2,915 matches
-
Nestorescu a trebuit să determine, tot prin probe de laborator, materialele substituibile, tehnologia de fabricație a acestora și etapele asamblării. Uzinele Reșița trebuiau să producă și prototipul muniției de calibrul 120 mm. Aceasta era de două feluri: bombă scurtă din fontă și bombă lungă (mină) din oțel. Întreaga activitate s-a desfășurat la Biroul de construcție condus de profesorul inginer Lazăr Stoicescu. Procesul de asimilare a aruncătorului sovietic de calibrul 120 mm a întâlnit însă și unele dificultăți tehnice, legate de
120 mm PM-38 () [Corola-website/Science/324122_a_325451]
-
politic. Lucrează la I.P.C.M. ca arhitect proiectant gradul II Sistematizări și face fabrica de vagoane din Turnu Severin și cea din Caracal. În 1976 proiectează o imensă investiție privind cuplarea unei fabrici de mașini agricole și a unei turnătorii de fontă de 40.000 t/an. În 1976, septembrie, e pensionat ca "recalcitrant" după un conflict legat de această turnatorie: ""Din cauza unei imbecile indicații de a amplasa turnătoria de fontă într-o groapă imensă - "“genialul”" (Nicolae Ceaușescu-n.ed.) neștiind să
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
cuplarea unei fabrici de mașini agricole și a unei turnătorii de fontă de 40.000 t/an. În 1976, septembrie, e pensionat ca "recalcitrant" după un conflict legat de această turnatorie: ""Din cauza unei imbecile indicații de a amplasa turnătoria de fontă într-o groapă imensă - "“genialul”" (Nicolae Ceaușescu-n.ed.) neștiind să citească curbele de nivel - șeful de proiect "“marionetă”" tace, nimeni nu se opune, și eu obligat să fac un proiect nou, aberant; fac o criză de furie, îi fac
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
chiar de două ori lățimea navei. Prima navă cu aburi cu zbaturi construită pe Dunăre a fost un remorcher, construit în 1819 la șantierele navale de la Viena. Nava utiliza un motor cu aburi cu piston orizontal, cu volant masiv din fontă care angrena roțile cu zbaturi. A fost folosită la Brăila și Galați pentru transportul de grâne în porturile dunărene. Timp de mai bine de 40 de ani această navă a fost rentabilă, a funcționat cu lemne sau cărbuni și a
Navă cu zbaturi () [Corola-website/Science/324635_a_325964]
-
<includeonly></includeonly><noinclude> ul este un tip de cuptor metalurgic folosit la producția de metale industriale în general la elaborarea fontei. În furnal se adaugă încontinuu minereu de fier și combustibil, întimp ce aerul (câteodată îmbogățit cu oxigen) este suflat în pântecul furnalului, pentru ca reacțiile chimice să aibă loc prin furnal și astfel materialul coboară jos. Produsele finite deobicei sunt fonta
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
fontei. În furnal se adaugă încontinuu minereu de fier și combustibil, întimp ce aerul (câteodată îmbogățit cu oxigen) este suflat în pântecul furnalului, pentru ca reacțiile chimice să aibă loc prin furnal și astfel materialul coboară jos. Produsele finite deobicei sunt fonta lichidă și zgura lichidă de furnal care sunt evacuate prin găuri din creuzet, și gazul de furnal care se evacuează la vârful furnalului. ele sunt în contrast cu furnalele cu aer (cum ar fi cuptorul reverberator), care sunt suflate natural cu ajutorul convecției
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
convecției din coșul de fum. Potrivit definiției ca furnale pot fi considerate și cuptoarele pentru producerea lupelor din fier, cuptoarele pentru producerea staniului, plumbului. De fapt termenul este doar asociat doar la reducția de minereu de fier pentru producția de fontă, un material intermediar la producția fontei și oțelului comercial. Furnalele au existat în China aproximativ 5 secole înainte de Hristos, și în vest la începutul evului mediu (secolele XI, XII, XIII). Erau răspândite în jurul regiunii Namur din Wallonia (Belgia) la sfârșitul
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
definiției ca furnale pot fi considerate și cuptoarele pentru producerea lupelor din fier, cuptoarele pentru producerea staniului, plumbului. De fapt termenul este doar asociat doar la reducția de minereu de fier pentru producția de fontă, un material intermediar la producția fontei și oțelului comercial. Furnalele au existat în China aproximativ 5 secole înainte de Hristos, și în vest la începutul evului mediu (secolele XI, XII, XIII). Erau răspândite în jurul regiunii Namur din Wallonia (Belgia) la sfârșitul secolului XV, fiind introduse în Anglia
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
datorat lui Abraham Darby în anul 1709. Eficiența acestui proces a fost îmbunătățit în continuare prin preîncălzirea aerului suflat, patentat de James Beaumont Neilson în anul 1828. Furnalul este diferit de cuptorul pentru producția lupelor de fier pentru că la furnal fonta poate fi evacuată în forma lichidă din baza funaluli, în schimb la cuptorul pentru producția lupelor de fier se evită topirea completă pentru a evita dizolvarea carbonului în fier. Cuptoarele pentru producerea lupelor de fier erau suflate artificial cu ajutorul foalelor
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
suflate artificial cu ajutorul foalelor, dar termenul "furnal" se adresează cuptoarelor pentru elaborarea metalelor din minereu. Cele mai vechi furnale au fost construite în perioada Dinastiei Han din China în secolul I înainte de Hristos. De fapt armele și sculele fermiere din fontă erau foarte răspândite în China pe la secolul V înainte de Hristos, în timp ce în secolul III înainte de Hristos la topitoriile în medie erau angajați peste 200 de oameni. Aceste furnale primordiale aveau pereți din argilă și foloseau minerale bogate în fosfor pentru
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
fost dezvoltat de chinezi prin metodele lor de producția fierului, Donald Wanger (autorul celor menționate de mai sus) a publicat un studiu mai recent care înlocuiește unele mențiuni din primul studiu; studiul cel nou tot menționează că primele obiecte din fontă au fost produse în secolele V și IV înainte de Hristos, și dovedește folosința unor cuptoare străvechi pentru producerea lupelor din fier, care au migrat din vest în perioada epocii de bronz chinezesc, pe la sfârșitul culturii Longshan (anul 2000 înainte de Hristos
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
Hristos, și dovedește folosința unor cuptoare străvechi pentru producerea lupelor din fier, care au migrat din vest în perioada epocii de bronz chinezesc, pe la sfârșitul culturii Longshan (anul 2000 înainte de Hristos). Donald Wanger susține că primele furnale și producția de fontă au evoluat de la cuptoarele folosite la topirea bronzului. Desigur a fost crezut că fierul a avut un rol important pentru succesul militar pe timpul statului Qin care a unificat China în anul 221 înainte de Hristos. Pe la secolul XI, industria siderurgică chineză
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
succesul militar pe timpul statului Qin care a unificat China în anul 221 înainte de Hristos. Pe la secolul XI, industria siderurgică chineză din dinastia Song a făcut o schimbare semnificativă de resurse, de la folosința de mangal la folosirea cărbunelui bituminos la turnarea fontei și oțelului, astfel salvând mii de acrii de pădure de la tăiere. Astea s-au petrecut în secolul IV după Hristos. În afară de China, nu există mențiuni asupra folosinței furnalelor. În schimb fierul a fost obținut prin procedeul de reducție directă în
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
pentru producerea lupelor de fier de către cultura Nok din Africa pe la anul 500 înainte de Hristos. Cele mai vechi urme de fierărit în cuptoarele pentru producerea lupelor de fier se găsesc în Africa de Est unde s-au găsit bucăți de fontă și mangal în Nubia și Axum, care datează până la 1000-500 înainte de Hristos. În special în Meroe, se știe de existența furnalelor străvechi, care producea scule metalice pentru Nubieni/Kushiți și produceau fier în surplus pentru economie.
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
de ochire, precum MPM-44 (optic), MPB-82 (mecanic), MP-41 sau MP-42 (ambele cu colimator). Bombele pot fi de tip exploziv, de iluminare, fumigene și pentru difuzat materiale tipărite. Drept muniție de război, aruncătorul folosește în principal lovitura cu bombă explozivă din fontă oțelită O-832-77 (cu 10 aripioare), alcătuită din bombă, focos și încărcătură de azvârlire. Aruncătorul de bombe calibrul 82 mm poate folosi și muniția aruncătorului md. 1937.
Aruncător de bombe calibru 82 mm model 1977 () [Corola-website/Science/322311_a_323640]
-
O plită este formată din una sau două plăci de fontă cu ochiuri întâlnite la sobe de gătit. Plitele mai pot fi electrice, acestea găsindu-se pe partea superioară a unui aragaz. Plitele pentru gătit folosesc energia termică dată de combustia gazului sau de electricitate pentru a încălzi și prepara alimentele
Plită () [Corola-website/Science/329684_a_331013]
-
PDL) 9. Vasile-Daniel Oajdea - PPDD 12. Viorel-Ionel Blăjuț - PPDD Senat "Mandate suplimentare" 1. Ionel Agrigoroaei - PPDD 5. Dumitru Oprea - ARD (PDL) Camera Deputaților "Mandat suplimentar" 3. Ștefan Burlacu - PPDD Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Istvan Bonis - UDMR 5. Nuțu Fonta - PPDD Senat "Mandat suplimentar" 1. Mihai-Ciprian Rogojan - ARD (PDL) Camera Deputaților "Mandat suplimentar" 1. Mihai Stănișoară - ARD (PDL) Senat "Mandat suplimentar" 1. Marius Bălu - ARD (PDL) Camera Deputaților Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 2. Mihaela Stoica - ARD (PDL) 3. Constantin
Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2012 () [Corola-website/Science/328339_a_329668]
-
-lea, a servit ultimul său prânz, alături de László Csáky. Se întâmpla în 1705, înaintea catastrofalei bătălii de la Jibou, pierdută în fața armatei imperiale conduse de generalul Ludwig von Herbeville. Inițial, în cripta acum goală și jefuită, au fost trei sicrie din fontă, două dintre ele având și ferestre. Deasupra ușii, încadrată între cărămizi, este așezată o placă albă cu inscripția în latină "Parenti omnia pietas proculium posuit ano. MDCCCXXVII". Inscripția îi aparține sculptorului clujean originar din Debrețin, Hirschfeld Friedrich, și a fost
Castelul Jósika din Surduc () [Corola-website/Science/327777_a_329106]
-
avea propria sa încărcătură propulsivă și explozivă. Deși eficient, mortierul Stokes era totuși o armă rudimentară care consta într-un tub de metal montat pe o placă de bază și susținut de un bipied. Muniția consta într-o bombă din fontă plină de explozibil, focosul fiind cu întârziere. La baza bombei se afla un cartuș de calibrul 12, plin cu balistită. Prin cădere pe tub, cartușul era detonat de un cui percutor aflat la bază și azvârlea proiectilul pe țeavă. După
Brandt Mle 27/31 () [Corola-website/Science/327145_a_328474]
-
producă oțel de calitate superioară. Alfred a găsit o variantă a obținerii oțelului de la Sheffield: metalul era topit în oale mici de grafit și apoi era turnat tot odată. O singură mișcare greșită și oțelul s-ar fi preschimbat în fontă. În felul acesta, Kruppstahl (oțelul Krupp)a devenit un produs pe măsura firii lui Alfred. Timp de trei ani, tânărul, istovit și pe jumătate înfometat, le-a cerut topitorilor săi să muncească fără răgaz, iar după aceea se cufunda în
Alfred Krupp () [Corola-website/Science/330290_a_331619]
-
lor fiu Friedrich Alfred se naște. În primăvara 1837 Alfred a instaurat un ciocan de 20 de cai putere. Lucrurile mergeau spre bine. Alfred Krupp și-a început cariera vânzând mașini producătoare de tacâmuri, imitând tehnica englezească de producere a fontei. Atunci când revoluția a izbucnit în Germania, cu greu a angajat o sută de muncitori. Doar câțiva ani mai târziu, el avea mai mult de o mie de muncitori sub contract. Krupp a început să producă arcuri, osii, roți de cale
Alfred Krupp () [Corola-website/Science/330290_a_331619]
-
de tuburi-cartuș și focoase de artilerie, precum și multe alte componente ale unor muniții. Din 1913, s-a asimilat în producție proiectilul unic pentru tunul de câmp 75 mm model 1904 și proiectilul pentru obuzierul greu de 150 mm. Proiectilele din fontă încărcate cu pulbere neagră au fost înlocuite de proiectilele din oțel cu explozivi brizanți. În timpul Primului Război Mondial, Arsenalul, Pirotehnia și Pulberăria au fost mutate în Moldova. Producția a fost semnificativ afectată din cauza lipsei materiilor prime, a personalului calificat și a unor
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
de metal topit care era folosit în tipografie înainte de introducerea calculatorului. Ulterior, vorbitori de limbă engleză au folosit termenul "fount", care apoi a devenit termenul internațional de „font”. În prezent, în tipografiile românești învechite, încă se mai folosește termenul de „fonta” pentru acest tip de fonturi. În prezent, termenul de „font” este frecvent folosit că sinonim cu termenul de "set de caractere", deși inițial au avut sensuri diferite înainte de apariția tipografiei digitale și tehnoredactării. urile de caractere se disting prin stilul
Font () [Corola-website/Science/328637_a_329966]
-
155. Toți prizonierii de război italieni - nu există documente oficiale cu privire la numărul lor - au fost eliberați imediat după semnarea armistițiului. În ceea ce privește prizonierii de război francezi, se pare că soarta lor a fost uitată în timpul negocierilor, ei fiind trimiși în lagărul Fonte d'Amore de lângă Sulmona, unde aveau să ajungă mai târziu și 200 de britanici și 600 de greci. Atâta vreme cât au fost în custodia italienilor, prizonierii de război aliați au fost tratați în conformitate cu legile internaționale. Cel mai probabil, după capitularea Italiei
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
care se aflau în Italia, să fie concentrați la Cittaducale (concentrare care a durat 1 lună). Același Mândrescu a intervenit și pentru soldați, astfel că aceștia, cu ajutorul Ministrului de Externe Sidney Sonnino și al generalului Singardi, au fost transferați la Fonte d’Amore, Urbia și Terrasini. O clădire din Cittaducale a fost obținută de către președintele „Societății românilor transilvăneni și bucovineni” pentru a servi în scopul trierii voluntarilor români, astfel că în perioada imediat următoare grupul de ofițeri de la Cassino, împreună cu alții
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]