12,214 matches
-
de la primărie se năștea câte un copil care trebuia hrănit și îmbrăcat. Pe deasupra, cooperativizarea agriculturii i-a lăsat fără animale în bătătura, iar apoi își pierd casă într-un tragic incendiu. Astfel, singura zestre pe care mama analfabeta și tatăl filosof o pot da copiilor lor sunt sfaturile înțelepte și îndemnul de a-și găsi calea călăuziți de lumină cărții. Dărâmat de necazuri, tatăl se lasă pradă viciilor, astfel că se va stinge prematur, soția supraviețuindu-i trei decenii. Însă vor
TITINA NICA ŢENE-DRUMUL SPRE SUFLET (MEMORII ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353540_a_354869]
-
membrii Cenaclului „Vasile Sav” Doina Nistor, Maria Racolța, Gheorghe Șoptireanși Ioan Nemeș. Punctul central al manifestării l-a constituit medalionul literar închinat lui Lucian Blaga de către prof. Vasile Sfârlea.După o bine documentată prezentare a personalității și activității poetului și filosofului expresionist, a lecturat câteva creații din opera poetică blagiană. I s-a alăturat Emil Tătar, recitând câteva poeme adecvate anotimpului. Al. Florin Țene a făcut câteva completări la portretul lui Blaga, citând dintr-un volum semnat de un student al
ZVON DE PRIMĂVARĂ LA CENACLUL VASILE SAV-CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353573_a_354902]
-
ȘI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ȘI FILOSOFIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 236 din 24 august 2011 Toate Articolele Autorului Alianța discretă și fecundă dintre Poezie și Filosofie Relațiile între Poezie și Filosofie îi preocupă foarte mult pe filosofi, poeți și pe esteticieni, încercând să descopere aderențele ori inaderențele organice pe care le trezesc cele două, poezia ca artă și filosofia ca știință, răsunetul lăuntric oricât de îndepărtat ale acestora. Tudor Vianu în “Filosofie și poezie “, prima ediție din
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
presupun transcendența unui absolute. Epoca noastră este epoca autonomizării valorilor, a fragmentării spiritului pe planuri separate de cunoaștere, a activității limitate și intensive înlăuntrul unei singure specialități. Prin acest eseu încerc să refac postkantian unitatea spirituală înfăptuită de poeții și filosofii romantici. De fapt în o amplă lucrare a mea, publicată în anul 1998, scriam că după postmodernism a apărut un nou curent, pe care l-am denumit globmodernul. Scriam atunci că se observă o întoarcere a artei și mai ales
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
fabrice scrisori care scot la iveală minunăția creatoare a sufletelor noastre. Undeva, cândva, un cârd de lebede preiau din zbor, zborul gâștelor spre căldura Soarelui, ajungând în cele din urmă să devină critici ai acestuia sau să se piardă în filosofii interminabile... Sfârșim în cele din urmă în răsăritul lui, când auzim un scâncet de pescăruș, pentru a renaște într-un apus, când auzim țipătul de lebădă... Emilian Oniciuc- 22.04.2017 Sursa fotografiei: internet Referință Bibliografică: Azi, duminică... (4) Capcana
AZI, DUMINICĂ... (4) CAPCANA DINTRE RĂSĂRIT ȘI APUS... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354224_a_355553]
-
adaugă: „Eminescu este cunoscut prin traducerile și studiile de întâmpinare care se fac în diferite țări sub semnul aleatoriului și vrerii de cunoaștere a străinilor. Blaga ar fi avut un mare impact asupra contextului european (zicea Noica), cel putin că filosof al culturii, dacă ar fi fost tradus la timp, în anii ’30.” În același sens, evocând faptul că avem o literatura de valoare, dar care este prea puțin cunoscută, mediatizata, Al. Husar adaugă: „Sunt două argumente referitoare la această situație
O POETĂ A TENSIUNII SPIRALATE, A VIZIUNII DE ESENŢĂ EXISTENŢIALĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354202_a_355531]
-
face astăzi Califatul Islamic. Este un extremism de proastă calitate care nu are nimic cu credința, cu atât mai mult cu știința și cercetarea. Elada, Grecia antică, a preluat meditația specifică religiilor asiatice sub numele de filozofie și le datorăm filosofilor multe elemente științifice. Filosofii căutau și dese ori reușeau să descopere noi relații între entitățile. Meditația este ca și filosofia un mijloc pur mental de pătrundere a secretelor naturii folosind deosebita capacitatea creierului uman de a depozita apoi a compara
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
Este un extremism de proastă calitate care nu are nimic cu credința, cu atât mai mult cu știința și cercetarea. Elada, Grecia antică, a preluat meditația specifică religiilor asiatice sub numele de filozofie și le datorăm filosofilor multe elemente științifice. Filosofii căutau și dese ori reușeau să descopere noi relații între entitățile. Meditația este ca și filosofia un mijloc pur mental de pătrundere a secretelor naturii folosind deosebita capacitatea creierului uman de a depozita apoi a compara toate noțiunile cu care
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
dimensiuni. Dar vom descoperi și esențializări cu încărcătura filozofică într-un univers mereu fabulos. Orna Ben-Shoshan folosește cu dezinvoltură noțiuni de astrologie, pictura ei abundă de miracole, vise și meditație, oracole și, desigur, spiritualitate. Ea este interesată de metafizică și filosofii alternative, elemente de cabalistica combinate cu modernismul artei vizionare. Și în acest concept care oferă un sens unic al formelor, luminii și spațiului reușește performanța de a ignora cu subtilitate aspectul religios. Pictoriță este, în mod surprinzător, autodidactă. Dar poate
REALISMUL MAGIC AL ORNEI BEN-SHOSHAN de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354590_a_355919]
-
mi-l definise oare pe Dumnezeu atribuindu-I grăirea: De ce vă temeți? Sunt imposibilul care vă privește. Iisus Hristos, așadar, aceasta chiar ne cere: Imposibilul. Să dăm ceea ce nu avem “iar dăruind vom dobândi”. (15) Conform “teoriei jertfei” propusă de filosoful francez Georges Bataille: Omul se cunoaște după capacitatea lui de jertfă, după cât e în stare să “risipească”, să “irosească” din avutul și bunurile sale în mod neutilitar, numai pentru plăcerea înălțătoare și euforizantă de a dărui altuia ori de a
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
de împliniri valoric-spirituale, cu ecouri și sclipiri în artă și religie de 24 de carate, cu o convertire spre Absolut, cu un festiv maxim ce semnifică anticiparea istorică la alte dimensiuni a Raiului: „Sărbătoarea, după unul dintre cei mai mari filosofi creștini, Vasile Băncilă, e starea de armonie relativă a ființei umane, într-o lume în care nu e posibilă armonia absolută. Idealul nu-i cu putință în timpurile acestea, dar în artă, din când în când și fragmentar, da! De
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Ortodoxiei Valahe, atingând cu frunțile lor milenare veșnicia albastră a Cerului dumnezeiesc: Moldoveanu-2544, Negoiu-2535, Dara-2500, Hârtopu-2506, Călțun-2510, Lespezi-2522, Vânătoarea lui Buteanu-2507 și Viștea Mare-2527. Privirea lor te entuziasmează, dar te și micșorează precum aura unui Sfânt: „Sfântul, spunea marele nostru filosof Petre Țuțea, are forța de coeziune a pietrei.” Pe peretele verde din jurul Cabanei sunt răsfirate pietre de diferite dimensiuni, plutind prin luciul lor, înnobilate de Soarele-bijutier, ca niște turme dace de mioare, înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
României, după modelul cozii de Păun, CURCUBEUL TOAMNEI-ochi de păun-superbi aștri, de toate culorile, ca niște galaxii, numai pentru cei ce L-au slujit și-L slujesc sub Aura frumuseții: fecioare, mame, dascăli, medici, teologi, călugări, monahii, poeți, preoți, artiști, filosofi și cuvioși. ------------------ * Articol dedicat nașului Constantin Vișan cu ocazia zilei de naștere - 17 Octombrie și tuturor prietenilor mei. Întru mulți ani fericiți! Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - MUNȚII FĂGĂRAȘ - VERSANTUL SUDIC: SUFERINȚĂ - JERTFĂ - MIRACOL DIVIN / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
06 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Toamna, în Capitala Nordului, Beijing, China, se împlinește armonia supremă între cele trei entități ale universului: Cer, Pământ, Om. Într-un asemenea moment benefic l-am cunoscut pe Corneliu Leu, prozator, dramaturg, ziarist, cineast, filosof și om politic, profesor, realizator de reviste social-literare, de cultură și de reviste și emisiuni radiofonice și de televiziune, unde umorul se împletește cu satira dulce-amară, mag al cuvântului scris și vorbit și al vinului pe care într-o vreme
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CREZI CĂ VIAȚA? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 446 din 21 martie 2012 Toate Articolele Autorului CREZI CĂ VIAȚA? - Filosofule care gândești profund, Crezi că viața este complicată? Consideri că nu se mai ascund Enigme nedezlegate vreodată? - Dragul meu, pe Pământ truditor, Îmi port gândul în adâncul străfund, Voi rămâne un filosof gânditor, Dar sincer, nu pot să-ți răspund
CREZI CĂ VIAŢA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354681_a_356010]
-
martie 2012 Toate Articolele Autorului CREZI CĂ VIAȚA? - Filosofule care gândești profund, Crezi că viața este complicată? Consideri că nu se mai ascund Enigme nedezlegate vreodată? - Dragul meu, pe Pământ truditor, Îmi port gândul în adâncul străfund, Voi rămâne un filosof gânditor, Dar sincer, nu pot să-ți răspund! - Viața existentă e foarte complicată, Cunoști tu asta, desigur foarte bine, Problema va rămâne nerezolvată, Nu aștepta răspunsul de la mine! Referință Bibliografică: Crezi că viața? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CREZI CĂ VIAŢA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354681_a_356010]
-
pe mine, Căci nu am pe cine să întreb, Unde este rău și unde bine În lumea asta? Nu mai pricep. Matusalem, bătrânul biblic, Se plimbă agale printre noi, El vede totul frumos, idilic, Chiar când calcă prin noroi. Seneca, filosof în vechea Romă, Învățase carte pe împărați, Îi dă vieții a anumită aromă, Îndemnându-ne: LUPTAȚI! Astăzi însă, vrem nu vrem, Noi ne luptăm cu greutăți, Înseamnă că înțelegem, Să dăm culoare acestei vieți. Referință Bibliografică: Culoarea vieții / Mihai Leonte
CULOAREA VIEŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354679_a_356008]
-
eu nu cred! Tot ce avem astăzi lipsă, Face parte din întreg. Depinde de care termeni, Folosim Planeta Albastră, Nu vă fie teamă, semeni, Viața e în mâna noastră! Lumea e un teritoriu vast, Dar și plină de contrast. Un filosof, Cicero anume, A zis: ce răsare și apune. Referință Bibliografică: Lumea noastră / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 452, Anul II, 27 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LUMEA NOASTRĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354711_a_356040]
-
stârnit dispute în rândul comentatorilor săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade:1-perioada încrederii în cultură și genii(până la 1876), 2-perioada încrederii pozitiviste în știință(până la 1881), și 3-perioada elaborării unei „noi”filosofii impregnate de viziunea profetică a filosofului (până la sfârșitul lui 1888). Dincolo de latitudinea capricioasă a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esența și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade:1-perioada încrederii în cultură și genii(până la 1876), 2-perioada încrederii pozitiviste în știință(până la 1881), și 3-perioada elaborării unei „noi”filosofii impregnate de viziunea profetică a filosofului (până la sfârșitul lui 1888). Dincolo de latitudinea capricioasă a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esența și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor noi centre de autoritate după ce, cu
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
de mică, care se numește Pământ, merită poate singură, din pricina acestui caz ciudat, un interes divin, o privire dumnezeiască”...(F.Nietzsche,Werke,p.257). Această”metafizică de artist” are în centrul ei un Dumnezeu învestit cu acele trăsături pe care filosoful le rezervă zeilor “adevărați”, meniți să le ia locul celor „falși”: “un dumnezeu-artist, total lipsit de scrupule și amoral, pentru care creația sau distrugere , binele sau răul,sunt manifestări ale capriciului și suveranității sale, care se descarcă, în crearea lumilor
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
p.36).Acest zeu evocat nu este altul decât Dionysos, zeul grec pa care în faza finală a lucrării Ecce homo Nietzsche îl va opune divinității creștine., căruia îi va închina stihuri ,Ditirambi către Dionysos,și cu al cărui nume filosoful însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revolta lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în care zeii nu se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii, împrumutând chiar aura biografiei lui spirituale.Așa cum sugerează,fără modestie, în lucrarea sa Ecce homo, devorat de optica megalomană a ultimilor ani ai vieții, ani cruzi de boală, filosoful dorea să se erijeze el însuși în idol, în profet, care să vestească o nouă eră a culturii umanității. Precum, mai târziu la noi, M.Beniuc ce se erija în toboșarul vremurilor noi. În Amurgul idolilor, scria despre sine:am
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
la noi, M.Beniuc ce se erija în toboșarul vremurilor noi. În Amurgul idolilor, scria despre sine:am dat umanității cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, și se consideră,fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.( F.Nietzsche,Werke,Band VII,p.14.). În timp ce demolează pe Socrate,acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
muzica tragediei.Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic.Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor,exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorință de ameliorare este fără rost și care impune întotdeauna un tragic sacrificiu. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Nietzsche între răsăritul
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]