6,212 matches
-
proprietatea și conducerea companiei. P6. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să asigure îndrumarea strategică a companiei, o monitorizare eficace a managementului de către Consiliul de administrație, precum și responsabilitatea Consiliului de administrație în fața acționarilor și față de companie. Principiile OECD sunt recunoscute de Forumul pentru Stabilitate Financiară ca fiind unul dintre cele 12 standarde de bază pentru sisteme financiare solide. Ele reprezintă o componentă importantă a Colecției de Standarde și Coduri, realizată de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Aceste principii au fost adoptate
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
momente de importanță deosebită în istoria nouă a Academiei”. Autorul anticipează și posibilele limite ale unei astfel de inițiative, căreia i s-ar putea obiecta „neuniformitatea prezentării institutelor, publicațiilor, personalităților”. Volumul se deschide cu expunerea conținutului documentelor care legiferează funcționarea forumului academic (decrete, statute, hotărâri). Tot de aici poate fi aflată structura Academiei Române la 31 decembrie 1990, pot fi consultate stenogramele adunărilor generale extraordinare din 22 ianuarie și 2 februarie 1990. Secțiunile următoare vizează unitățile de cercetare științifică ale Academiei (pentru
ACADEMIA ROMANA. ANUAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285145_a_286474]
-
prețul de vânzare. Conducătorilor acestor Întreprinderi li se ofereau toate posibilitățile de a utiliza aceste „instrumente”. De exemplu, conducătorii unui lanț hotelier („Hungarhotel”) au fost bănuiți că au vândut la prețuri extrem de scăzute circa 50 de hoteluri, printre care faimosul „Forum” sau „Intercontinental”. Menționăm că, până În 1989, Statul a motivat Întreprinzătorii prin facilități fiscale În caz de vânzare. În Ungaria, nomenklatura economică a avut posibilități de acumulare primitivă analoge situației poloneze Între 1988 și martie 1990, dată la care intră În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Protocol - IP), ușor de recunoscut, indiferent de tipul echipamentelor (calculatoare) și de sistemul de operare utilizat. Pe baza internetului s-au dezvoltat o serie de aplicații, precum: intranetul, extranetul, groupware-ul, EDI internet, poșta electronică, e-marketing, e-learning, discuții pe internet (forumuri, grupuri de întâlniri, grupuri de știri), chat (discuții în timp real), comerț electronic (e-commerce, cu următoarele modele de afaceri: magazin electronic, aprovizionare electronică, licitație electronică, supermagazinul electronic (e-mall), piața unui terț, comunități virtuale, conectări la distanță, telefonie, videoconferințe, universuri
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
disponibilitatea noilor concepte și soluții pe portaluri sau situri internet dedicate, cu arhive de publicații virtuale și biblioteci de programe informatice în versiuni demonstrative sau experimentale; întreținerea de dicționare virtuale, cu rol de unificare a limbajului specific domeniului; crearea de forumuri, liste de discuții pe internet și pagini personale ale participanților implicați în dezvoltarea domeniului; acreditarea de programe educaționale (inclusiv virtuale) de dezvoltare a competențelor de management al cunoașterii; inițierea de parteneriate și proiecte internaționale pentru concertarea acțiunilor diferitelor centre din
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
contradicție din care nu știu cum vom ieși. Vladimir Tismăneanu: Am scris Reinventarea politicului În focul tranziției, În plină vâlvătaie, febră postrevoluționară. Mă gândeam atunci ce se va Întâmpla cu diversele forme noi care se născuseră În timpul revoluției din 1989: mesele rotunde, forumurile civice, Însuși conceptul de civism care era regândit În momentul respectiv. În cartea mea nu mă refer niciodată la posibilitatea intrării acestor țări În Uniunea Europeană și În NATO. Nu doresc să-mi fac autocritica. Era și greu după Maastricht, când
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
doua, Revoluția nihilismului. Din acest punct de vedere, aș face legătura cu posedații actuali, dispuși să-și distrugă viața pentru că nu găsesc o rațiune de a trăi. Reiau o idee pe care am expus-o la o conferință recentă de la forumul Skidmore, organizată de revista Salmagundi. Spuneam că aceștia intră În categoria celor care, dacă nu-și pot găsi o ratio vivendi, Își găsesc o ratio moriendi. Viziunea vine din lecturile mele din Arthur Koestler, care a elaborat pe tema respectivă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
the regions they populate which emphasize those factors that contribute to an understanding of the unique European „ensemble”. Mitteleuropa and especially the spaces surrounding it - the Slav-Romanian-Hungarian East, or the Greek-Mediterranean South - can still bring original evidence to the common forum of civilization. In any case, this is by no means a place to ignore. A generous idea animated the author all along the work, for example that for the countries and nations of this „area” Europe is not merely a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
gestionare a timpului personal și instituțional, la o prioritate a ritmului individual față de cel colectiv. În plus, cum subliniază Jean Michel (1999), noile tehnologii Ăvor face posibile noi interacțiuni între diferiții indivizi și diferitele grupuri de persoane. „Colecti-cielele” de învățare, forumurile electronice, mesageria, tutoratul electronic, universitățile virtuale sunt ocazii de gândire a formării ca o construcție permanentă a cunoașterii personale sau colective, prin jocul diferitelor interacțiuni între grupurile de persoane: educații (studenții) fac schimburi între ei cu persoanele resursă (profesori, tutori
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
instrumente de evaluare formativă ce asigură și stimulează progresia în învățare (exerciții, teste, chestionare, activități de reflecție sau întrebări punctuale), instrumente de evaluare sumativă (examinări virtuale, eseuri, portofolii etc.), evaluarea de cunoștințe în linie student cu student sau în grupuri, forumuri etc.; resurse de sprijin logistic și pedagogic: resurse informatice și birotice (programe de calculator, logiciele), suporturi informatice diverse (CD-uri, DVD-uri, memorii-flash, hard-disk-uri), documentare sau biblioteci virtuale, instrumente logistice pentru proiecte sau stagii practice; proceduri de gestiune privitoare la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Michel, 1999): structurarea unor conținuturi de formare specifice (cursuri electronice, redefinirea unor materii de predare, modularitate crescândă a secvențelor de învățare etc.); stimularea interacțiunilor dintre persoane, studenți, profesori, tutori, administratori de rețele etc. (prin tutorial electronic, comunități virtuale de învățare, forumuri etc.); inovația de ordin structural și instituțional, prin punerea în act a unor parteneriate, rețele sau consorții specializate în NTIC (ateliere multimedia, baze de competențe); abordarea strategică și managerială vizând poziționarea pe noi sectoare ale „pieței” de formare la nivel
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pedagogice, concretizări, ilustrări etc.; inscripționarea unor CD-uri în care se regăsesc referențialurile curriculare de mai sus; confecționarea unor instrumente evaluative sub formă de programe informatice care să fie activate atunci când e cazul; realizarea unor grupuri de discuții, a unor forumuri electronice prin care să se realizeze schimburi de experiență sau informații specializate; direcționarea și gestionarea activităților prin disponibilizarea unor informații de natură administrativă (orare, planificări, întâlniri etc.); interschimbul de lucrări realizate de cursanți prin punerea în rețea a producțiilor fiecăruia
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
referențialuri diferite și care, în ultimă instanță, favorizează practicile autoorganizaționale. NTIC fac posibile interacțiuni noi între indivizi și grupuri. „Colecticielele” („colectivele de învățare”, neologism preluat din termenul francez collecti-cielle, el însuși un termen compus, derivat din collective și terminația -cielle), forumurile electronice, mesageria, tutoratul electronic și universitățile virtuale sunt tot atâtea ocazii de rafinare a interacțiunilor, de ocazionare a unei construcții permanente a cunoașterii, de mobilizare și antrenament cognitiv generativ și autodeterminativ. Spațiul de informare se dilată la scara întregului Glob
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
internetul Se știe că tinerii și chiar copiii sunt atrași de cultura digitală și de suporturile tehnice care o promovează. Din punct de vedere expresiv aceasta se prezintă sub formă de jocuri, clipuri video, producții video, conectivități de tot felul - forumuri de discuții, chaturi, discuții audio-video în timp real etc. Pot fi identificate și suporturi aparent tradiționale, însă care își acaparează noile tehnologii digitale (păpuși care vorbesc, roboței cu fel de fel de performanțe). Este evident că diapazonul se va lărgi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
clasice dintre oameni (prin interpelări, negocieri, confesări etc.) par să intre în recul. Colocvialitatea și căldura contactului direct sunt înlocuite de exactitatea și rigiditatea formulelor tipice, ale „protocoalelor” impersonale, abstracte. Am ajuns să purtăm „discuții” pe internet, să participăm la „forumuri”, să comandăm mărfuri, să plătim, să ne consultăm cu medici sau să ne „confesăm” spiritual stând separați unii de alții, la distanțe mari, asistați, firește, de calculator. Aproape totul tinde să se disponibilizeze „la distanță” (educație, bunuri, bani, sex etc.
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
teritorii ce depășesc cu siguranță limitele unei regiuni, a unui stat, a unei națiuni determinate. Se vorbește tot mai des despre comunități delocalizate de profesori (Pouts-Lajus, 2004), înțelegând prin acestea grupuri generate de raportarea la internet, liste de difuzare sau forumuri de discuție pe anumite probleme. Dacă inițial aceste grupuri erau accidentale și marginale, astăzi, ele au devenit adevărate structuri profesionale, puternic delimitate pe criterii de probleme și interese ce îi unesc și care le conferă o marcă aparte de stabilitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
conținut instructiv prin tastarea unui cuvânt sau a unei fraze-cheie sau poate selecta informația dorită dintr-o listă organizată alfabetic; suportul on-line, ca o formă de e-learning ce funcționează într-o manieră similară bazelor de date; acest suport ia forma forumurilor, a chat-urilor, a blogurilor, a e-mailurilor sau a mesageriei-instant; este mai interactiv decât bazele de date, oferind oportunitatea unor întrebări și răspunsuri specifice, în chip imediat; instruirea asincronă, ce implică autoînvățarea pe bază de CD-uri, de rețea locală
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pedagogic. În schema de mai jos, se evidențiază mai multe niveluri de analiză (vezi Perrot, 2005). Prezentare Site Numele sitului Adresa Descriere Publicul-țintă Data creării Data actualizării Limba interfeței Engleză Franceză Română Alte limbi Activități propuse Exerciții Jocuri Legături Chat Forum Sunet Video Text Hipertext Încărcare Analiza interfeței Conținut Elemente de conținut Suficient Bine Excelent Pagină de întâmpinare explicită Obiectiv pedagogic clar definit Logica organizării activității Pertinența resurselor Calitatea limbii Consemne clar definite Ilustrație pertinentă Lizibilitatea textelor Calitatea imaginilor Legături relevante
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și principalii săi beneficiari - educații. Studenții vor deveni destul de independenți, utilizând materiale didactice structurate expres în acest scop: suporturi scrise, CD-uri, casete video sau audio, dischete. Sub aspect formal, se vor constitui noi forme de generare a învățării: tutorate, forumuri de discuții, situații de simulare, exerciții pe cont propriu, studiu individual etc. În același timp, această formă de livrare a educației răspunde exigenței individualizării și personalizării traseelor formative. Se pornește de la premisa că un program de educație va avea succes
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
trebuie uitat că această modalitate de realizare a educației presupune tehnologii noi, o infrastructură specială, cu costuri destul de ridicate. Efectele educogene ale grupului dispar sau se repliază. Chiar dacă se realizează periodic tutoriale sau echipe virtuale de învățare (prin chat-uri, forumuri etc.), acestea nu vor conserva aceleași structuri de dependențe și modelări reciproce între educați sau între aceștia și profesori. Sistemul educațional deschis și la distanță presupune o schimbare de mentalitate didactică, o depășire a locurilor comune și o permisivitate la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Scris Calculator Telefon Fax PAO Telematic Fax PAO Telematica Scris Audiovizual „în flux” Funcționalitatea schimburilor multi-utilizatori Sincron Informare Comunicare Chat Telefonie Luarea la cunoștință Tablă albă Jocuri în rețea Priza de control Videoconferință Știri Transfer de fișiere Pagini Web statice Forumuri Mesagerie Streaming “on-line” Pagini Web adaptative Asincron Fonctionalități monoutilizatori Student Profesor Curriculum Clasa Școala Internet Conținut adițional și resurse curriculare Profesor Curriculum Școala Student Clasa mobila ca loc al învățării INTERNET Animare în timp real Simulare interactivă Modelizare în linie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Studies, Paris. Nuechterlein, Donald E. (1968), „Prospects for Regional Security in Southeast Asia”, Asian Survey, vol. VIII, nr. 9, pp. 806-816. Nye, Joseph (1995), „Concluding Address, Civil-Military Relations and the Consolidation of Democracy”, NED International Forum (http://www.ned.org/forum/reports/civil mi.html). Nye, Joseph S. (1971), Peace in Parts: Integration and Conflict in Regional Organization, Little Brown, Boston. Nye, Joseph S. (2004), Soft Power: The Means to Success in World Politics, Public Affairs, New York. Nye, Joseph S. (ed.) (1968
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Folcloristica bănățeană și ideologia Școlii Ardelene. După 1990 este cadru didactic la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie a Universității de Vest din Timișoara și consilier-șef (din 1997) la Inspectoratul pentru Cultură al județului Timiș. Colaborează cu proză la „Forum studențesc”, „Orizont”, „Viața românească”. A primit Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara (1983), pentru proza citită în cenaclu. Publică, în volume colective, începând din anul 1973, studii de etnografie. Debutează editorial cu literatură în volumul colectiv Povestiri de la marginea câmpiei (1984
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
forței de muncă și formării profesionale; - reprezintă Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei în Subcomitetele - Comisia Europeană/România: Subcomitetul II - Piața Internă și subcomitetul VII - Dezvoltare regională, ocuparea forței de muncă și politică socială; - reprezintă Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei în forumul consultativ al Fundației Europene de Pregătire de la Torino (ETF), sub egida Uniunii Europene. Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane este constituită, la nivel de direcție generală în cadrul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, ca entitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din Timișoara, ca redactor-șef de secție (social-economic). Este inițiatorul și totodată coordonatorul principal al revistei „Banat-Media”. Colaborează la mai multe publicații din țară și străinătate: „Orizont”, „Paradox”, „Helikon”, „Knjizevni zivot”, „Știință și tehnică”, „Renașterea bănățeană”, „Realitatea bănățeană”, „Banatske novine”, „Forum studențesc”, „Tribuna tineretului” (Iugoslavia), „Stremljenja” (Iugoslavia) ș.a. A debutat în presă cu proză SF în „Forum studențesc” (Timișoara, 1977). Debutul editorial îl reprezintă volumul Averse izolate (1984). Diversitatea preocupărilor lui B. se manifestă și în domeniul propriu-zis al literaturii. Autor
BAISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]