9,041 matches
-
lui T. destinate copiilor, subintitulate, într-o ediție ce le cuprinde, „povestiri vesele pentru cei mici, cu tâlcuri triste pentru cei mari”, precum și romanele ai căror protagoniști sunt copii, adolescenți sau tineri. Prin definiție, acest gen de literatură include o finalitate educativă, dar aici „lecția” e ținută cu subtilitate. Ultima poveste e aventura unor copii în timpul celui de-al doilea război mondial, O lume întreagă depozitează în visele unui copil o veritabilă enciclopedie. În romanul Al treilea pol al pământului miraculosul
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
din Ministerul Afacerilor Străine suferă de senilitate precoce. Dar semnificația istorisirilor ce constituie suportul epic al textelor lui Z. nu depășește nivelul unor fapte diverse, al relatărilor gazetărești, narațiunea exploatând nu o dată anecdoticul și așezând în prim-plan teza și finalitatea etică. Cât privește arta narativă, aceasta se realizează la nivelul meșteșugului. Cozeur prin vocație, autorul povestește agreabil, antrenant. Într-un județ oarecare urmează să vină un ambasador, însoțit de prim-ministru. Un înalt funcționar al prefecturii e însărcinat să le
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
din contingent și, astfel limitat în cercul kantian al frumosului, în „etero-cosmic”, se ajunge la perceperea „sufletului lumii”. Poezia, artele vizuale, muzica, teatrul, arhitectura, urbanismul - iată principii în interacțiune, orientând spre o „concepție estetică a lumii”. După Estetica, volume cu finalitate înrudită continuă programatic: Filosofie și poezie (1937), Raționalism și istorism (1938, apărut dintr-o eroare tipografică cu termenii din titlu inversați), Studii de filosofie și estetică (1939), Transformările ideii de om (1942), Filosofia culturii (1944); din această etapă datează și
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
moral și estetic. La alegerea școlii de către părinți contează tipul de școală, tradiția școlii, dotarea materială a școlii, conținutul învățământului, dar nu în ultimul rând calitatea cadrelor didactice. Copilul reprezintă elementul central în educați. Educația trebuie centrată pe elev, iar finalitatea ei să fie formarea capacității elevului de a se adapta la realitatea socială. Școala alături de familie influențează prin condițiile concrete în care se desfășoară procesul de învățământ, personalitatea copilului. Educarea elevului se situează în egală măsură, în familie și școală
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
deservicii atât istoriografiei, cât și spiritului public” și, implicat astfel în „viața epocii”, să răspundă la nevoia ei de îndrumare. „Istoria ca opțiune civică” reprezintă la Z. „un anumit mod de asumare a duratei”. Tot prin prisma duratei, totalității, temeiniciei, finalității, creativității plurivalente (cu atâtea alte derivate: ritm, mentalitate, legitimare, continuitate, personalitatea și devenirea istorică a neamului ș.a.) sunt (re)poziționate în istorie, deci și în istoria literaturii, personalități ca Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
București, 2000; Les Dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan, București, 1985; ed. (Vasile Pârvan: dilemele unui istoric), Iași, 2002; Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986; Istorie și istorici în România interbelică, Iași, 1989; ed. 2, Iași, 2003; Istorie și finalitate, București, 1991; Eminescu. Glose istorico-culturale, Chișinău, 1994; În orizontul istoriei, Iași, 1994; La sfârșit de ciclu. Despre impactul revoluției franceze, Iași, 1994; ed. (Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and Romanian Culture), pref. Paul E.
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
începe o dată cu omul. Mircea Eliade spunea: „A fi, sau mai degrabă a deveni om, înseamnă a fi religios.” Un mijloc excelent în educația religioasă este aplicarea învățământului biblic, pe cât posibil, în viața practică. Exemplul viu este aproape totul în educație. Finalitățile educației religioase sunt strâns legate de ale educației intelectuale, morale, estetice sau fizice. A descoperi frumosul în lucruri, a descoperi ființa umană prin ceea ce este, și nu doar prin felul în care se manifestă, a descoperi noutatea și misterul în
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
chibzuit și folosit timpul, urmărind continuu îmbinarea utilului cu plăcutul în valorificarea lui. Educația pentru pace și pentru cooperare se constituie ca o educație a atitudinilor și mentalităților, a conduitei în societate, în școală, în familie. Ea își propune, ca finalitate, autoconștientizarea facultăților și proceselor fiecărui individ, pentru a putea fi utilizate apoi în activitățile sale, în sfera relațiilor interpersonale din școală, familie, societate. Între obiectivele urmărite în acest sens se remarcă următoarele: respectul față de om ca valoare socială supremă; respectul
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
ciclului de viață și de obiectivele diverselor grupuri și instituții sunt identificate două categorii: socializare primară (de bază) - proces ce începe în perioada copilăriei; socializare continuă - de-a lungul vieții, în timpul căreia adultul dobândește noi statuturi și roluri sociale După finalitatea urmărită sau efectele pe care le produce, întâlnim: socializare adaptativă/integrativă - proces ce conduce la configurarea acelor caracteristici sau capacități personale care facilitează integrarea, participarea și realizarea sociala a unor activități în cadrul instituțional dat. socializare anticipatoare - ce constă în asimilarea
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
mijloace audiovizuale, o ghicitoare, un scurt dialog, o scrisoare adresată copiilor, etc. II. Anunțarea temei și enunțarea obiectelor (pe înțelesul elevilor) Elevul nu trebuie să ghicească ce este în mintea învățătorului, el trebuie să fie informat și trebuie să cunoască finalitatea activității prin cointeresare. III. Reactualizarea celor învățate anterior/ Reactualizarea cunoștințelor Acest moment mai poartă denumirea de cunoștințe-ancoră pentru că are în vedere reamintirea informațiilor sau a deprinderilor anterioare. Acest moment poate contribui la aplicarea în situații noi a cunoștințelor dobândite anterior
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
laice - inspirate de circumstanțele vieții grănicerești din zonă - și religioase, dar și culegeri prelucrate, „direse”, de folclor: cântece de stea și fragmente din „irozi”, ca și colindul De pustietăți, versificare a unui motiv din romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
opera de artă, care devine un mijloc de a trezi în mintea cititorului imaginea cea mai aproape de adevăr a realității. Funcția ei catarctică se manifestă intermediată de plăcerea estetică, aptă să producă o „liniște senină”, căci frumosul nu are o finalitate exterioară lui. Deși se poate uni cu binele și adevărul, frumosul nu se confundă cu ele, dar are și el un rol determinant în educația omului. Frumosul înseamnă armonie și, de aceea, e condamnată poezia modernă postromantică, pe care teoreticianul
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
concluzive a lui S., comicul scriitorului român ar deține superioritatea prin „integralitate și puritate”, procurând un catharsis neatins anterior, ceea ce s-ar explica prin absența oricărei tendințe, a oricărui didacticism, a menținerii în „emoția dezinteresată”. Dramaturgul „împinge comicul din sfera finalității practice în sfera cauzalității sintetice și de aceea, mai ales, comicul său fiind mai pur, este mai artistic”. Doar intraductibilitatea inefabilului lingvistic - susține criticul - face ca autorul Scrisorii pierdute să nu poată deveni un scriitor de circulație planetară. A doua
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
elevilor capabili de performanță, în măsură să potențeze nuanșarea exprimării și dezvoltarea creativității acestora. Programul este coordonat de I.S.J. Iași, fiind bazat pe un studiu minuțios al cererii și ofertei educaționale, antrenând o sumă de factori în derularea lui, stabilind finalități precise, realiste, dozând, cu atenție, resursele de tot felul - umane, temporale, procedurale, materiale - constituind o alternativă viabilă la parcurgerea conținuturilor prevăzute de curriculum-ul școlar, prin lecții. Proiectul a fost gândit din perspectiva abordării interdisciplinare a activităților, vizând și caracterul
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
nici de descentralizarea administrativă, ce i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Cele două reprezentări tipice de proiecte de dezvoltare socială au în comun finalitatea procesului modernizării și caracterul raționalist al schimbărilor sociale în vederea sporirii inteligibilității și controlului fenomenelor sociale, prima reprezentare fiind susținută de mecanisme de schimbare spontane, naturale, în vreme ce în al doilea caz era vorba despre o ordine construită prin procese de convenționalizare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a făcut apel, deliberat, la reprezentanții părerilor celor mai deosebite pentru a da programului prelegerilor o cât mai mare elasticitate, deoarece, considera Gusti, „părerile opuse reprezintă gândirea în acțiune și procesul de elaborare adesea penibilă a adevărului”. Devenise limpede că finalitatea ISR nu era aceea de a furniza adevăruri dogmatice „bine etichetate”, gata numai de a fi clasate de public în chip comod „într-unul din sertarele convenționale ale intelectului politic”; „sinceritatea științifică” drept principiu fundamental al activității ISR, ceea ce implica
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru restabilirea echilibrelor teritoriale, în general, în sprijinul zonelor ce necesită ajutor pentru rezolvarea problemelor lor, în particular. Politica regională este, la origini, un mecanism financiar care realizează în practică principiul solidarității interregionale și al coeziunii economico-sociale. Ea are o finalitate re-distributivă, urmărind o reorientare a fluxurilor de venituri din anumite teritorii către altele. Problematica regională nu este una nouă în Europa, de-a lungul ultimului deceniu state europene au încercat diferite modalități de reformă politică sau economică plecând de la principiul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
succesul). Ce fel de participare, cât de largă să fie aceasta? Sandu (2005, p. 9) arată că: Esențială (Ă) este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O participare voluntară, lipsită de constrângeri implică, în bună măsură, și dimensiunea de finalitate, de implicare în acțiune sau în schimbare pentru satisfacerea unor nevoi interne ale majorității membrilor grupului ori ale unora dintre aceștia care sunt percepuți ca fiind realmente într-o situație dificilă. Se pune, firesc, întrebarea legată de câți membri din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
discutate de efecte ale migrației: efectele pierderii de capital uman prin migrație (în special asupra pieței forței de muncă) și efectele sumelor de bani întoarse în țara de origine în urma migrației (remittances). Această a doua direcție are mai degrabă o finalitate „practică” și este reacția la tendința care pare să se instaleze în societatea românească de a privi limitativ, pe termen scurt și din perspectiva formelor dominante efectele migrației. Studiul este organizat în două secțiuni. Prima se concentrează asupra situației migrației
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dimensiunilor, selecția indicatorilor în urma unor opțiuni metodologice conjuncturale, arbitraritatea ponderii acordate indicatorilor în scorul total. Alte două perpective importante pentru modul în care este concepută dezvoltarea sunt teoriile capitalului uman și cele ale capitalului social. Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale (vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993), ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
suficiente, procesul de învățământ necesitând procedee moderne, pentru o învățare activă, metode ce favorizează înțelegerea conceptelor, care stimulează gândirea și creativitatea și prin care elevii sunt învățați să lucreze productiv cu alții. Prin acestea, se pune accentul pe persoană, ca finalitate, elevul devenind un subiect activ, pe interacțiunea cu alții și, nu în ultimul rând, pe intuiție și afectivitate. Aceste metode sunt: Prelegerea - o perspectivă modernă; Discuția; Rețeaua de discuții; Dezbaterea; Brainstorming; Starbusting; Ciorchinele; Copacul ideilor; Turul galeriei; Metoda,,6-3-5”; Metoda
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
tip sintetic (de modificare, de exemplificare, de construcție și de completare). Trebuie evitat formalismul, altfel spus, studierea nu trebuie să se concentreze pe fapte izolate, ci pe baza faptelor vii, astfel incât învățarea să devină relevantă în viața elevului. În ceea ce privește finalitatea principală a procesului instructiv-educativ în școală, rămâne aceea de a forma din elevi oameni cu cu gândire critică și creatoare, capabili de a adopta o poziție personală față de societate. Metode de predare-învățare specifice: “*” Exerciții de încalzire (8-10 minute): se folosesc
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și, din păcate, specific umană, fiind producătoare de plăcere În afara oricărei alte finalități . Caracterul anormal este conferit de scăderea evidentă și constantă a pragului la frustrare, irascibilitatea constant exagerată, răspunsurile prompt și violent agresive, nevoia permanentă de răzbunare și incapacitatea de a uita și a ierta. Sub aspectul modalităților acționale delimitarea pare a
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
al educării pentru mediul înconjurător este materialul publicat de UNESCO, cuprinzând marile orientări ale Conferinței de la Tbilissi din 1426 oct. 1977. Deși au existat numeroase manifestări și materiale ulterioare, acesta rămâne și în momentul de față un document de referință. Finalitățile principale ale educației pentru mediu sunt: “*” Ințelegerea naturii complexe a mediului (ca rezultat al multiplelor interacțiuni) pentru o utilizare prudentă și rațională a resurselor acestuia ; Formarea unei conștiințe asupra importanței mediului ; “*” Cooperarea pentru conservarea și ameliorarea mediului. Sub raport didactic
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
cu o forță uneori inimaginabilă , surprinzătoare pentru cei din jurul său , distrugând cu violență extremă și inutilă obiectele din jur , atacând chiar și diferite persoane. Acest comportament - vandalism, se poate Însoți de vociferări , continuând cu o formă de agitație reziduală , fără finalitate ideatorie sau comportamentală. Aceste manifestări comparativ cu cele din cadrul furorului epileptic au o durată mult mai redusă, apar mai rar , iar manifestările antisociale sunt mai puțin grave. Pacienții pot provoca daune materiale ale avutului obștesc sau personal - al lor personal
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]