a relațiilor de producție capitaliste și progresul lor mai lesnicios întâmpinau însă mari obstacole, căci economia Moldovei la mijlocul secolului trecut mai păstra încă multe din caracteristicile esențiale ale modului de producție feudal, în principala ramură economică - agricultura - dominau relații de producție feudale, puterea politică și în mare parte cea economică se aflau în mâna marilor proprietari funciari, suzeranitatea turcească nu fusese înlăturată. Marea majoritate a târgușoarelor și multe din capitalele de ținut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
relațiilor de producție capitaliste și progresul lor mai lesnicios întâmpinau însă mari obstacole, căci economia Moldovei la mijlocul secolului trecut mai păstra încă multe din caracteristicile esențiale ale modului de producție feudal, în principala ramură economică - agricultura - dominau relații de producție feudale, puterea politică și în mare parte cea economică se aflau în mâna marilor proprietari funciari, suzeranitatea turcească nu fusese înlăturată. Marea majoritate a târgușoarelor și multe din capitalele de ținut (Dorohoi, Vaslui, Fălciu, Romanul până la mijlocul secolului al XIX-lea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în mâna marilor proprietari funciari, suzeranitatea turcească nu fusese înlăturată. Marea majoritate a târgușoarelor și multe din capitalele de ținut (Dorohoi, Vaslui, Fălciu, Romanul până la mijlocul secolului al XIX-lea) erau proprietăți particulare, boierești și mănăstirești. Locuitorii lor aveau obligații feudale. Dreptul de a vinde bunurile de primă necesitate era monopol al proprietarilor. Chiar în orașele zise libere, libera concurență era îngrădită; asupra desfacerii bunurilor de primă necesitate (pâine, carne, băuturi, iluminare) era instituit monopolul eforiilor. Imigrarea țăranilor în orașe era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
curgătoare ș.a.). Mijloacele bănești nu luau întotdeauna o destinație firească. Investițiile productive în orașe, formarea capitalului industrial deci, erau lente și se făceau în proporții mici, în orașe dominau capitalul comercial și cel cămătăresc. Și la noi, ca pretutindeni, regimul feudal constituia o mare piedică în calea dezvoltării orașelor. Cu excepția orașelor Iași, Galați, Bacău, Focșani și a târgurilor Neamț și Piatra Neamț, care, toate la un loc, aveau câteva făbricuțe cu un număr total de lucrători ce nu depășea cifra 300, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Creșterea populației urbane, un fenomen caracteristic perioadei de destrămare a feudalismului și de ascensiune a capitalismului, are loc pe calea sporului natural și pe calea imigrării externe și interne. Dictonul: „aerul de oraș te face liber” (adică liber de servituțile feudale) era aplicabil și la noi în acea epocă într-o bună măsură, în condițiile când la sate dominau relațiile de producție feudale, „robia clăcii”. Spunem numai într-o bună măsură deoarece în Moldova acelei perioade, spre deosebire de Apusul Europei, nu toate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și pe calea imigrării externe și interne. Dictonul: „aerul de oraș te face liber” (adică liber de servituțile feudale) era aplicabil și la noi în acea epocă într-o bună măsură, în condițiile când la sate dominau relațiile de producție feudale, „robia clăcii”. Spunem numai într-o bună măsură deoarece în Moldova acelei perioade, spre deosebire de Apusul Europei, nu toate orașele erau libere. „Trecerea de la sat la oraș - cum remarcă pe bună dreptate un istoric - a avut loc și în capitalism, dar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spre libertate...”, deși țăranul strămutat în oraș nu găsea acolo libertatea pe care o căuta. Ea era însă singura posibilitate de care dispunea țăranul spre ai deveni un mic producător liber. Trecând la oraș, chiar în orașele aflate în proprietate feudală, țăranul devenea liber de obligațiile feudale în măsura în care se rupea de agricultură - baza relațiilor feudale - și practica negoțul sau meșteșugurile. Această trecere, spre care năzuiau numeroși țărani, deși în perioada de care ne ocupăm devenise relativ mai lesnicioasă ca urmare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oraș nu găsea acolo libertatea pe care o căuta. Ea era însă singura posibilitate de care dispunea țăranul spre ai deveni un mic producător liber. Trecând la oraș, chiar în orașele aflate în proprietate feudală, țăranul devenea liber de obligațiile feudale în măsura în care se rupea de agricultură - baza relațiilor feudale - și practica negoțul sau meșteșugurile. Această trecere, spre care năzuiau numeroși țărani, deși în perioada de care ne ocupăm devenise relativ mai lesnicioasă ca urmare a stabilirii între sat și oraș a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căuta. Ea era însă singura posibilitate de care dispunea țăranul spre ai deveni un mic producător liber. Trecând la oraș, chiar în orașele aflate în proprietate feudală, țăranul devenea liber de obligațiile feudale în măsura în care se rupea de agricultură - baza relațiilor feudale - și practica negoțul sau meșteșugurile. Această trecere, spre care năzuiau numeroși țărani, deși în perioada de care ne ocupăm devenise relativ mai lesnicioasă ca urmare a stabilirii între sat și oraș a unor legături nemijlocite, era totuși împiedicată de către marii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
negoțul sau meșteșugurile. Această trecere, spre care năzuiau numeroși țărani, deși în perioada de care ne ocupăm devenise relativ mai lesnicioasă ca urmare a stabilirii între sat și oraș a unor legături nemijlocite, era totuși împiedicată de către marii proprietari funciari feudali, interesați în sporirea brațelor de muncă pe moșii. În această privință, măsurile restrictive prevăzute de Regulamentul Organic și așezământul din 1851 au constituit obstacole peste care țăranii nu puteau trece decât jertfind bunurile lor mobile și chiar imobile (plata datoriilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu „ar fi lipsiți de pământ la o moșie”, iar mai târziu a invocat o dispoziție inexistentă care ar fi limitat dreptul de strămutare numai de la sat la sat și nu de la sat la oraș. Constrângerea economică, folosirea forței, sistemul feudal al răspunderii colective a sătenilor față de plata birului, coruperea autorităților de care depindeau aprobarea strămutării, procedura și sistemul complicat al întocmirii formalităților de strămutare în care erau implicați ispravnicii, privighetorii de ocoale, vorniceii, proprietarii sau posesorii ș.a. îngreuiau mult mutarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că imigrarea țăranilor clăcași în orașe era, în acea epocă, un fenomen social răspândit și caracteristic pentru dezvoltarea orașelor în condițiile destrămării feudalismului. Cauzele strămutării țăranilor în orașe sunt peste tot aceleași: tendința de desprindere din cadrul relațiilor și al obligațiilor feudale, împilările, abuzurile arendașilor și proprietarilor ș.a. Cercetările întreprinse de autorități în 1856 în legătură cu descoperirea cauzelor pentru care s-au strămutat în Galați țăranii din satul Slobozia Cornii confirmă afirmația noastră. Un revizor întrebând pe unul din țăranii strămutați asupra cauzei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moșia orașului. Din acest punct de vedere, ei dau o altă notă specifică structurii sociale a orașului moldovenesc, firească pentru orașele aflate în zone agricole și rămase în urmă în privința dezvoltării sociale, tocmai pentru că în agricultură dominau relațiile de producție feudale, în condițiile transformării domeniilor agricole în centre de producție cerealieră pentru piață. Aceste zone, în care se încadrează într-o foarte mare măsură și Moldova, și în care ocupația principală a locuitorilor era agricultura și creșterea vitelor, au avut o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
celor din urmă pe calea atragerii elementelor indigene între beneficiarii stării de subordonare în care se aflau țările noastre față de Poartă. Trecerea elementelor indigene la sudeție se explică, pe de o parte, prin siguranța insuficientă pe care o oferea regimul feudal moldovenesc afacerilor comerciale, iar pe de altă parte, prin dorința unora de a se îmbogăți la adăpostul protecției străine. La 1845, în orașele Iași, Botoșani, Galați, Roman și Bacău se aflau aproximativ 2.835 de supuși străini (vezi tabelul I
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
angajaților vremelnici și ale lumpenproletariatului. Puțini dintre ei pătrundeau, pe de o parte în rândurile burgheziei orășenești în dezvoltare, iar pe de altă parte în rândurile lucrătorilor din ateliere sau în cele câteva instalații mecanice. Una din urmările descompunerii sistemului feudal era „pauperizarea populației din orașe și sate, care apare ca un element însoțitor al epocii, de trecere de la feudalism la capitalism. Orașul atrăgea către sine oamenii ce-și pierdeau mijloacele de întreținere”. În Moldova, o asemenea categorie o formau căpătăierii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industrială mai avansată, ca de pildă Tg. Ocna și Piatra, fără să mai vorbim de micile târguri particulare, în care majoritatea populației o formau birnicii clăcași, care se ocupau cu agricultura, și unde trona atotputernicia monopolurilor și a privilegiilor proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al târgului și nu de târgoveți. În Tg. Ocna, numărul familiilor birnice la 1845 depășea aproape de două ori numărul familiilor de meșteșugari și negustori și era aproximativ egal cu cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni, al familiilor de rit mozaic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iar restul - 220 - erau din lemn și 800 de lut. Târgurile erau, înainte de toate, centre de schimb, mai mari sau mai mici; aceasta explică și rămânerea lor în urmă sub raportul evoluției economice și sociale în condițiile stăpânirii lor de către feudali dar, totodată, și premisele favorabile ale dezvoltării lor urbanistice, căci un centru de schimb se putea transforma mai ușor într-un oraș decât un sat. Este limpede că structura socială a orașului moldovenesc la jumătatea secolului al XIX-lea oglindește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]